Adevěrul, martie 1935 (Anul 49, nr. 15683-15708)

1935-03-01 / nr. 15683

Forina 2-a Reprezentanţă generală a unui preparat epocal fără concurenţă în branşa igienei părului, se predă unei între­prinderi serioase cu capital. Se garantează un debuşeu lu­nar de 250.000 franci france­zi, în ţară cu 15 milioane lo­cuitori. Detalii mai multe in­teresaţilor serioşi comunică Sorela, Ltd. Prag II. (Cehos­lovacia). O gală unică Recitalul de adio: SARAH OSNATH HALLVY înainte de a pleca la Paris şi Lon­dra, marea artistă yemenită SARAH OSNATH HALLVA va da un reci­tal de cântece şi dansuri orietale la Teatrul ,,REGINA MARIA” mâine Miercuri 27 Februarie orele 9 seara. De câte ori s’a produs această ar­tistă atât la noi cât şi în străinătate a produs o adevărată senzaţie prin arta cu totul originală cu care exe­cută cântecele şi dansurile yemeni­­ts. Cu ocazia recitalului dela Josefs­­tadt-traeater, Reinhardt a declarat că „arta acestei copile este o creaţie aproape istorică”. Desigur că publicul nostru va şti să aprecieze această artă şi având in vedere că recitalul anunţat va fi ultimul la noi în ţară, ii va da aces­tui spectacol aureola bine meritată. Puţinele bilete rămase se găsesc de vânzare la agenţia JEAN FEDER şi la casa teatrului Regina Maria. Un concurs original puteţi câştiga participând la marele concurs fotoge­nic organizat de revista „Magazinul“ im­preună cu Foto-Julietta, cel mai ma­re studio fotografic din ţară. IN AFARĂ DE SUMA DE LEI 10.000 IN NUMERAR, MAI SUNT SI ALTE NU­MEROASE PREMII. Se vor alege fotografiile înfăţişând TRĂSĂTURILE CELE MAI INTERESANTE Nu există nici o restric­tions: poate participa ori­ce doamnă, orice domni­şoară şi orice copii. Se cere o singură condi­ţie: să se trimeată o foto­grafie, format carte poş­tală, şi făcută în mod spe­cial la foto Studio­ Julieta, care acordă o reducere de 20 la sută concurenţilor. Repetăm: nu este vorba de a alege pe cea mai fru­moasă doamnă, domnişoa­ră sau cel mai frumos co­pil, ci de alegerea chipu­lui cel mai fotogenic, CHIPULUI CU TRASATURILE CELE MAI INTERESANTE Amănunte in revista „Magazinul“. Citiţi „Adeverul Literar“ fur­izaţi potentaţilor vechi şi înrăiţi în practici adânc înrădă­cinate. Privim cu simpatie mişcarea parlamentarilor regionali şi da­că este atât de nestrămutată de­­ciziunea lor de a curma un sis­tem centralist de superficialitate şi nedreptate, e sigur, că se vor opri după matură chibzuită, la veritabilele măsuri descentrali­­zatoare. Ion Clopoţel Şomerii algerieni manifestează PARIS, 26 (Rador): — Din Oran (Algeria) se anunţă că un numeros grup de şomeri,­­Intre cari mulţi in­digeni, au manifestat în faţa primă­riei din Mostaganem. Soldaţii au fost atacaţi cu pietre şi sticle. Manifestanţi au devastat apoi vit­rinele prăvăliilor. In cursul serii, liniştea a fost re­stabilită. " S’au­ făcut mai multe arestări. In­tre arestaţi este şi un străin, care a aţâţat la dezordini. Incidentele s’ar datori insuficien­ţii creditelor comunale pentru aju­­toarea şomerilor. Sătean innecat de puhoaie TIMIŞOARA. 26. — Din comuna Butin aflăm că locuitorul Budiş loan in etate de 29 de ani, care se întorcea din comuna Jamul Mare, fiind surprins de puhoaie de apă, formate in urma topirii zăpezilor şi umflăturii unor pârâiaşe, s‘a înecat. Cadavrul a fost găsit de nişte ţă­rani. ' Parchetul a autorizat înmormân­tarea. - - - ——I ' .1­0 spargere la Botoşani BOTOŞANI. 