Adevěrul, decembrie 1934 (Anul 48, nr. 15610-15634)

1934-12-01 / nr. 15610

Pagina 2-a fiind un simplu instrument necesar pentru comiterea infracţiunii. Dar delictul poate fi oricare fapt din codul penal, sau din orice lege represivă — nu-şi schimbă esenţa dacă e săvârşit prin scris. Ceea ce se schimbă însă, e jurisdicţia competentă. Acesta, e un privilegiu de care se bucură presa. Legiuitorul a înţeles să garanteze libera exprimare a opiniilor şi a ridicat acest principiu la înălţimea unei norme constituţionale, statornicind "competenţa juriului pentru judecarea acestor delicte. Dacă d. Callimachi ar fi comis acelaş delict prin viu grai, putea fi competent tribunalul corecţional; fiind vorba de un articol de gazetă, incompetenţa acestei instante e absolută. Se va zice: dar poate legea Mârzescu, creind infracţiunile acestea, a avut grijă să prevadă o derogare expresă de la regula generală, în sensul că ele se judecă de tribunalele ordinare. Dacă ar fi inserator derogarea — evident neconstituțională — ar fi putut fi o explicație a sesizării tribunalului. Insă în spiritul juridic al regretatului Mârzescu n’a putut intra asemenea concepţie. Căci iată ce găsim în lege: „Competenta instanţei de judecată cu privire la infracţiunile din această lege, se stabileşte conform dreptului comun şi Constituţiei'' (Art. 17, menţinut şi în legea modificatoare din 1933 a d-lui Mironescu). ::a) Mai limpede nu se poate... Că delictele contra liniştei publice, când sunt comise prin presă, trebue să fie socotite delicte de presă, şi deci justiţiabile de juraţi, nu încape dubiu. La 27 Martie anul curent, s’a votat legea care amnistiază delictele de presă săvârşite până , la o anumită dată. S’au prevăzut însă excepţii: „nu beneficiază... delictele comise prin presă, prevăzute de legea pentru reprimarea infracţiunilor contra liniştei publice din 1924, cu adăugirile cuprinse în legea din 1927... Legiuitorul a avut grijă să le excepteze. Dacă nu se punea această excepţie, d. Callimachi ar fi fost amnistiat. Tribunalul a înţeles poate că exceptarea de la amnistie, trebue să modifice competenta instantei de judecată! * Pe tribunalul de vacanţă din Botoşani nu l-au preocupat de loc aceste chestiuni. El s’a substituit judecătorilor fireşti ai d-lui Callimachi, în pripa de a-l condamna pentru articolul „sediţios“. Şi pentru a justifica încadrarea unui articol destul de inofensiv în... articolul legii represive, precum şi condamnarea atât de excesivă, tribunalul spicneşte pasagii, în care autorul „descrie cauzele căderii Babilonului cu evocări de proorociri sinistre din Apocalips, cazul muncitorilor de la atelierele C. F. R. Griviţa, descrie în culori negre starea muncitorilor în contrast cu aceea a burghezului gras cu haine frumos croite,, cu ghete de lac“... Concluzia: „Considerând toate aceste spicuiri, uşor se poate vedea spiritul revoluţionar şi anarhic ce transpiră din ele, comunistul desăvârşit, cu alte cuvinte" (?) „Că analizând prin prizma acestor sentimente ale inculpatului şi articolul incriminat, caracterul lui de revoluţionar şi, deci periculos pentru siguranţa Statului se evidenţiază şi mai mult în fine: „Considerând că dacă inculpata ca oricare altul, este liber să nutrească, în interesul său orice idei, el nu şi le poate manifesta decât în urme lipsite de pericol pentru Siguranţa Statului, astfel cum este statornicită prin legi, cam atâta vreme cât sunt în vigoare, se impun cu raţiunea lor de azi pentru toţi“... Fireşte că legile în vigoare se impun pentru toţi. De exemplu pentru magistraţii chemaţi să le aplice şi cărora li se impune în primul rând Constituţia „cu raţiunea ei de i", în vigoare şi la Botoşani, chiar în luna August... Noroc că există instanţe superioare, chemate să introducă ordine şi salubritate. In cazul Callimachi, reparaţia pe care o scontăm nu interesează numai o, persoană, ci sentimentul juridic, profund jignit, şi