Adevěrul, ianuarie 1935 (Anul 49, nr. 15635-15657)
1935-01-01 / nr. 15635
sună aşa de ciudat, — nu sunt lucruri de ieri — de azi, ci elementele constante ale atmosferei morale în care trăim de două decenii. Efectul declaraţiilor, al afirmaţiilor, al protestărilor, al avertismentelor, formulate de guvern, e din ce în ce mai şters. O spun, fără nici un spirit de critică, şi mai puţin, de ostilitate. O spun, pentru că sunt convins că fără ca lucrurile în sine să fi pierdut ceva din importanţa şi din gravitatea lor, formulele care le exprimă se învechesc şi se banalizează pe zi ce trece. Ca pentru a răspunde declaraţiilor d-lui Tătărescu, „Echo de Paris” comunică, servindu-se de unele relaţii primite din Belgrăd, că după exemplul Germaniei hitleriste, Ungaria continuă înarmările clandestine. „Pentru întâia oară, de la război Încoace,— afirmă ziarul parizian — Ungaria a făcut de curând o mobilizare de probă”. Aşadar, campania revizionistă a trecut într’o fază nouă, expresivă, dela cuvinte la fapte, dela ameninţări şi invective, la pregătiri concrete. „Echo de Paris” e insă prea pesimist când conchide spunând că „aceste lucruri vor târî Europa într’o nouă conflagraţie”. Cât timp echilibrul stabilit şi conservat prin înţeleaptă politică a Franţei, se va menţine, încercările acestea nu vor constitui o ameninţare prea mare. Ce delicat lucru însă echilibrul rezultat din jocul unor forţe contrarii, care se neutralizează reciproc! Ce puţin trebue uneori, în asemenea cazuri, pentru ca el să se rupă şi pentru ca liniştea pe care o asigură, să înceteze! Să sperăm însă, căm faptele relatate de „Echo de Paris” şi de alte ziare apusene, fapte al căror curs nu ne era de altfel necunoscut nici înainte, vor constitui cauza dezechilibrului de care ne-am putea teme. • Importante, deosebit de importante, în ordinea aceasta de lucruri, sunt ultimele faze ale acţiunei de apropiere dintre Italia şi Franţa, într’o direcţie, şi gravele tulburări interne din Germania, în altă direcţie. Două evenimente în curs. Două acţiuni în desfăşurare. Lucruri din trecut care-şi procejeazâ lumina In viitor, în spre anul care vine, In spre zorile care mijesc... Nu e insă timpul să vorbim de ele. Eug. Herovanu . Rectificări de grad în ministerul de finanţe Următorii controlori financiari au fost răpuşi în funcţiunile corespunzătoare gradului lor, revenindu-se asupra încadrării anterioare a lor in funcţia de controlori-ajutori cl. I. Veida Virgil (Mureş), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Mureş. Lungulescu C. (Tutova), în funcţ. de contr. de directe cl. II la Tutova Voicutescu C. (sect. II dir.), în funcţ. de contr. de indirecte cl. II la sect. II indirecte. Dângă D-tru (Lăpuşna), în funcţ. de contr. de indirecte cl. II Sloanescu. C. (s. II dire contr. directe cl. II la recte. Heoreth Martin (Năsăud da .contr.. de Indirecte cl. I Marinescu I. (Prahova ) de contr. de Urmărire cl. I Chirilă Roman (Alba), contr. de directe cl. II Îs Cioclov Nie. (Mehedint de contr. de directe cl. II Grigorescu Theodor (I funcţ. de contr. de indirect _ Romanaţi. Petrescu Florea (Iaşi), în funcţ. de contr. de indirecte cl. II la Iaşi. Stanciu Ilie (Sibiu), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Sibiu. Barbanescu Leon (Ialomiţa), în funcţ. de contr. de directe cl. II la Ialomiţa. Tomescu Luca (Cluj), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Cluj. Vasilescu Marin (s. II dir.), in func. de contr. de directe cl. II la sec. II directe. Moruzan Vasile (Hfov), in funcţ. de contr. de indirecte cl. II la Ilfov. Sfetcu Marin (Dolj), în funcţ. de contr. de directe cl. II la Dolj. Antonescu Alex. (Ufov), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Ilfov. Foenaru Gh. (Neamţ), în funcţ de contr. de indirecte cl. II la Neamţ. Niculescu Gh. (Botoşani), în funcţ. de contr. de urmărire cl. II la Botoşani. Wilhelm Petre (Timişoara dir.), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Timişoara. Soarba Andrei (Timişoara dir.), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Timişoara. Popescu C.tin (Buzău), în funcţ. de contr. de directe cl. I la Bălţi. Anisiu Eronim (Năsăud), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Năsăud. Komlossy Nicolae (Sălaj), in funcţ. de