26. — O spargere s‘a atro­dus astă noapte la Botoşani.' In lipsa de acasă a familiei D. Ungurean, intendien­tul cimitirului Pacea, m­ai mulţi rău­făcători s‘au introdus în casă şi au fu­rat o sumă importantă de bani şi giu­­vaericale. ciocnire de^trenuri BERLIN, 26. (Rador). — In gara Ahlen, din provincia Ilanovra, s’a produs astăzi o ciocnire între un tren de marfă şi un vagon, care manevra in staţie. Patru funcţionari ai căilor ferate au fost grav răniţi. Ei au fost trans­portaţi imediat la spital. — 11 mtţUm —o—— Constituirea organizaţiei liberal-democrate din Ploeşti Eri a avut loc la Ploeşti constitui­rea organizaţiei partidului liberal­­democrat, de sub preşedinţia d-lui­ Ion Th. Florescu! Au asistat Câteva sute de per­soane. ■ ’ ' ' • . D-luii Mihai Rădulescu şi I. Enea, preşedintele’Şi Socket ini-u! orgalizea­­ţiei, au adus elogii' d-lui Ion Th. Florescu. ' •­­■ *•. •' De la centric a asistat d. G.­M.­Arri­­za, care mulţumit în numele d-lui Ion Th. Florescu, arătând progra­mul partidului. : -­­ La urmi s a expediat o telegramă suveranului. Un loc­ator condamnat la moarte la Viena VIENA, 26 (Rador). Tri­bunalul special a condamnat la moarte prin spânzurătoare pe lucrătorul Pribauer, în vârstă de 22 ani. Pribauer a asasinat un a­­gent de poliție pentru a-i fura bicicleta. LEI 10.000 In jurul crimei din Chișinău ne-au stabilit cercetările .­Arestarea unei femei CHIŞINĂU, 26.—D. dr. Mihailovici,­­ medicul legist al tribunalului Lupus­' ■na a făcut azi autopsia cadavrului bătrânei loan Evseieva, asasinată in împrejurările relatate de noi la timp. S’au constatat­ pe corpul victi­mei numeroase echimoze dovedind că între ea şi asasin s’a dat o luptă disperată. Medicul a găsit că moartea a pro­venit din cauza unei lovituri cu un corp tare, dată victimei in cap, ceea ce a produs o congestie cerebrală si ■turburări respiratorii, cari au deter­minat moartea. Faţă de­­Nurlie primite si­ pozi­ţia nu a. fost găsit cadavrul, medicul l­­st a opinat că după co­miterea omorului, criminalul a tre­cut de câteva ori o frânghie în ju­rul gâtului victimei şi apoi i-a bă­gat o cârpă în gură şi a întors ca­davrul cu faţa in sus pentru a da impresia că la mijloc este vorba de o strangulare. Autopsia a mai dove­dit că moartea a survenit la cel mult trei ore după ce victima a mâncat, fapt care coincide cu afirmaţiunile fiicei victimei şi ale vecinilor cari au declarat că victima a mâncat pe la ora trei. Faptul dovedeşte că moar­tea a survenit cel mai târziu la ora sase. ANCHETA Pe de altă parte, politia a stabilit că in nici un caz un străin ce nu ar fi avut cheia locuintii nu­­ar fi pu­tut pătrunde in casă astfel că și-a format convingerea că autorul asa­­sinatului este chiar fiica victimei Ana Petrovna. In ce privește bănuelile ce cădeau asupra tânărului Valentin­­Stunga­­ru, in etate de 14 ani, nepotul vic­timei, recent evadat dintr’o casă de corecţie, azi s’a prezentat mama lui Strumi­garu care a declarat că fiul ei se află la Bucureşti, având mâna fracturată de două săptămâni.­ O ARESTARE In consecinţă poliţia a dispus a­­restarea femeii Ana Petrovna. Ea va fi cercetată la chestură şi pusă in faţa probelor zdrobitoare adunate împotriva ei. Se crede că ea va sfârşi prin a mărturisi crima. Cât despre mobilul crimei, poliţia crede că nu a existat un mobil pro­priu zis şi nici nu crede că omorul a fost comis cu premeditare. Intre mamă și fiică a isbucnit o ceartă in cursul căreia Ana Petrovna a apli­cat mai multe lovituri mamei sale, iar una din ele fiind aplicată în cap și dată cu mai multă putere, a provocat moartea bătrânei. Ulterior văzând isprava comisă, Ana Petrovna a înscenat un atac banditesc spre a face să se creadă că la mijloc a fost vorba de o crimă comisă cu intenția de jaf. S.V­ . V - S* * . 