triumful libertăţii de gândire. M. Graur Reducerile pentru staţiunile de pe Valea Prahovei Noui de dispoziţii ale regiei C. F. R. Regia c. f. r. a luat o serie de nouă dispoziţii cu privire la călătoria din orice staţie c. f. r. din ţară la una din staţiunile de pe Valea Prahovei şi invers, începând de Luni 26 Noembrie călătoria se va face pe baza unui bilet de funcţionar, iar pentru accelerat pe baza unui „supliment“ de funcţionar. Staţiile de pe valea Prahovei sunt: Azuga, Breaza, Buşteni, Comarnic, Matei Basarab, Poiana Ţapului, Predeal, Posada Sinaia, Timişul de sus şi Valea Largă. Staţia Câmpina a fost scoasă cu începere de la 26 Noembrie de pe lista staţiunilor de pe Valea Prahovei cari beneficiază de reducere. , O PRECIZARE Acelaşi dispoziţie mai stabileşte şi situaţia călătorilor care au fost in staţiunile prevăzute mai sus, inclusiv Câmpina şi exclusiv Matei Basarab, Posada, Timişul de Sus şi Valea Largă şi care au posedat legitimaţii de călătorie cu preţ întreg emise cel mai târziu pentru plecarea în seara zilei de 25 Noembrie că se pot înapoia pe baza lor, conform normelor existente şi cel mai târziu cu un tren care va pleca in seara Zilei de 31 Decembrie 1934. Călătorii cari vor beneficia de avantajele dispozițiilor mai sus arătate, n’au voe să întrerupă călătoria. ♦ Problema pensiilor militare Soluţia d-lui gen. Paul Angelescu La ministerul armatei se lucreaza intens la întocmirea nouei legi a pensiilor militare. Eri dimineaţă s’a întrunit la ministerul apărării naţionale comisia însărcinată cu întocmirea noului proect, sub preşidenţia d-lui general de corp de armată Paul Angelescu. Cu acest prilej, ministrul armatei a dat noui îndrumări cu privire la modul cum trebue alcătuit noul proect. Deasemenea eri s’a redactat şi introdus în noul proect şi capitolul privitor la subofiţerii pensionari, ale căror pensii vor fi armonizate. Cât priveşte pensiile foştilor ofiţeri activi ele vor fi puse în concordanţă cu soldele ofiţereşti. In modul acesta nu vor mai exista diferenţele mari cari existau înainte intre solde şi pensii. -' In ultimul timp, d. general Paul ■ Angelescu, ministrul armatei a primit în audienţă mai multe delegaţiuni de pensionari militari, cărora le-a declarat că prin noua lege a pensiilor d-sa a obţinut atât din partea guvernului cât şi din partea ministrului de finanţe, normalizarea pensiilor militare. Acest fapt de general, Angelescu şi-a propus să-l înfăptuiască încă dela venirea sa în fruntea departamentului. Prin aceasta lege pensionarii militari vor căpăta întreaga satisfacţie, act de indisciplină şi care n’a luat în consideraţie bătrâneţea şi fragilitatea sobei, fiindcă profesorul de Istorie n’a crezut de cuviinţă să intervie în privinţa aceasta, m‘a dat afară din şcoală pe o durată de care nu-mi amintesc, dar care în nici un, caz n‘a fost mai mică de o săptămână. Nu m‘am simţit nici prea încântat, nici prea trist de împrejurarea aceasta. Nici marea bucurie a dla'•aeijf'care până la refacerea sobei (pusa în coptul părinţilor mei) s’au folosit ', de o vacanţă neaştepată (întâmplarea a avut loc iarna), nu mi’a impresionat prea mult. Dar mai târziu, mult mai târziu, când alte lucruri ciudate m‘au făcut să invăţ a cerceta' şi' pătrunde înţelesul celor neînţelese, am meditat asupra hotărîrei pronunţate de conferinţa profesorilor mei şi am încercat să descopăr principiul pedagogic, pe care l-am pus în valoare. Spre marea ideal umilinţă, nu l-am descoperit irită. ’Eug. Herovanu Iniţiativa conducătorului departamentului armatei este binevenită. Prin ea se pune capăt suferinţelor acelora cari şi-au făcut pe deplin datoria faţă de ţară. Gestul d-lui general Paul Angelescu a împresionat adânc massere pensionarilor cari in adunările lor au adus mulţumiri publice ministrului armatei. TH. L Vieţii publice de peste munţi i s-a furnizat o nouă lozincă de luptă : apărarea Ardealului. In această privinţă