contr. de indirecte cl. II la Sălaj. Popscu C-tin (Buzău), în funcţ. de contr. de directe cl. II la Brăila. Botez ştefan (s. n dir.), în funcţ. de contr. de directe cl. II la sect. n directe. Borănescu Gr. (Lăpuşna), în funcţ. de contr. de urmărire cl. II la Lăpuşna Mărgărit Gh. (Putna), în funcţ. de contr. de indirecte cl. II la Putna. Popescu Lascu (s. III dir.), în funcţ. de contr. de directe cl. II la sect. III directe. Angelescu ştefan (Dolj), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Dolj. Mironescu Alex. (Tutova), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Tutova. Sebenei Abdul (Constanţa, în funcţ. de contr. de directe cl. II la Constanţa. Teodorescu Barbu (Bălţi), in funcţ. de contr. de indirecte cl. II la Bălţi. Vasilescu Alex. (s. II dir.), în funcţ. de contr. de directe cl. II la sect. n directe. Hanganu Ioan (Bacău), In funcţ. de contr. de indirecte cl. II Bacău. Cebac C-tin (Hotin), în funcţ. de contr. de directe cl. II la Hotin. Rădulescu Petre (Brăila), în funcţ. de contr. de directe cl. II la Brăila. Popescu C-tin (Dâmboviţa), în funcţ. de contr. de directe cl. II la Dâmboviţa. Nuţu Gheorghe (Putna), in funcţ de contr. de directe cl. II la Putna. Ionescu C-tin (Vlaşca), in funcţ. de de făcut, căci era un popor foarte sălbatec, care n’ar fi îndurat, cu uşurinţă robia unui rege străin şi sa mai temu că, aceasta ar însemna război cu Turcii, cari stăpâneau Bulgaria şi tot ţinutul până la acest râu. Se hotărî, deci, ca un duşman aşa de puternic să fie respins cu ostile altuia şi pe răspunderea altuia. Se porunci lui Odrovanze şi Cortespol să reînscăuneze pe Alexandru cu ajutorul celor din Ialachia, Podolia şi Rusia.. Bogdan, simţindu-se prea slab pentru a se opune, se trase iarăşi, cu oantenii săi, în păduri şi ceru apoi să facă pace, Polonilor, cu această condiţie, ca el să stăpânească Valahia, în numele lui Alexandru, până ce acesta va împlini vârsta de cincisprezece ani, plătind regelui. In acelaş timp, şaptezeci de mii de galbeni turceşti, un număr oarecare de sat şi de vite mai mici. Pe când oacontr. de directe cl. II la Vlaşca. Varzaru Ioan (Cernăuţi), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Cernăuţi. Băjenaru Vasile (Dorohoi), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Dorohoi. Constantinescu Gh. (Bihor), in funcţ. de contr. de directe cl. II la Bihor. Mustăţea Soare (R.Sărat), in funcţ. de contr. de directe cl. II la R..Sărat. »» „Adeverul sportiv F. B. A. In cadrul balcaniadei are loc mâine după amiază la Atena, matchul de foot-ball dintre reprezentativele României şi Bulgariei. Reprezentanţii noştri după slaba figură făcută in compania grecilor vor prezenta o formaţie remaniată. Astfel Creţeanu va lua locul lui Burdan, Suditulescu va înlocui pe Chiroiu iar Bodola pe Petea Vâlcov. MARŢI au loc la Atena ultimele două partide de foot-ball pentru cupa Balcanică. La ora 13, Bulgaria întâlneşte Grecia, iar la ora 15 România va da replica Iugoslaviei. # FEDERAȚIA elenă de foot-ball a propus naţionalei noastre să susţină Duminică 6 Ianuarie 1935, un match amical in schimbul sumei de 120.000 de drahme. Diverso ASTAZI dimineaţă a părăsit Capitala echipa de hockey pe ghiată a Tennis Clubului, care întreprinde un turneu în Cehoslovacia. MIRCEA ŞEPTELICI, cunoscutul jucător de rugby şi înotător, este autorul romanului „O fată“ care se va pune în vânzare Luni, 31 Decembrie 1934. De la O. N. E. F. Oficiul naţional de educaţie fizică aduce la cunoştinţa licenţiaţilor de educaţie fizică, că in vederea examenului de capacitate tine la dispoziţie biblioteca „ONEF“-ului pentru cei cari doresc să consulte cărţi şi manuale în legătură cu educaţia fizica. Biblioteca este deschisă începând de la 8 Ianuarie 1935 in fiecare zi dela orele 8—12 si 16—18. înscrieri si informatiuni la Biroul ONEF din Pasajul Victoriei 2. HIPPISM MAINE LA FLOREASCA Pronosticuri PR. LEGJOBB: Halda, Ecou, Val. PR. HARVEST LON: Voevodul Ţiganilor, Ducesa, Baiadera H, Isabela, Dona Worthy. PR. BAURICA: Szélvész, Magnat, Pal. PR. ABDELL TODDINGTON: Elemér, Broasca, Magda. PR. SCHE D.: Oltean, Karneval, Dixi. PR. JIDANCA: Oltean, Billy, Haiduc. menii noștri se întorceau, după ce pacea fusese încheiată, Bogdan le tăia drumul, lângă târg,uşorul Crasna, ascunzându-se într’o pădure şi se năpusti asupra Leşilor, cari vatră, mai bine să moară cu cinste, decât să fugă şi sa dăruiască onoarea victoriei unui trădător şi unui om lipsit de cinste; ei se aparară cu îndârjire şi câştigară lupta, pierzând, însă, mulţi ostaşi şi, printre ei, pe unii din căpitani, între cari pe Palatinul Odrovanze şi pe Mihai Bucace. Lupta ţine din zorii zilei până noaptea...