1 şi o materie de învăţământ pe care... EL. — Pe care ai su­prima-o, ştiu şi pe care ai inlocui-o cu un învăţământ asupra evoluţiei mo­rale a omenirii, începând cu acel „Nu ucide”..., din Decalog. Dar Morala nu e Istorie, domnul meu!... EU. — Va fi. In orice caz la Bazargic, într’o zi de Ianuarie, la „Cinematograful Modern” un­de am vorbit, a fost!... Nu ştiu dacă ascultătorii mei bulgari se aşteptau, e sigur însă că Unii din ascultătorii mei români m’au bănuit, căci au încercat — în zadar! — să-mi fure auditorul şi să-mi depopuleze sala, vestind cu trei zile înainte pentru ace­iaşi oră, în alt loc, o conferinţă asemănătoare . ..Pământ, ca iz­vor al virtuţilor strămoşeşti”, a unui domn agronom, funcţionar i», secţia locală a Camerei agri­cole, numit cu respectul statutu­lui. Adversarul meu — am aflat mai târziu — îmi fusese supe­rior, cel puţin într’o privinţă. Nu ştiu dacă natura îl înzestra­se, ca pe mine, cu virtuţi stră­moşeşti — căci sunt fost comba­tant, decorat de război — dar pământ avea! Avea vre-o două sute de pogoane! EL. — Ce cuprindea, pe scurt, conferinţa dumitale din Bazar­gic şi cum s’au manifestat as­cultătorii bulgari faţă de năs­truşnica dumitaie filosofie, după ce te-ai subtilizat Cadrilaterul?... Nu ezita! Spune tot! Ţi-a mai cântat fanfara?... Ţi-au mai fă­cut alai la gară?... EU, (Strâns cu uşa). — Nu e­­zit! Spun tot! Dar nu vrei să luăm întâi o cafea?.. . (O pauză de câteva zile, până­­ luăm cafeaua). F. Aderca ADEVÉRÜL Caleidoscopul vieţii intelectuale Eri după amiază a avut loc la In­stitutul Social Român inaugurarea ciclului de comunicări organizate de Secţia de studii feminine prezidată de d-na Calypso Botez, cu privire la Munca femeii­ şi copilului in­ Româ­nia. A vorbit d-na Margareta­ Vlă­­descu-Răcoasa despre: „Orientarea profesională“. D-sa a început prin a arăta legătura ce există între psihologie, sociologie și orientarea profesională considera­tă ca problemă, de psihologie aplica­tă sau psihotehnică. Scoate apoi un relief, examinând, pe rând, marea însemnătate a acestei probleme din punct de vedere moral, social şi e­­conomic şi constată că o bună în­drumare şi susţinere profesională a copilului, fie fată sau băiat, la vre­me, îi­ va permite desfăşurarea unei activităţi in armonie cu puterile sale fizice, precum şi cu puterile şi apti­tudinile sale intelectuale şi morale asigu­rându-i în acelaş timp mul­ţumirea sufletească, dată de­ o mun­că în acord cu aspiraţiile sale, co­moditatea materială­ şi încrederea în forţele, sale un viitor.’ Totdeodată, orientarea şi complementul său, se­­lecţiunea profesională­­ contribuise la creşterea şi consolidarea­ prospe­rităţii economice.­­După ce analizează tehnica orien­tării profesionale şi organizarea practică a unei orientări profes­o­­rs­ale raţionale pentru­­reuşita­ căreia este necesară colaborarea familiei, şcolei, medicului, psihologului sau psihotehnicianului şi a societăţii şi statului, conferenţiara se ocupă in mod special de orientarea profesio­nală a femeii indicând ocupaţiile către care­ ea se poate îndrepta cu succes şi semnalând consecinţele ne­norocite ale orientării întâmplătoa­re­ de azi, care duce la nenumărate schimbări de profesie. In încheiere, d-na Vlădescu-Ră­­coasa se ocupă de situaţia orientării profesionale in România, unde lu­crurile sunt deabia la început, auto­rităţile neînteresându-se încă de astfel de lucruri iar opinia publică neposedând conştiinţa necesităţii şi utilităţii unei astfel de orientări. Puţinele instituţii şi Întreprinderi ce par a se ocupa de aşa ceva, fac nu­mai