nu există divergenţe între diferitele curente din partidul naţional-ţărănist. Deci chiar de la început trebuie subliniat că sensul acestor manifestări nu poate fi modificat ,iar noua lozincă exprimând concluzia acestora nu va putea fi nici ea clintită. Rămân în discuţie numai două întrebări : ce atitudine adoptă partidul — sau mai bine zis conducerea lui — şi cum este primit îndemnul la luptă de către lumea din Ardea ? Iar răspunsurile se pot descifra de pe acum, indiferent de controversele cari se vor ivi în jurul tacticei politice şi indiferent de spaţiul în care se plasează aceste răspunsuri. Ca să ajungi la ele, e suficient să analizezi stările locale şi să fi în contact cu spiritul care domneşte în provincia de peste munţi. Din confruntarea unei formule cu realitatea, se pot trage concluziile cele mai obiective şi se poate conchide la diagnozele cele mai precise. Situaţia prezentă din Ardeal va răsturna necesitatea subliniată atât de d. Maniu cât şi de d. Vaida, sau va confirma? Apărarea provinciei de peste munţi este o lozincă lipsită de actualitate, ori ea trăeşte in pulsul arenei politice şi sociale de aici? NEÎNŢELEGERE ŞI BRUSCARE Chiar dacă apreciezi cu bună voinţă şi încă nu se poate exclude constatarea iniţială că bilanţul guvernării liberale a rămas deficit faţă de Ardeal. Un defir isvorit in primul rând din mingerea problemelor locale. Structura specială a provinciei de peste munţi continuă să rămăie un subiect insesizabil pentru cârmacii partidului liberal. E un defect organic, pe care l-au avut toate guvernele lipsite de autenticitate ardelenească. Se supraestimează dintr-o eroare de pătrundere a peisajului social, regimul şi capacitatea soluţilor din legislaţia unitară pe ţară. Or, nimic mai dăunător decât această judecată, Ardealul are o problemă a Maramureşului a cărui populaţie se sufocă lut mimai din cauza crizei generale. La aceasta se adaugă ignoranţa centralismului de la Bucureşti, care a lipsit un judeţ de Incorporare in geografia economică. Ardealul are o problemă a satelor din centrul lui, cari au devenit per- manent protestatare din cauza unei nechibzuite împărţiri administrative ce răpeşte teritoriului legătura cu cele mai importante instituţii publice. Provincia de peste,munţi are apoi multiple şi variate litigii moştenite din ansamblul relaţiilor istorice de aici — cum este de pildă chestiunea universităţii săseşti din Sibiu — cari nu se pot îngloba intri un regim general ci necesită o cunoaştere şi înţelegere locală. Şi aceste particularităţi ardeleneşti de o covârşitoare importanţă pentru populaţia provinciei le întâlneşti mai pretutindeni şi sub infinite aspecte. Iar faţă de ele guvernul a manifestat cel mai inadmisibil desinteres. Au fost neglijate de toate forurile provocând adânci nemulţumiri şi psihoza, că provincia cea mai importantă a ţării este pusă intri o situaţia de inferioritate. Ba ceva mai mult, la aceste evidenţe s’a adăugat procesul de politicianizare. Din simplificarea aparatului de stat s’a făcut aproape pe linie generală un instrument de şicanare a elementului ardelean; soluţiile pe cari le reclamă cotidian viaţa economică au degenerat într’un asalt de cuceriri pentru partizanii regimului; din organizarea administrativă şi gospodărească s’a făcut o platformă pentru năvalnice ierarhii politice pe seama lumii guvernamentale. Lucrurile au fost împinse aşa de departe, încât metodele practicate au răsturnat orice stabilitate şi echilibru între centralismul guvernamental şi lumea de aici. Opera de guvernământ se reduce mai ales în ultimele luni la urmărirea şi răsturnarea întregei ordine stabilită de guvernele naţional-ţărăniste. Şi dacă acest spirit s’ar limita numai pe teren politic, poate că s’ar găsi scuza moravurilor cunoscute la noi. Insă guvernul a depăşit de mult măsura răiului, el a împrumutat psihologia comandanţilor militari din timpul războiului, cari