“. Textele de mai sus sunt un izvor de care nu se poate lipsi nimeni, căci ele sunt o minunată înşiruire de imagini, din trecutul poporului românesc. Scarlat Carlimachi : Solemnitatea de la „Uniunea fundaţiilor regale“ EH la ora 12 a avut loc la „Uniunea Fundaţiilor Regale” împărţirea propriilor acordate de suveran celor ce au lucrat în echipele de propagandă. D. prof. Dim. Gusti, directorul general al Fundaţiilor, a rostit o scurtă cuvântare arătând importanţa lucrărilor efectuate de membrii echipelor de propagandă şî evidenţiând gestul regelui. Iri urmă s’a procedat la Împărţirea premiilor cari constau din bani, decoraţii intitulate „în amintirea regelui Carol II” şi diplome semnate personal de suveran. La solemnitate au participat d-nii Em. Bucuţă, Apostol Culea, dr. Sabin Manoilă, Lascarov Moldovanu, Victor Ion Popa, Ifrim, Popescu, Iacobescu Măgureanu şi alţii. La urmă a luat cuvântul din nou d. prof. Guşti urând tuturor spor la muncă pentru propăşirea lucrărilor Fundaţiei. D. prof. Gusti a arătat necesitatea unui volum care să cuprindă toate lucrările executate până acum și a schițat apoi, în câteva cuvinte programul pentru viitor. ■ Caleidoscopul vieţii intelectuale Litere, Ştiinţă, Artă Radu l-a chemat In legătură cu un articol al d-lui prof. I. Iordan, de la universitatea din Iaşi, am discutat aici originea expresiilor familiare rade-o, Radu l-a chemat, care înseamnă „şterge-o“, „a fugit“. Un cititor din Constanţa (care semnează T. V.), îmi atrage atenţia asupra anecdotei populare care urmează: Cică un Ţigan cu numele de Radu s‘ar fi rătăcit odată la un schit de călugări. Flămând şi prăpădit cum era, li s'a făcut călugărilor milă de el, l-au primit în rândurile lor, l-au îmbrăcat în haine călugăreşti, şi i-au pus numele de Rafail. Cum era în postul Pastelul şi călugării se hrăneau numai cu urzici, Rafail al nostru era trimes în toate zilele să caute urzici. După o săptămână, amărît şi plictisit de urzici, Rafail s-a hotărît să fugă. Găsind pe câmp o tufă, a imbrăcat-o cu rasa călugărească, punându-i în vârf potcapul, apoi retrăgându-se cu doi pași, i s'a adresat cu următoarele cuvinte: — Rămâi tu, Rafaile, căci pe mine Radu m'a chemat — și o șterse. Corespondentul meu îmi trimete această anecdotă cunoscută de altfel, pentru că socotește, fără îndoială, că de aici vine expresia pomenită, Radu l-a chemat. In adevăr explicaţia pare plauzibilă dacă privim faptul acesta izolat. Expresia Ţiganului „pe mine Radu m-a chemat“ a putut fi înţeleasă ca „am şters-o, am plecat de la mănăstire“. Din păcate, lucrurile nu stau astfel. Se cunosc numeroase poveşti „etimologice“, adică create anume pentru a da explicaţia unui nume sau a unei expresii. Deci, dacă în adevăr intre anecdota si expresia noastră există o legătură, atunci expresia a dat naştere anecdotei, nu viceversa. AL. GRAUR „încununarea“ aiurei lui R. Strauss „..„Deşi e Richard — nu e insă Wagner; deşi e Strauss — nu e Johann“ ... In legătură cu recenta trecere a Iul Richard Strauss la naţional-socialism, reproduceai o Interesantă amintire a lul Valerian Svetlov — critic de mare autoritate al baletului rusesc — despre „a.tura“ cu care R. Strauss ac manifesta oridecâte ori apărea ca dirijor la un pupitru „nou“. L-a văzut şi auzit doar şi publicul bucumetean care, fiind relativ îndepărtat de marile centre muzicale, e obligat mai mult să admire ex officio celebrităţile mondiale care vin cu tot cortegiul de faimă şi de reclamă. Dar nu avem act elemente pentru a judeca un tom de talia lui Richard Strauss decât după ce el s-a şi dat de gol, adică in cazul de faţă, trecând întrun mod atât de bombastic şi josnic, la acel Goering, despre care J . Ernst scria lui Heines, că „Hiter are un singur vis: să scoată de pe Goering uniforma lui luxoasă odată cu pielea“... Amintirea de mai sus a lui Valerian Svetlov e cât se poate de instructivă în sensul că el a ştiut să schiţeze din timp tipul reprezentat de R. Strauss: un orgolios şi un fanfaron peste măsură, chiar in tehnica personalului orchestrei şi care nu a ajuns cu atât mai mult să priceapă gestul moral al lui , Furtwaengler. Nu cumva, in mijlocul cascadei celebrilor dirijori germani. . Strauss îşi caută şi el un pupitru mai tihnit, de liman, la bătrâneţe, după o viaţă prin care sfrunta lumea muzicanţior — prea „mică“ faţă de un „geniu" uriaş ca dânsul? Foarte des doar — umilinţa, josnicia şi calculul constituie căptuşeala orgolioşilor şi „genialilor“.