selecţiune profesională şi nici­de­cum orientare. După comunicare, care a fost căl­duros aplaudată, a avut loc o in­teresantă discuţie la care au luat parte: d-nele Botez, Negruzi, Ma­­nuilă, Costa-Foru, Voiculescu, dr. I­­rimescu, etc. Comunicarea viitoare va avea loc la 7 Martie, când va vorbi d-ra dr. Lucia Nasta, asistentă socială a Mu­nicipiului Braşov, despre: „Aspecte d­in situaţia femeii muncitoare în cadrele legislaţiei române muncito­reşti“. Soc. de obstetrică, gi­necologie şi pueri­cultura Soc. de obstetrică, ginecologie şi­ puericultura va ţine şedinţă Mercuri 27 Februarie, ora 9 seara, in localul­ Asociaţiei generale a medicilor cu următoarea ordine de­ zi: D-nii: D. Săvulescu,­ Marius Geor­­gescu­ şi d-ra I. Protopopescu-Pake: Un caz de sarcină extra-uterină in­­tra-muralâ; d-na dr. L. Bancherii;.: dr. Carcaleţeanu, intern Gherasim: Neuro-epitetiom , retro-sacro-cocci­­gian, la un făt mort în luna V-a; dr. Kirschen: O nouă încercare de tratament al eclympsiei, post par­tum, urmată de succes.; prof. dr.Za­­harescu-Karam­an: Hematom­ retro­­plycenigr, Ulster ectymie.. .vindeca­re; Alegerea comitetului, pe anul 1935. :'­ Tinerimea artistică Duminică 3 Martie va fi la fun­daţia „Dalles“, vernisagiul celei­­de a 35-a expoziţie a soc. „Tinerimea artistică“, de sub patronajul­­ regi­nei Maria. „Tinerimea­­ artistică“ este fără îndoială cea mai impor­tantă manifestare de artă- înglobând intri însa talentele cele mai de sea­mă ale plasticei româneşti contim­porane. -­­ De mai bine de 3 decenii, societ. „Tinerimea artistică“ prezidează destinele plastice­ româneşti. Con­form unei tradiţii soc. „Tinerimea artistică“ a luat­­ şi­ anul acesta inni­­ţiativa ca alături de maeştri­i con­sacraţi să expună t­oate­ talentele ti­nere ce s-au remarcat­ în ultima vreme. , - ■ • . .. Recital Piamul recital, dat­, la noi de către marea artistă Chaylie Grober a fost fixat definitiv pentru­­seara de 6 Martie , a. c. . . . Programul e alcătuit din lieduri in ebraică, engleză și nisă și 'făgă­­duește să'prezinte o interpreta­re impresionantă a cântecului popular stilizat, a dansului modernist­ şi­ a poeziei teatralizate. Extas şi humor sunt expresiile ca­racteristice ale acestei mare artiste, artistă la Opera din Cluj, care a obţinut un­­răsunător succes in ope­rele „Voevodul­­ţiganilor“ şi „Secre­tarul Suzanei", va cânta în curând ■în „Văduva Veselă" # ^m ) r ' Litere, Știință, Artă ^ Orientarea profesională. Comunicarea d-nei Margareta Vlădescu-Răcoasa in secţia de studii feminine D-RA IRINA DOGEANT Dominantele literaturii actuale ________^ ^ Conferinţa d-lui M. G. Constantinescu Aseară d. M. G. Constantinescu a, vorbit la „Asociaţia Publiciştilor’ despre dominantele literaturii ac­tuale. Pentru societatea noastră, care a cunoscut în­ cursul deceniilor apro­piaţi, influenţele importante ale cul­turii şi civilizaţiei străine, problema, de a şti care­­sunt dominantele li­teraturii timpului, capătă un inte­res practic de orientare critică, pe lângă cel de esenţă pur spirituală. In literatură mai mult ca în orice, se pot verifica orizonturile unei cul­turi autohtone şi se pot constata rezultatele creaţiunilor artistice in funcţiune de elementele care con- En UP,SC­M 9 desăvârşire. Lipsa unor directive, a miei vieţi filozofice acti­­vli'vPi.en­ APl ...Şi posibilitatea de pri­­n f ^dtttrer' lAfluenţetor strauiev caractesigea^ .în mod sumar csiate §Mgîf| |il.