reocupând in teritoriu caută să desfiinţeze orice urmă de aşezare inamică. In războiul cu naţional-ţărăniştii, o seamă de instituţii, categorii de slujbaşi, date şi probleme sunt confundate cu lupta politică aplicându-ii-se maniera forte şi abuzivă, tocmai intr’o epocă de mizerie şi de hiper-sensibilitate socială. Iată în ce împrejurări apare noua lozincă. Ea nu mai este un îndemn istorit din spirit opoziţionist, nici o formulă electorală fiindcă în manierele oamenilor politici de aci nu intră asemenea inspiraţii, considerate ireconciliabile cu planul principiilor. Totastfel trebuie lămurit că lozinca ar fi fost lansată chiar dacă raportul în afacerea Skoda nu învinuia pe fruntaşii naţional-ţărănişti. Necesitatea ei a fost stabilită mai de mult, de când a început simplificarea aparatului de stat cu metodele cunoscute şi goana după ierarhie în viaţa economică. D. Maniu apreciază apărarea Ardealului ca un imperativ de cea mai acută actualitate în toate proAPĂRAREA ARDEALULUI NU VA PUTEA FI SCOASA DE LA ORDINEA ZILEI Şi acum să lămurim a doua întrebare : ce va face conducerea partidului ? Ca şi la Bucureşti sunt unele cercuri la Cluj cari fac rezerve, dacă nu asupra conţinutului, dar în ce priveşte situarea ei şi gradul de intensitate al luptei împotriva guvernului. Obiecţiunea principală a acestora este, că apărarea Ardealului trebuie înglobată în critica generală asupra metodelor şi concepţiilor liberale şi că ea nu poate forma o temă specială pentru partid. Apoi urmează a două obiecţiune identică cu a d-lui Mihalache, care susţine dozarea fie Situaţia in Ardeal O nouă lozincă Actualitatea îndemnului pentru apărarea princiei de peste munţi — De la redacţia noastră din Cluj — blemele, unde guvernul a bruscat căruia atac în raport cu atitudinea realitatea. Formula deci trebuie în-1 guvernului.ţeleasă intr’un sens general, iar în Sunt discuţii desigur inerente, ce priveşte adeziunea masselor e de prisos să subliniem cât de intens trăeşte ea în mijlocul acestora, când e vorba să se cumpănească obiectivele şi mijloacele de luptă iar ele privesc exclusiv conducerea naţional-ţărăniştilor. O subliniere însă trebuie făcută asupra unui singur lucru. Noua lozincă nu va putea fi scoasă de la ordinea zilei în Ardeal. Apărarea provinciei de peste munţi, după cum am arătat mai sus, nu se rezumă numai la Spulberarea acuzaţiilor aduse unor ardeleni în afacerea Skoda, ci cuprinde pe de-o parte constrângerea guvernului de-a înceta politica bruscării, iar pe de altă parte de-a repune Ardealul în ordinea importanţei care i se cuvine în viaţa de stat. Iar în ce priveşte aceasta, conducerea partidului nu va putea să aibă ezitări. Pentru Ardeal nu interesează controversele,ci lozinca în sine. Necesităţile vieţii de aici sunt atât de presante, încât nici nu se va putea măcar amâna formula fostului preşedinte al partidului. V. Misuteanu D. GEN. PAUL ANGELESCU O gravă nenorocire lângă Lugoj UN MORT ŞI DOI RĂNIŢI LOGOŞ, 28. — O groaznică nenorocire s’a produs azi dimineaţa, in comuna Răineni din apropierea oraşului nostru. Lucrătorii Ion Zaharia, Ion Puiulescu şi soţia acestuia din urmă anume Maria împingeau un vagonet cu lemne pe o pantă de vre-o 60 de metri. In momentul când se aflau în apropierea locului unde vagonetul trebuia oprit, vagonetul a scăpat din mâna lor şi a căzut peste Maria Puiulescu, omorând-o. Cei doi lucrători care voiau să oprească vagonetul au fost trântiţi şi ei la pământ, iar roţile le-au retezat picioarele. In stare extrem de gravă lucrătorii au fost transportați la spital. ■nMnorMMMUMmMMB Congresele organizaţiilor naţional-liberale din Capitală In vederea reorganizării organizaţiei Capitalei a partidului liberal, d. dr. I. Costinescu, şeful acestei organizaţii, a rugat pe şefii de culori să inceapa indeplinirea formelor statutare pentru convocarea congreselor respective. In acest scop au şi început constituirile comitetelor