« _______________ ţie, el dădu drumul indignării sale, fără să fie jenat câtuşi de puţin de prezenţa francezilor.... La rândul lor muzicanţii au lansat, pe loc, un bon-mot: „Deşi e Richard — nu e însă Wagner, deşi e Strauss — nu e însă Johann“». După spectacolul cu „Frumosul Iosif“ care totuşi avusese loc, R. Strauss a primit de la guvernul francez decoraţia Legiunii de Onoare.... Această amintire a lui Valerian Svetlov a fost publicată in ziua de 27 Noermbrie 1934 şi s‘a dovedit a fi oarecum profetică. Ea explică cel puţin cum a fost posibil ca la 7 Decembrie 1934 telegraful să ne aducă următoarea veste: „Contrar zvonurilor, Richard Strauss n‘a vrut să adereze la Furtwaengler şi la amicii acestuia. Din Olanda, unde face un turneu de concerte, Strauss a trimis lui Goebbels o telegramă: „Vă felicit din inimă și aprob cu entuziasm magistralul dvs. discurs de la Sport-Paast despre cultură. Cu fidelitate, deviotat Richard Strauss. Heil Hitter!“. O mai potrivită Încununare a aiurei vitregei vieţi de borfaş lăuntric, nici nu se poate ! Dar, o mică întrebare: cui va trimite Strauss telegrama entuziastă de aderare atunci când Goering va cădea în noroi şi sânge, sau când va cădea şi acela al cărui nume e precedat astăzi de un „Heli“? O fată A apărut romanul tânărului scriitor Mircea Şeptilici, întitulat sugestiv O fată. Cartea a văzut lumina tiparului in editura Librăriei pavel Suru, cu o copertă semnată de autorul volumului. Cărţi-reviste In numărul de Decembrie al revistei „AZI“ colaborează: Gib. I. Mihăescu, Radu Boureanu, T. C. Stan, Vlaicu Bârna, Eugen Jebeleanu, C. Bogol şi alţii. A apărut,No. 5—6, pe Decembrie, al revistei generale de artă „Plastica", cu următorul bogat cuprins: „Arta armeană“, de N. Iorga. Artiştii noştri de azi: Pictorul P. Vartanian şi sculptorulCostea Minea, de Deteste; „Salonul Nudului“, de Sylvia Medeşan; ,,Salonul de desen şi gravură“, de Dan Băjenaru; „Expoziţiile“, de Eug. N. Dublea; „James Ensor — un geniu al artei belgiene“, de Paul B. Marian; „Partea idealuri lupta pentru existenţă“, — anchetă făcută printre profesioniştii liberi cari se ocupă şi cu artele, — de D. Stănescu-Zlăteşti; „ Ipolit Strâmbu", de Gh. Rădulescu-Moky; „Ştiri artistice“, de Marius Popescu, etc. * „’întuneric“ se numeşte romanul d-lui Zaharia Stancu din care, numărul pe Ianuarie al revistei „Azi" va publica un capitol. ^ * RICHARD STRAUS Valerian Svetlov povesteşte cum a asistat la prima repetiţie a baletului „Frumosul Iosif“ de la Opera Mare din Paris. Cu câteva zile Înaintea spectacolului, Richard Strauss, celebrul autor al „Simfoniei intime“, „Aşa a grăit Zaratustra“ şi „Till Ebenspiegel“, sosise la Paris.El apăru pe scenă, înalt, rigid, cu capul ras şi cu expresia feţei orgolioasă, fără să salute, fără să mulţumească pe acei care îl ajutară să-şi scoată paltonul. Nu dădu nici o atenţie directorului Operei; îl Întrebă numai:. — Pe unde să trec la orchestră? Ajuns la orchestră, nu o salută ci, deodată, ceru o replasare complectă a muzicanților: — Viore, aci! Instrumentele lovitoare, dincolo! care dracu a plasat instrumentele de lemn pe un loc atât de absurd? Ridicaţi fotoliul dirijorului cu zece centimetri!.... A început o dezordine generală, cu mutarea instrumntiştilor, cu încurcarea sârmelor electrice.... Apoi ceru ca noua ordine indicată să fie numerotată şi să nu se mai schimbe. Vorbea prost franţuzeşte, cu un accent german dezasperant. Ocupându-şi fotoliul, lovi foarte tare cu o baghetă solidă.Repetiţia începu, dar el îndată opri brusc orchestra: — Monsieur vioară! Mai mu’tă poezie! Cântaţi! Numărul 73! Vă spun doar — mai