ța tf&rf act|afa| -țpfeamfoi nbastr­ă ■ tjels războht sa­poara că i ai , s.a juns in ordinea gândire! pe culmile după care poţi privi dincolo de frun­tăriile unei societăţi şi ale unei na­ţiuni. Dela 1920 încoace trăim un puternic moment epic. Factorii so­ciali şi ultra­realişti au început să­­ predomine. Influenţele sociologiei­­ experimentale au schimbat, oarecum directivele, dând epicului ceva din quasi solemnitatea temelor ştiinţi­fice, a căror aparenţă justifică ase­menea atitudini. II. faţa falimentului tendinţelor­­moderniste, scriitorul va trebui sa sufere o totală schimbare de men­talitate, care poate însemna şi o evoluţie. Conferenţiarul analizează diferi­tele domenii ale literaturii actuale, poezia, romanul, critica­­şi teatrul, făcând interesante observa­ţuni a­t­r* ****** să spiritul, de vin­»' și literaturii­-w mie i A ihJt «iL 1 «I LI M­» Poezia astrală a Botoşanilor La balul Cercului studenţilor evrei din Botoşani, care­ a avut loc în saloanele titraţilor „Unirea“, din calea Victoriei, d. Barbu Lăză­­reanu a ţinut concetăţenilor săi ini­ţiatori ai festivităţii o catiserie. A vorbit despre poezia astrală a Botoşanilor, oraşul său natal. Conferenţiarul a început prin a face consideraţii asupra omului şi a­­supra orgoliului tragic şi spiritual in­ care se izolează ca poet. In spirit­u­l lor fabulator, poeţii au utilizat as­­trele fie ca simboluri, fie ca expre­sii de mitologie, sau ca vehicule ale visului lor. Astfel s'a născut acea poezie as­trală şi fantastică în care stihuito­­rul, cântând stihiile, ,s‘a cântat mai mult pe sine sub atât de­­ variate forme, şi a proclamat prezenţa sa, în univers. De fiinţa acestei poezii d. Barbu Lăzăreanu „a luat act” la Botoşani şi printr’un poet născut aici: auto­rul „Luceafărului". „Un cer de stele dedesupt Deasupra cer de stele Părea un fulger ne'ntrerupt Rătăcitor prin ele“ Prezenţa spiritului poartă pretu­tindeni. Hyperion trăieşte şi sesizează prin actul acesta al gândirii şi sensi­bilităţii lui „viaţa lumii întregi". D. BARBU LAZAREANU împrăștiate în poezia eminescia­nă, apar astrele închise in orizon­tul de cleştar al unui vers. Fie că el cr­eează o cosmogonie care — in ul­timă analiză — nu este decât pre­zența lui purtată printre stele, fie că recomandă trăirea în timp, poe­tul nu uită cerul: Nu e păcat Ca să se lepede. Clipa cea repede Ce ni s‘a dat ? ...Stelele’n cer Deasupra mărilor Ard depărtărilor Până ce pier“ Deşi la Botoşani nu cam există mări ci er­au pe atunci: iazul Vasiliu, iazul Bercovici şi un pârâiaş „Cal­­caina" (consonanta­­ era pusă de botoşăneni pentru motive de discre­ţie) totuşi­ co diferenţiarul ne asigură că nu ţinea deloc seam­a de absenţa mării, ci socotea strofa citată ca de inspiraţie locală. In cosmogonia ge­­to-dacică, iată, cum se exprima nebu­nul Sarmis despr­e Zamolxe din „Gemenii" lui Eminescu: „Priviţi-l cum stă mândru şi alb pe înaltu-i jeţ El umflă răsuflarea vulcanului , măreţ. ■ Dacă deschide, ’n ev, el buza-i cu .. . mânie Şi stelele se spulber ca frunzele de vie... Exista la Botoşani un abil şi sim­patic vânător de epuri de pe moşia lui Cotin Zamfirescu. II chema Leon al lui Teodoriţă Vasiliu din cătunul Vânători, comuna Gorbăneşti.. Cu preţul realizat din vânzarea vânatului oprit, el cumpăra pe Ca­­miile Flammarion (încă nu existau pe atunci traducerile lui Victor Ane­­stin, acest bun contabil al cerului). Lui Bubi Weiser care ţinea hotelul ..Moldavia” ii vindea epurii, iar lec­turile — Leon Vasiliu, din Flamma­rion; conferenţiarul, din Eminescu (pe atunci încă nu apăruse postu­mele) — le făceau în foişorul de mes­teacăn din­ grădina Vârnav, ce azi poartă numele poetului. Ceea ce însă voiam să accentuez este faptul ur­mător, ne spune d. Lăzăreanu. In poezia lui