de secţii în sectoarele de Negru, Albastru şi Verde, iar congresele respective au fost convocate pentru zilele de 15 şi 16 Decembrie a. c. După informaţiile pe cari le deţinem vor fi realeşi ca şefi ai culoarei de Negru, d. Al. G. Donescu, la Albastru d. Milail Bercianu şi la Verde d. A. D. Matak. La sectorul de Galben, congresul organizaţiei care a avut loc in prima jumătate a Urnei Noembrie,a ratificat cu unanimitate alegerea d-lui ing. I. Săbăreanu, ca şef al culoarei. ADEVĂRUL Calmiuoscopul vieţii intetectuale Litere, Ştiinţă, Artă Moartea carneaturistului Sem In contact permanent cu oamenii şi cu frământările sociale, gazetari ai imaginilor şi pamfletari ai liniei, caricaturiştii trăesc din plin toate pulsaţiile vieţii. Opera lor exercită în acelaşi timp o acţiune etică şi una estetică. Prin arta de a sublinia — exage-SEM rând — caracteristicul, — desenul umoristic şi caricatura vorbesc un limbaj universal. Încadrează pe Individ în umanitate. Intre cei care au înţeles misiunea acestui dificil gen artistic se număra şi marele desenator francez Sem, al cărui creion incisiv a încetat de puţine ceasuri de a mai fixa fizionomii ridicole şi situaţii groteşti. Sem a fost un virtuos al genului. Parisul elegant şi capricios dinainte de război a apărut în desenul Său caricatural sub ipostazele cele mai savuroase. Nu era propriu-zis o satiră în linii şi umbre abil dirijate. Era ceva mai mult decât atât: o imagine multiplă, complexă şi diversă a unei lumi cucerită de plăceri uşoare, destrăbălare şi cinism. Sem n’a cruţat pe nimeni. Albumele sale concentrează o adevărată istorie de moravuri, în chipuri şi gravuri. Umorul lui nu izbucneşte însă cu impetuozitatea graficei unui Forain şi nici cu rafinamentul caustic al unui Daumier sau Gavarni. E mai degrabă un zâmbet de compătimire, decât o încruntare de revoltă. E mustrare prin ironie generoasă, iar nu satiră neiertătoare. Concepţia sa despre lume şi viaţă e străbătută de nobleţă înţelegerii, nu, de adiarea sumbră a micilor drame de budoar sau a sfâşietoarelor tragedii de stradă. Aceasta comporta o adânca pătrundere psihologică şi o precisă orientare asupra tuturor fenomenelor sociale. Sem a dovedit că posedă cu prisosinţă aceste însuşiri. Interpret amabil al ridicolului personagiilor zilei şi al faptelor de actualitate, el a ştiut totuşi să strecoare în şarjele sale in aparenţă efemere, acel suflu care leagă clipa de eternitate. Sem — rămâne. H. BLAZIAN Voluptatea suferinţa Conferinţa d-lui prof. Eugen Herovanu D. prof. Eugen Herovanu a ţinut aseară conferinţa despre „Voluptatea suferinţii”, amânată săptămâna trecută, din cauza unei indispoziţii subitea conferenţiarului. Publicul numeros care venise atunci să-l asculte, n’a neglijat nici de astă dată să umple în întregime amfiteatrul Fundaţiei Carol I. Din punct de vedere psihologic, ■suferinţa e un fenomen sui generis, care în mod greşit e considerat adesea ca contrariul plăcerii. Suferinţa sau durerea nu se deosebeşte de plăcere altfel decât calitativ şi cantitativ. De la euphorie, starea de mulţumire vagă, fără obiect definit şi până la disphorie, starea de nemulţumire profundă, iarăşi vagă şi generală, plăcerea şi durerea se aşează intr’o serie lungă şi variată. Suferinţa e un fenomen universal, aşa de strâns legat de existenţa umană, încât ocupă în domeniul acesteia un loc considerabil. Căci totul din noi şi în jurul nostru e suferinţă, şi pasiunile şi dorinţele noastre, şi frigul şi foamea şi boala şi frica de moarte. Aspectul moral al problemei priveşte atitudinea omului în faţa suferinţei. Intre două extreme, frica de Suferinţă şi plăcerea ei, adică ceea ce am putea numi voluptatea suferinţei, atitudinea stoică, demnitatea celui care acceptă suferinţa când n’o poate evita, ca pe un lucru care ţine fatal de viaţă, e cea mai'umană'şi cea mai conformă cu legile morale. ■ Suferinţa e un factor de legătură şi apropiere