multă poezie!... Aci, mai multă forţă! Ce, nu aveţi forţă in capetele voastre?.... Muzicanţii Îşi schimbau priviri intre ei Ridicau umerii dintr’o sensaţie de nedumerire... Repetiţia continuă.. Deodată, din nou lovituri violente de baghetă. Richard Strauss arată undeva un spaţiu, în orchestră. — Cine sunteţi? întreabă el cu răutate. — Cum, adică, cine? Sunt violoncelist. — Asta o văd şi eu! Dar de ce nu aţi fost dimineaţă? Violoncelul a fost un costum gri.... — Mi-am schimbat costumul, da din umeri violoncelistul. — Cum se poate lucra atunci? strigă Strauss. In fiece zi alt costum? E o zăpăceală! Gâtul său, urechile şi fruntea chiară se umflau de sânge... — Nu pot să conduc așa repetiţii! Nu se schimbă costumele, ci oamenii! In fiece zi câte un nou c’prm vioară, un nou domn clarnet! Ceva nemaiauzit! La Drezda la Berlin, la Muenchen nu este aşa! NU aveţi idsie de discpirift, de poezie! Nu ştiţi să cântaţi! Aşa e totdeauna ac.'S Muzicanţii începură să se agite. Directorul Operei eşi din sală... Strauss continua, transpirat şi roşu, să strige cuvinte incoherente, în jargonul său. Un violonist sparse arcuşul de pupitru. Ceilalţi, liniştiţi, începură să-şi depună instrumentele în cutii... — Ce însemnează asta? strigă sălbatic Strauss. — Asta înseamnă, răspunse boistul, că noi plecăm. Şi, imitând tonul lui Strauss, adăugă: „Aşa e totdeauna aci“! — Aşa? Aşa? — vociferă Strauss, cu o nuanţă de profundă mirare; apoi, deodată, se gândi şi adaogă, frânt: Dacă-i aşa, atunci vă cer scuze... Repetiţia continuă... Dar după repeţi Revista Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale A apărut: Revista Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, anul II, 15 Decembrie 1934 cu următorul sumar: Valeriu Roman, subsecretar de stat la ministerul muncii: Asigurările Sociale şi influenţa lor asupra procesului de producţiune; Stavri Cunescu: Remediile şomajului; Mircea Ionescu: Sugestii pe marginea reformei asigurărilor sociale; Marco I. Barasch: Un precursor al biroului internaţional al muncii; Ştefan Bauer; N. A. Rusescu: Asigurările Sociale în 1933; dr. Poenaru-Câplescu: Alcoolismul in accidentele muncii; G. Vlădescu-Răcoasa: Federaţia sindicală internaţională şi frontul unic; dr. S. Irimescu: Lupta contra tuberculozei în cadrul orgnizărilor de asistenţă publică; dr. Eugen Spirt: Lupta contra tuberculozei în Italia; D. A. Diaconescu: Care e completul de judecată la judecătoriile de muncă. C. Bragadireanu, Pensiile funcţionarilor particulari. O serie de reportaţii şi informaţiuni din câmpul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor seriale din ţară şi străinătate întregesc bogatul şi variatul material al ultimului număr al revistei. Tânăra generaţie Intre revistele cari au apărut anul acesta, Tânăra generaţie, redactată de Gellu Naum şi scrisă de un grup de talentaţi publicişti se recomandă ca o tribună olerivă care va face loc tuturor tinerilor. In primul număr sunt dezbătute chestiuni de arzătoare actualitate, problema sexuală, asigurările sociale etc. Colaboratorii tinerii generaţii sunt C. Micu, Virgil Teodo Irescu, VI. Domoncos, Ciuma, Gellu Naum. Gravurile lui Paul Kertrad Hönich Dăltuirile în alb şi negru ale lui Paul Konrad Hoenich se bucură deopotrivă de preţuirea iubitorilor de artă în saloanele oficiale, pe copertele cărţilor sau în rarele expoziţii ale acestui modest artist. Sărbătorile ne dăruiesc un nou prilej de bucurie artistică prin apariţia mapei de gravuri în lemn „La voie de souffrances" in care Paul Konrad Hoenich a crestat aspectele profunde ale milenarei tragedii evreeşti. Sunt momente de emoţii pură săpate în plastica lemnului şi în care spiritul technic se îmbină armonios cu simfonia nocturnă, a spaţiilor şi umbrei " Puţină gramatică Cuvintele corupt, corupţie, au devenit astăzi, pentru mulţi, conrupt, conrupţie, desigur pentru că se simte prefixul con-, pe care-l cunoaştem din conduce, contopi. Dar prefixul acesta, încă din latineşte, luă diverse forme, după natura consoanei următoare: conţine, compune, colabora (pentru collabora), corupe (pentru corrupe). Aşadar dacă vrem, din spirit etimologic, să restabilim pe n, nu trebue să ne oprim la corupe, ci să zicem şi conrecta, corespunde, apoi