Eminescu cerul nu apare îndepărtat, inabordabil, ci dimpotrivă se reprezintă ca un fapt familiar, atât de familiar, încât se apleacă spre pământ odată cu frun­tea lui Zamolxe. De unde se vede că pământul nu mai este tributar cerului, ci din con­tra cerul este datornic — cu lumi­nile lui — pământului şi întregii e­­xistenţe a omului şi poetului, su­prem mijlocitor şi martor al ade­vărului. GH. CORNEANU Un symposion Joi 28 Februarie 1935, orele 9.30 sea­ra, va avea loc la „Baraşeum“, un mare symposion organizat de asociaţia scrii­torilor şi ziariştilor evrei, cu tema: ,Scriitorul evreu ca factor cultural şi social in viata evreiască". Vor lua cuvântul d-nii: M. Altman, dr. A. Mibashan, dr. S. Singer şi Ja­cob Sternberg. Ştiri culturale din Iaşi In cursul săptămânei viitoare se va deschide expoziţia de pictură a cunos­cutului pictor dobrogean St. Tarasov, profesor. Cunoscut în cercurile artistice din Bucureşti şi Iaşi din expoziţiile sale an­terioare, pictorul Tarasov aduce 170 lucrări inspirate din bălţile dunărene, din Delta, din Ismail, privelişti ma­rine şi diferite peisagii, portrete şi stu­dii academice. D. prof. I. Răducanu de la Academia de înalte studii comer, confernţiază Duminică 3 Martie in aula universităţii din Iaşi tratând despre „Roosevelt“. Este a patra conferinţă din ciclul or­ganizat de grupul revistei „Minerva“. Cărţi-reviste A apărut nr. 9 din „GAZETA MEDI­CALA“, director; Dr. G. D. Ionăşescu, cu următorul sumar: Pojarul: Cum să-l combateţi şi cum sâ-l preveniţi. Interview-uri şi articole semnate de d-nii profesori dr. M. Manicatide, do­cent dr. O Millian, dr. C. Tănăsescu, dr. D. Paşcanu; Obsesiile şi Fobiile; E­­ducatia tuberculoşilor in sanatorii; Sfa­turi pentru păstrarea frumuseţii de do­cent dr. A. Voina; Cathismul hiper­tensivului de dr. C. Doljan; Gripa sub forma g­astro-intestinală de dr. Rodes­­cu; Ce ar trebui să ştim despre exame­nele radiologice de dr. E. Herskowitz; Inflamaţiile organelor genitale ale fe­­meei de drd. Sam. Watts; Desfiinţarea prostituţiei în Japonia; Viaţa în aer liber; Consultaţii,ni medicale şi grafo­logice; Redacţia­ şi administraţia, strada Doamnei. No. 27. Lei 7. Plastice Joi 28 Februarie se va închide expoziţia Risa Propst-Kraid din sa­la Dalles. Persoanele cari au reținut tablouri sunt rugate să le ridice­­ până la acea dată. #■ Sinucidere din cauza mizeriei SIGHET, 26. — Fata Bledea Sava de 13 ani din Valea Unsului sta­­ sinucis cu aceiaș frânghie și în acelaș loc, din pod, unde se spânzurase acum două zile mama ei Ana. Cauza este mizeria. Un pact militar intre Polonia şi Japonia? LONDRA, 26 (Ager). — Un depu­tat liberal a întrebat astăzi guver­­­­nul în Camera Comunelor, dacă i­­ s’a adus la cunoştinţă existenţa u­­­nor informaţii publicate de presa­­engleză, după care un pact­ militar­­secret ar fi fost încheiat intre Polo­­­­nia şi Japonia. •­ D. Anthony Eden, răspunzând în numele guvernului, a declarat că,­­ după informaţiile pe care le are guvernul englez, această ştire este absolut inexactă şi lipsită de orice temei. Cronica muzicală Recital de pian, al d-lui Moscu Aseară a apărut, pe podiul sălei Dalles, un nou pianist compatriot, care a concertat pentru întâia oa­ră public in Bucureşti, d. George Moscu. Pianist prin­ studii şi muzician prin intelect, d. Moscu s-a prezintat i­ntr’o ţinută ireproşabilă, ca înfă­ţişare şi etichetă, de­ concer­t — cân­tând, prima parte a programului fă­ră să părăsească bancheta şi după o pauză scurtă, pe a doua tot astfel. Relevăm­­ aceasta pentru toţi cei cari fac altfel, ca şi pentru exas­perarea noastră