între oameni. Există o egalitate în faţa suferinţei, cum există o egalitate în faţa morţii. Graţie ei, umanitatea formează un tot organic, o mare unitate morală. Originalitatea subiectului şi în aceeaşi măsură personalitatea Celui care a vorbit, au făcut din conferinţa de aseară una din cele mai interesante din ciclul organizat de „Gândirea europeană“. D. prof. EUG. HEROVANU Muzică slavă la Radio Astăzi între orele 19,15 şi 20 se desfăşoară la Radio-difuziune un program de orchestră, dirijat de d. C. C. Nottara, închinat muzicii slave. Imn program: uvertura la „Mireasa vândută“ de Smetana, „Valse fantaisie“ şi „Kamarinskaya“ de Glinka, „două dansuri slave“ de Dvorak şi imprimă audiţie o lucrare a unui talentat compozitor ceh, a tânărului muzician Roman Blahnik, întitulată „Abțintiri din Ioachimov”, pentru Vioară, cello şi orchestră de coarde, cu soliştii orchestrii Radio, d-nii Teodoru şi Drăghici. Cărţi-reviste Tânărul talentat George Demetru Pan are în manuscris Frondele adolescenţii sale. Ele vor apare in colecţia revistei Azi. La 20 Decembrie reapare revista de literatură şi proflet „Bloc" sub conducrea d-lor . George Demetru Pan şi Iori Tb. Hea. Va fi una din revistele cinstite şi obiective ale tinerei generații» • „Knock-out“, viitoarea premieră a Teatrului Naţional Pe scena Teatrului Naţional au loc ultimile repetiţii ale comediei in trei acte ,„Knock-out“ de d-nii Valentin Gustav şi Vasile Creţoiu — doi tineri actori — in vederea premierei care a fost definitiv fi-xată pentru Luni 3 Decembrie. E o comedie tinerească cu dialog sprinten, spontan... ritm, verb, exuberanţă. In fruntea distribuţiei se găsesc: d-nii N. Soreanu, Gr. Mărculescu, Al.’ Critico, I. Filiteşteanu, G. Baldovin, I. Manu, G. Demetru, N. Atanasiu şi d-nele Puia Ionescu, Sonia Cluceru, Nora Pegow, etc. Regia: d. I. Şahighian. „Iubirea de oameni“ Duminică 2 Decembrie la spitalul „Iubirea de oameni” din str. Mircea Vodă 51, va avea loc o consfătuire asupra problemei higienei mintale a copiilor și a tinerilor. Vor lua cuvântul d-nii prof. C. Radulescu-Motru, prof. dr. C. I. Parhon, dr. L. Ghelerter, docent dr. A. Kreindler și dr. Eigon Wellî. ’ “ ț i \ Comedia umană Apariţii războinice Pe cer, deasupra localităţii Ovizzari din Macedonia grecească, apar in fiecare seară flăcări albastre şi o statură uriaşă de războinic cu sabia in mână şi casca pe cap. Acest războinic celest ar fi fost şi filmat, ca un general la manevre. Oameni de ştiinţă au venit la faţa locului, ca pretutindeni unde apare ceva necunoscut încă de ei, şi, bineînţeles, au dat o explicaţie. Rămâne însă ştiut că deşi au venit savanţii, războinicul din cer nu a dispărut în nici o seară, ceia ce denotă că e vorba de un ostaş adevărat, fiindcă numai ei nu au frică nici respect de reprezentanţii ştiinţei. Explicaţia cea adevărată este cea dată de locuitori, care susţin că fenomenul prevesteşte mari nenorociri, căci, acel care prevesteşte o nenorocire, are totdeauna dreptate, deoarece o nenorocire vine neapărat, mai curând sau mai târziu. Locuitorii de la Ovizzari sunt foarte neliniştiţi, din cauza războinicului din cer. Aceasta denotă o lipsă de experienţă totală, fiindcă frica lor ca şi a tuturor oamenilor, nu trebue să fie de războinicii din cer, ci de acei de pe pământ, care’s mult mai periculoşi, deşi sunt mai mici. Ovizzarii trebue să mai ştie, aşa cum ştim noi de pe-aici, că un timp de pace, periculoşi sunt nu ostaşii cu căşti, ci civilii cu pălărie de teatru, fiindcă aceia sunt cei mai irascibili şi, una, două, vor război. Dar aceşti civili nu au purtat de când sunt ei, şi n’au să poarte niciodată, nici pe pământ şi nici chiar în cer, nici sabie adevărată şi nici cască de oţel. Periculoşi sunt acei care repartizează săbiile, altora. Deci, dacă apariţia de la Ovizzari nu are lincorn şi nici un stylp în mână, nici o primejdie. Deşi nu sunt om de ştiinţă, am şi eu o serie de ipoteze şi de explicaţii referitor la apariţia de la Ovizzari. Apariţia aceia este deasupra Macedoniei greceşti. Macedonia aceasta, fie bulgară, fie grecească, tot Macedonie rămâne. Şi, dat fiind moravurile şi soluţiile sanguine care se practică acolo, este exclus ca pe cer.