conlabora, conleg, etc. Dar, procedând astfel, ne arătăm mai catolici decât papa, căci vrem să-i învăţăm latineşte pe Latini. Singurele forme corecte sânt corupt, corupţie, iar conrupt şi conrupţie trebue evitate. GH. REVIGA „Satul“ A apărut revista ,Satul" nr. 50, anul V, pe Ianuarie 1935, număr special de sărbători, cu un cuprins bogat şi variat. Numărul acesta aduce colaborările preţioase ale d-lor prof. univ. Nicolae Iorga, prof. univ. Ion Simionescu, Andrei Udrea, prof. dr. C. Michăilescu, Al. Bilciurescu, locot. Paul Epureanu, Arhim. Scriban, I. C. Vissarion, George Scrioşteanu, ing. agr. D. M. Teodoru, Gr. Dumitraşcu, M. V. Hordilă, Ştefan Ivănovici-Terenţiu, Gh. Nicolescu- Buzău, Alex. Stătescu, Ion N. Paralescu-Cacoţu, George Tăcu, Vasile Dobrescu, etc., etc. Şaliapin şi naziştii Ziarele din Europa şi, evident, cele din America au publicat o ştire că Şaliapin va cânta la Berlin, la Sport-Palast, deci in faţa a 20.000 de germani, în folosul „ajutorului de iarnă“. Artistul rus explică această „reclamă“, printr’un interview dat presei ruseşti de la Paris, în modul următor: — Cum se iveşte o legendă? — Am fost la Berlin în trecere. M’am plimbat prin oraş şi am trecut lângă Snort-Palast. Cum n’am văzut încă această sală, am exprimat dorinţa s-o văd, dar era închisă şi păzită de un militar. Totuşi nişte prieteni au obţinut permisiunea şi am vizitat sala. — Iată unde ar fi nimerit să cântaţi. Deşi ar fi cam greu chiar pentru o voce ca a dvs. Aci încap doar 20.000 de oameni... — Vocea ca vocea, dar de unde aţi găsi atâta public să mă asculte? — Dacă aţi cânta în beneficiul „ajutorului de iarnă“, atunci Sport- Palast ar fi arhiplin, — mi s'a răspuns. Peste două ceasuri plecasem din Berlin. Iar „zvonul", şi chiar cu unele precizări, a reuşit să plece înaintea mea, prin telegraf, radio, telefon... Gloria pictorului ferm Brandsgrow Academia Americană de Arte Plastice şi-a eliminat pe unul dintre marile ei talente, pictorul Brandsgrow. Acesta, în nerăbdarea-i de a obţine cât mai curând gloria şi... banii, a recurs la următoarea serie de trucuri. Copiind cu mare artă un frumos tablou străin la New-York, el îl ducea la Sidney (Australia) și-l vindea acolo ca propria sa lucrare. Copiind şi aci un tablou al celui mai talentat pictor australian, îl ducea la Buenos Aires (Argentina), procedând apoi la fel. Exploatându-și numele proprii și făcând astfel naveta prin marile centre ale oceanelor Pacific și Atlantic, Brandsgrow a ajuns unde a vrut: averea lui e cifrată la peste 10 milioane dolari. SALIAPIN Pierderile omeneşti ale Germaniei in cursul războiului mondil RAPORTUL SECŢIUNII SANITARE A ARMATEI GERMANE BERLIN, 29 (Rador). — Secţiunea sanitară a armatei germane a depus raportul oficial asupra pierderilor pe care le-a suferit Germania în cursul războiului mondial. După acest raport, medicii au avut de tratat 27 milioane de răniţi şi bolnavi. Numărul total al morţilor s-a ridicat la 2.033.897. Numărul total al germanilor care au luat parte la operaţiile militare, fără marină şi trupe coloniale, se ridică la 13.300.000. ——..........—. »• na. ——— Ofiţeri trecuţi în rezervă Următorii ofiţeri superiori au fost trecuţi în rezervă pentru limită de vârstă: din infanterie d-nii generali V. C. Stănescu, col. Artur Dan şi maior I. M. Stănescu; din cavalerie ,spitaii, colonel V. Foulquier, maior Anton Vasiliu; din aeronautică, d. comandor Ion Capşa; din jandarmerie d. căpitan Nae Badea; din administraţie d. căpitan I. F. Oancea şi Al. Mihăescu; din învăţământul liceelor militare d. Comedia umană Psihologia Crăciunul ca şi Anul nou, constituesc o mică revoluţie experimentală in materie de proprietate. Cu toată criza, fiecare se simte încă obligat de a da câteva cadouri. Dacă totuşi această ofertă nu ar presupune la rândul ei un gest echivalent din alte părţi, repetat invers, obiceiul nu s’ar menţine numai pe bază de tradiţie. In actul de a da un cadou nu trebue să bănuim imediat şi numaidecât un tolstoism în miniatură, Ifnimeni nu dă cu gândul ci apreciază mai puţin exagerat dreptul de proprietate şi nici cu ideie că faceţi sacrificiu. El nu face decât să transforme valoare de esenţă strict materială şi pozitivă, în una quasi-mistică ş visszisabilă, care constă în mulţumirea egoistă