profesională şi a publicului plătitor. Credem că olt pianist nu are să poată! hicoda­tă înţelegem, că oricât ide strălucitoare ar fi arta lui, două ore de solilochie pianistică poate e­­xaspera şi, pe cel mai pătimaş, sau habotnic meloman. Vom releva mai cu seamă, — con­vingerea noastră —, că d-sa poate, mai­­mult decât i-a îngăduit să a­­rate aseară „tracul debutului“, că e înarmat cu gust muzical şi chiar cu simţire — deşi aseară, a părut de ult temperament nordic şi muzica­litatea sa a fost abătută, de mici­­distracţii, pe­ care, suntem siguri că şi singur şi le-a reprobat. Mai credem că în pianistică Bach, nu poate deveni comunicativ decât la maturitate, adică după o mai în­delungată rostire instrumentală în public. .­­ . Aşteptăm totuşi cu nerăbdare un al doilea concert al d-lui Moscu, mai întâi, pentru răsplătirea mare­lui succes de public, pe care l-a su­portat aseară şi al doilea pentru controlul nostru personal, de ordin Cu totul intim, Syn­. „Adevărul“ sportiv T.C.R.-Dragoş Vodă S­O­­ Divers® Tennis Club a învins aseară echipa cernăuţeană Dragoş Vodă cu 3-0 prin punctele marcate de Racovicză (2) şi Cantacuzino. Bucureştenii au făcut o par­tidă excelentă şi au fost tot tim­pul superiori. Au întâlnit o echi­pă care n’a putut arăta prea mult lucru in afara unui elan re­marcabil. Matchul n’a fost urmărit de un număr prea mare de specta­tori deși timpul a fost favorabil. ■­­ Astăseară va avea loc o nouă­­ partidă care va începe la ora 21. |F. B. A. | Sâmbătă se joacă pe arena­­Venus o partidă am­icala­ de foot­ball între C. F. R. Şi Venus. Echipele vor ■ alinia primele formaţii. Campionatul diviziei A începe Duminică. ■■■■■■­­ La Bucureşti se va disputa pe Arena din Obor., matchul dintre Gloria (Arad) şi Unirea­­Tricolor. Duminică, dimineaţa se va­ dis­puta pe arena din Dudeşti., o par­tidă amicală de foot-ball între Tuventus şi Macabi. Eri a fost depus la Cameră proec­­tul de lege pentru chemarea sub arme a contingentului 1935, pe ziua de 1 Aprilie a. c. Şcoala Politechnică „Regele Carol II“ din Bucureşti aduce la cunoştin­ţa celor interesaţi că în ziua de Luni 18 Martie c., .orele 8 luni­, va începe­­examenul pentru echivala­rea diplomelor eliberate de Şcolile superioare de Silvicultură ,din străi­nătate. ■ • , V Candidaţii vor depune examen a­­supra materiilor de: 1) limba româ­nă, 2) legislaţia silvică a României şi 3) Terminologia technică silvică românească. La acest examen se vor prezenta candidaţii cari vor preda comisiu­­nea de echivalare prin rectoratul Şcoalei Politechnice Regele Carol II, Bucureşti, următoarele acte: l) Diploma de inginer silvic; 2) certificatul de maturitate (absolvi­rea liceului), ambele in original şi traduceri legalizate; 3) Act de națio­nalita­te; 4) Chitanța casieriei Şc. Politechnice pentru plata taxei de examen de • 2000 (două mii), cei ce s’au­ mai prezentat la examen in sesiunile anterioare,, vor achita din­ nou taxa. Corpurile legiuitoare vor come­­mora. Joi, 150-a aniversare (lela onmflfed Ini HofUi, Ctbscu si Cri­­$)#.£ . iHMfe 't a «« % Societatea anonimă „CREDITUL PENTRU ÎNTREPRINDERI ELEC­TRICE” ne roagă să arătăm că este o întreprindere românească, in ce­­iace priveşte capitalul si conduce­rea, şi nu este supusă nici unui con­trol străin, aşa cum tendenţios s’a încercat să se afirme. Un incendiu a izbucnit la Casa cer­­c­ală din Gheorgheni. Pompierii sosiţi la­ faţa locului au stins focul după o muncă de câteva ore. Mobila şi arhiva au fost distruse. D. Iuliu Maniu a avut ori după a­­miază, la Cameră, o lungă întreve­dere cu