— dacă-i vorba să fie numaidecât o apariţie, — să apară un înger nevinovat cu cap de copil şi cu aripioare. Acolo, atunci când este să apară, apare un războinic cu cuţit sau, exagerat, cu sabie. In acest soi de viziuni, joacă mare rol şi imaginaţia celor care le privesc. Ei pun în chipul de sus ceva din ceiace pentru ei este mai excepţional. ■ Or, nimic nu poate fi mai înalt pentru un macedonean, decât un ostaş. S’au putea apoi,—şi mi se pare mai plauzibil, — ca apariţia războinicului să fie un efect direct al Conferinţei de dezarmare de la Geneva. In adevăr, efectele ei pe pământ sunt exact contrarii scopului urmărit. Niciodată nu a fost j de glob o mai mare întrecere de înarmare, decât din ziua când s’a născut ideia unei conferinţe de dezarmare. Deatunci s’au născut pretenţiile pentru „egalitatea de înarmare“. Cred că cerul, cu rai, cu sfinţi, şi cu îngeri, profită de ocazie ca să ceară şi el acest drept de egalitate la înarmare, ca şi pământul. Pretenţiunea nici nu ar fi inoportună, ba chiar poate ar fi fost necesar, patriotic vorbind, să se înarmeze clandestin şi cu anticipaţie, aşa cum de altfel o dovedeşte armamentul războinicului din apariţie. Şi aceasta, pentru că aviaţia poate constitui unpericol nu atât pentru cei de pe pământ, cât pentru cei din cer, care nu vor să fie tulburaţi cu aeroplane de bombardament sau de vânătoare. Iar dacă, sus, este atâta,armată încât nu mai încape în cer şi unii vin la margine încât pot fi văzuţi ■eu ochiul liber de pe pământ, atunci începe să se pue iarăşi problema: „cu cine-i Dumnezeu“. In războiul trecut,, nemţii au pretins că Dumnezeu este cu ei. S’ar fi putut. Pe atunci însă era dezarmat complect, aşa cum suntem noi acuma; dar azi, în urna conferinţelor, de dezarmare, are războinici cu sabie şi cască, şi, probabil gaze asfixiante, odată ce sunt flăcări albastre. Deci întrebarea cu cine-i Italia sau cu cine-i Anglia, cade pe-al doilea plan. Principalul este: cu cine-i Dumnezeu? Acel cu care va fi, 1nu are a se teme nici de aeroplafie, fiindcă el plutind în aer, ar fi să lupte pe două fronturi: cel de deasupra și cel de desupt. O singură ipoteză mi se pare îngrozitoare, dardacă și în cer,.—• ăeocamdcdă deasupra Macedoniei,— sunt războaie?f.„ ’ ■_ Atunci, ■_ nu-i destul că poţi să mori aici într’un război pământean, dar de-abia, ajuns în cer, poţi fi direct mobilizabil şi să începi iarăşi lupta şi încă, cu nişte inamici care nu mai au cum să moară. E teribil! : ’ •!. ‘ Demostene Botez INFORMAŢIUNI Senatul a ţinut ori după amiază o foarte scurtă şedinţă, în care d. Al. Samoi a adus la cunoştinţa ministerului muncii faptul că nu se respectă legea repaosului duminical şi legea zilei de 8 ore, iar d. Ioannţescu a anunţat o interpelare asupra modului cum se aplică decretul lege cu privire la cumulul în funcţiunile publice. In ultimul număr din „Cuvârcul Liber“, d. M. Gh. Bujer semnează o zguduitoare pagină intitulată cimitirul închisorii şi scrisă în timpul lungei detenţiuni de la Doftana. Din Tulcea se anunţă arestarea vânzătorilor de ziare I. Drăguţ şi Ion Bolu cari au escrocat pe depozitarul din Constanţa, insuşindu-şi trei mii lei şi costul a 1750 kgr. hârtie. ,„remeea de departe” este titlul nuvelei, pe care d. M. D. Ioanid o publică in „Adevărul Literar”. D. F. ADERCA, autorul OAMENILOR EXCEPŢIONALI a scris pentru „REALITATEA ILUSTRATĂ” o biografie a dictatorului HITLER. Documentarea, dinamismul povestirii, precum şi amănuntele revelatoare din viaţa fostului zugrav, vor face din această biografie o lectură care va pasiona pe toţi cei ce se interesează de fenomenele surprinzătoare ale epocii noastre. A încetat din