şi oribilă de a da. Din acest punct de vedere, cadou ar putea însemna o înălţare, prin desconsiderarea bunului material , supraevaluarea celuilalt. Cadourile fac însă o nefastă şcoală de ipocrizie. Cel care dă, este întotdeauna pretenţios. Dacă, în schimb, primeşte o mulţumire, e vrea cel puţin ca aceasta să fie superlativă şi chiar însoţită de o flatare excepţională. Darnicul nu-i satisfăcut dacăspui numai „merci“. Atunci te declară nerecunoscător şi chiar nepoliticos. Primitorul ca"o-'m trei"' să cadă în extaz, neapărat, în faţ obiectului donat, ca şi cum ar ave un ochi cel puţin una sau două de cele nouă minuni ale lumii, concentrate în una singură. Şi nu-i suficient o manifestare de admiraţie spontană şi unică. Trebue mai multi prelungite şi repetate. Obiectul-cadou trebue pus în locul cel mai cinste al camerei, într-un fel , sfânta sfintelor şi arătat tuturor celor care intră în casă. Cadoul trebue considerat ca un fi de invenţie personală a donatorului, ca un tip nou de aeroplan car va revoluţiona omenirea. Nu este permisă nici un soi de rezervă sau de observaţiune critici Dacă în lume nu-i nimic altcev perfect, apoi cadoul niciodată n are vr’un cusur. Dacă el constă î flori, apoi florile acelea trebue s ■fio /»di/» r’n rl o n o nu rrtnv oi non mt - cadourilor ro seră de pe aici’ sau de pe Coasta de Azur nu a produs nic.daiăi - chiar dacă florile au capul cu mei •ilancolie plecat în semn de veştejiţi. 1 apropiată, în urma unei exhibiţii fără de client. i I Dacă el constă intr-o păpuşă, trebue să faci abstracţie că începe să-i iasă din pulpă ceva ca o făină, sau că are o mână dezarticulată.. F-dnnişa, oricât de pocită, şi chiar., dacinu închide o hji, trebue inivita rat - I părinţii copilului care o primeşte et ^ un copil adevărat, ca un fel de ■ 'ethoven in miniatură, când era iniei I Un robot mecanic vorbitor, nu ' să : \cade să minuneze x mai mult dec in '.păpuşa cadou. Toate cadourile, şi tot ce efecti i se dă, este extraordinar — prin ifectul unei ipocrizii convenţiond , care face deliciul ambelor părţi. Căci, în schimb cel care dă, ÎVprumută un aer indiferent şi modes ,căutând să atenueze fals marile merite ale cadoului. El are în aparenţei un aer jenat şi detaşat, dar în fond inima lui este dilatată ca un pneu matic, şi, singur, începe să-şi atrihue tacit şi interior, un merit personal, care, de fapt, nu există. Dacă efectele cadourilor s’ar H- ' ; mita numai la atât, încă ar fi cădi- . ’ gata pentru univers un plus de Uu- ’ . zie şi de energie. Ar fi chiar un fisvor de fericire, şi deci ar împlini un ' . rol esenţial. Ipocrizia aceasta concentrată, are ‘ insă şi o altă faţă, fiindcă adevărul refulat izbucneşte, dună dispa , iriţia celui cu cadoul şi cel care Vă primit are în cele mai multe cazuri impresia că a fost ţăcălit. Se nasc ’ în el aptitudini critice şi, prin adiversitate, găseşte după aceea cusururi pe care cadoul nu le are. Cel care face un cadou produce o fericire factice şi siluită, însă, cu siguranţă o decepţie reală şi revoltătoare. Donatorul este constitui, nu ' ştiu de ce, intr-un fel de debitor, care şi-a plătit datorie printr'un truc, ' printr'o conversiune nepermisă. ;■ Un singur bun recontestat ,au toate aceste cadouri:că susţin şi în ~, curajează o serie de Industrii,' care fabrică lucruri inutile și care altfel ■ nu s’ar mai vinde niciodată. I Demoslam Unii*»* Deblocarea examenului de capacitate pentru profesorii secundari Ministerul instrucţiunii aduce la cunoştinţa candidaţilor la examenele de capacitate pentru profesorii secundari, că aceste examene nu sunt blocate. Un candidat respins la una din probele specialităţii secundare, îşi va putea continua examenul la probele specialităţii principale. Candidatului respins la specialitatea, secundară, dar reuşit la cea principală, îi rămâne valabil examenul specialităţii principale. Căderea la specialitatea principală aduce după ea, pierderea întregului examen. Candidaţilor restanţieri din sesiunile 1930 şi 1931, cari au dat examenul sub regimul legii din 1938, li se I admite înscrierea la examenul din [sesiunea 1635, în condiţide in care I au fost înscrişi în 1930 şi 1931, cu restricţia că higiena nu poate intra în coninaţie decât cu şt. naturale, iar cititul numai cu una din următoare materii: istoria, ramura, geogra sau filosofia. ii Conrm art. 158 din legea învâţământui secundar, laexamnul de calitate din sesiunea R25 pot fi înrişi pentru specialitatea : ducatfizică“ şi absolvenţii vechi--■ lor scţ pregătitoare ds mksetri:.dff.'' gimnică, care au .