viaţă Alexandru I. Culoglu, preşedintele clubului „Tinerimea“, o figură cunoscută în lumea Capitalei. Alexandru Culoglu a fost magistrat, prefect al judeţului Teleorman şi Brăila sub Dimitrie Sturdza, apoi director general al Eforiei spitalelor civile şi în mai multe rânduri deputat. Om de muncă, cu însuşiri remarcabile de organizator, a depus o activitate fecundă mai ales în fruntea Eforiei spitalelor civile. Moartea lui Alexandru Culoglu, lasă pretutindeni regrete. Banca Naţională, inedinţa comitetului său de direcţie care va avea loc Vineri, va proceda la revizuirea cotelor de import pe ţări, cote ce s-au stabilit conform noului regim de import şi export. ■■.. Din Călăraşi se anunţă arestarea agentului perceptor Trifu Dumitru din comuna Jilavele. Lipsindu-i suma de 2.1.000 lei...din încasări»..ragentul_ a declarat căa încredinţat această sumă unui casier carerefuză sâ-i p râstitue banii. ruvr/i POLITICA LA ISMAIL INMAIL, 28.In ziua de 2 Decembrie va avea loc congresul organizaţiei liberale , din judeţul Ismail. Cu acest prilej se va discuta chestiunea alegerii preşedintelui organizaţiei.. Pentru acest loc candidează d. Sergiu Dimitriu, secretarul general al ministerului de interne , împotriva căruia s’au declarat însă grupurile d-lor Tomov, intenţionează să scoată o gazetă in care să lămurească pricina frământărilor. EPIDEMIILE IN CAPITALA Epidemia de scarlatina continuă să descrească în Capitală. Situaţia direcţiunei generale a sănătăţii din primăria municipiului dă pentru azi 28 Noembrie, 208 cazuri rămase înregistrându-se 2 cazuri noui şi 2 vindecate. Mai sunt în Capitală 18 cazuri de difterie și 22 de febră tifoidă. ;— ' -—Ml► • ■ igi I t ■■ ■■■ — Isprava unui spărgător ARAD, 28. — Individul Kerestez András din comuna Curtiei s’a introdus în biserica ortodoxă din acea localitate şi a furat banii din cutia milei. Spărgătorul fiind’’ ,descoperit a fost înaintat parchetului.' O nouă metodă diplomatică Ea va fi de natură să nemulţumească guvernul tranşez1 BERLIN, 28. — Declarafiie locţiitorului lui Hitler, Rudolf Hess, în care spune că naţional-socialiştii germani nu doresc un războiu, au întărit zvonurile după care d-sa va însoţi pe d. Ribbentrop în călătoria la Paris. In timp ce d. Ribbentrop va face o vizită d-lui Lava, cu scopul unor sondări, d. Hess ar avea însărcinarea din partea foştilor luptători pe front ai Germaniei de a lua contact cu organizaţiile foştilor luptători francezi, încercările Germaniei de a câştiga organizaţiile franceze ale foştilor luptători, care în parte sunt în opoziţie cu guvernul francez, prin tratative directe, dovedesc un procedeu de politică externă inedit. In cercurile diplomatice se presupune că încercarea aceasta de a duce tratative duble trebuie să aibă drept consecinţă nemulţumirile cabinetului francez, ceea ce în nici un caz nu va fi favorabil misiunii lui Ribbentrop. Calea aleasă de Germania pentru realizarea unei înţelegeri este viu comentată în toate cercurile guvernului şi întâmpină multă neîncredere. „Berliner Boersenzeitung" scrie că ameliorarea atitudineî Frântei, din ultimul timp, nu trebuie să fie privită cu prea mare optimism. ■ Discuţia mesajului la Cameră LISTA ORATORILOR ÎNSCRIŞI In şedinţa de azi , a Camerei, urmează ca d. V. Madgearu să desvolteinterpelarea adresată ministrului de industrie şicomerţ ,asupra politicii economice a guvernului. . " In cazul când d. Minolescu-Scrimga nu va putea veni la şedinţă din cauza tratativelor în curs cu delegaţia cehoslovacă, pentru încheerea unui nou tratat de comerţ, d. V. Madgearu va amâna desvocarea interpelării, iar Camera va începe discuția,la mesaj. Sunt înscriși până acum pentru a lua cuvântul la această, discuție d-nii: C. Leancă, Dăscălescu, Vasi- Jiu-Voina, Sev. Paschievicî, R. Seîșanu, ing. Mihăescu, L. Grigorescu, Petrescu-Ercea, V. Serdici, Emil Lobonțiu, Drăghici, V. Lapedatu, dr. Alvirescu și Traian Berberian.