-Juscfcton&fc Bucufti şi Iaşi înainte ds',mi.nntareapstitutului superior de .cdu-’ caţietică, dacă sunt şi .absolvenţi ai licriui, ai unei școalsi ..îforma'e' seu merciale sup'r'oare şi dacă au faţionat ca suplin itori, ha-'ndwgsa învăţământul d’ sărim l-r 'hn ‘4- la vre-o rrn'dră la educaţie î.;a din învăţământul public. ----1- INFORMAŢIUNI Bursa de efecte şi acţiuni Bucureşti nu va lucra în zilele de 30 şî 31 Decembrie 1934, şi 1, 5, 6, şi 7 luiMimeni 1 In numărul de Anul Nou al „Adeverului Literar”, d. G. Călinescu face un amplu şi sugestiv tablou rezumativ al poezei româneşti în 1934. Privirea retrospectivă a criticului e însoţită de bogate exemplificări caracteristice din producţia poetică a anului. D. prof. univ. .Onisifor Ghibu a descoperit un document interesant in biblioteca liceului evanghelic din Sighişoara. Este vorba de un volum de poezii ungureşti şi româneşti tipărit in anul 1768. Cărticica cuprinde 14 poezii româneşti tipărite cu litere latine. Autorul ei e încă necunoscut. Lucrarea a fost imprimată la tipografia universităţii din Cluj. Descoperirea aceasta a făcut obiectul unei comunicări desvoltată la Academia Română. Direcţia reglementării comerţului exterior a făcut cunoscut celor interesaţi că au nevoie de autorizaţii speciale de import pe credit, numai cei cari fac cumpărături de mărfuri — şi în special de maşini — cu termen de plată de 1-3 ani. Cei cari urmează să achite mărfurile importate in termen de 30- 90 zile de la data sosirii acestor mărfuri, n'au nevoie de o autorizaţie de import pe credit. „Adeverul Literar” (numărul de Anul Nou) are următoarele rubrici: literatura (poezia în 1934), ştiinţa, moda, palatul de justiţie, cartea străină, sportul, cinematograful, şahul, etc. Un avion de pasageri polon a aterizat forțat în comuna Tureatca din județul Dorohoi. Cei opt pasageri s-au ales numai cu spaima. Avionul e avariat. El a fost transportat cu trenul la Varşovia. D. V. Buricea a fost reintegrat în postul de revizor școlar inamovibil al judeţului Cetatea-Alba, cu toate drepturile câştigate. Până la noui dispoziţiuni d-sa a fost delegat cu conducerea revizoratului şcolar dn judeţul Ismail. Autorităţile americane competente«'"'' au decis să prelungească până la 28 Februarie 1935 dreptul de a importa ’ băuturi spirtoase în Statele Unite, fără nici o restricţie sau cotă. In cea de a doua şedinţă & tocii An- ‘ tante turistice care a avut lot la Băile Herculane s‘au votat statute înou organizaţii. Cu acest prilej s‘a discutat chestiunea desfiinţării vizei paşapolitelor turiştilor prin adoptarea unei le- ■ gitimaţii uniforme. Eri urma să se tran^Şă Prima transacţie cu certificat de import de categoria II-a. Devizele au intrat la Banca Naţională aşa că certificatele pot fi eliberate raportatorului. Deoarece însă nu s'au fixat încă normele de eliberare, ele se vor putea elibera abia peste câteva zile. Dala oficiul poştal la Oradea au dispărut câteva scrisori de valoare. S‘a deschis o anchetă. O mare revistă» militară, de Anul Nou la Berlin BERLIN, 29. (Ager). ~ Ziaul .^Deîf ’■ Angriff” anunţă cala I Tanárie va avea loc în capitala Reichului qn mare revistă militară urmat de lA defilare. Trupele se vor aduna din Ustgar- ten iar de acolo vor porni pntrîi, a defila pe Wilhelmstrasse, p n faţă Cancelarei Reichului. Numai formaţiunile de onoare ale munţilor berlineze şi deva u- ' nităţi da Brandenburg va putea lua parti la această defilări prima care are ac în capitala Reidului de la repretunea din 30 Iunie) -----------—‚ ‚r ■' -----.— Mary Pickford divorează le Fairbanks NEW-YORK, 29 (Rador).— Din Los Ansles se enunță că cel tratea de cinematograf Mary Pickfod a cerut avortului ei să introduă imediat duă anul nou, o cerere de divorţ îmotriva soţului ei, Falîpmks. Cunoscătorii preferă vinul GRASA C E A b A C Vinuri Superioare de Basarabia . ....F Produsele viilor proprii Avpovocevca Centrala: Bucureşti, Sucursale, Galaţi, Bani, Chişinau