d. AL Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, care — după cum se ştie — este şeful liberalilor arde­leni. ■ La Braşov a fost arestat tânărul Mi­­hai Klein care a falsificat monete a 2 lei. La­ locuinţa lui din str. Someş s-au găsit instalaţiile. Mihail Klein proeeta să falsifice şi monete de 20 lei. Com­plicele lui Kisch Valentin a dispărut. , Tribunalul din Sighet a­ condamnat la­­ trei ani şi jumătate închisoare pe fal­sul inspector Laurenţiu Mikes. Mikes d­ându-se drept inspector la ministerul muncii a săvârâşit numeroa­se escrocherii. Joi 28 Februarie, la ora 11, va avea loc la biserica Domniţa Bălaşa un tedeum pentru confiembrarea mar­tirilor Horia, Cloşca şi Crişan, con­ducătorii revoluţiei românilor arde­leni de la 1784. La acest serviciu religios vor asis­ta­ membrii guvernului şi reprezen­tanţii autorităţilor civile şi militare. In aceiaşi zi birourile autorităţilor vor fi închise. Matchul internaţional de foot­ball dintre România şi Polonia se va disputa la 3 Noembrie ,la Bucureşti. La 6 Iunie este probabil să ai­be loc la Bucureşti matchul de foot­ball dintre Cehoslovacia şi România. * Joi dimineaţa are loc pe pati­noarul Oteteleşeanu finala cam­pionatului regional al categoriei II între Telefon Club II­­ şi Sp. Studenţesc. Telefon Club a înfiinţat o sec­ţiune de ping pong. * Mâine seară, au loc două reu­niuni amatoare de box organiza­te de C. F. R. şi Turda. RECORD MONDIAL DE ÎNOT MIAMI 25 (Rador). — Un nou re­cord mondial de înnot a fost astăzi stabilit de către înnotătorul englez­­, ’"van. Lamagan­ a parcurs distanţa de 1 milă engleză în timpul de 20 mi­nute, 48.. .secunde şi 3 zecimi. Ve­chiul record aparţinea de 10 ani norvegianului Erne Borg cu timpul 21 minute, 06 secunde, 8 zecimi.­­ Ministerul de finanţe pe baza de­ciziei consiliului de miniştri, care prevede că începând de la 14 ianua­rie să nu se mai facă nici­ o numire sau înaintare în funcţiunile publice, a luat dispoz­iuni să nu se mai pu­blice în Monitorul Oficial locurile vacante şi nici comisiunile de nu­miri şi înaintări de pe lângă minis­tere să nu mai fie convocate. O serie de ofiţeri superiori au pri­­mit semnul onorific de 25 şi 40 ani serviţi în armată, iar altă serie mai numeroasă medalia „Răsplata ser­viciului militar pentru 20 de ani“. Numele tuturor a apărut în „Mo­ni­­torul Oficial“ din 26 Februarie, c. ———— ' ' ......... ' ' Audienţele de eri­ ail dim. regele a primit un audien- 4a de, lucru pe d-nii: .Vaier Pop, mi­nistrul justiţiei, I. Manolescu-Strun­­ga, ministrul industriei şi comer­ţului. La ora 13 regele a avut invitaţi la dejun pe: d. I. Manolescu-Strunga, cu d-na, d. C. Rătescu, preşedinte de secţie la înalta Curte de casaţie şi justiţie, cu d-na. După amiază regele a primit în au­dienţă pe mitropolitul Ardealului şi pe d. Ion­, Mih­alache a fost mainistru. D. Tărda a împlinit 63 de ani CLUJ, 26. — D. Al. Vaida Voevod a împlinit azi 63 de ani. Cu acest prilej, câţiva prieteni politici ai d-sale în frunte cu d-nii Em. Hatiegan, preot Manu şi Adam Popa l-au vizitat spre a-1 felicita. I). Vaida le-a m­ulţumit călduros. AGITAŢIILE *lOIN~ CUB/f HAVANA, 26 (Rador). — Greva din învăţământ ame­ninţă să se schimbe într’o ade­vărată mişcare revoluţionară, sub fermentul agitatorilor co­munişti. Comuniştii urmăresc răsturnarea preşedintelui Men­­dietta. Autorităţile au arestat 26 de institutori şi profesori, vino­vaţi de agitaţii comuniste. Nemângâiaţi: Aurelia Sartorelli, mamă, Emma, Grigore şi Tiberiu Gheorghiu, soră, cumnat şi nepot. Maria soţie, anunţă pierderea iubi­tului lor VITTORIO SARTORELU ARHITECT în vârstă de 44 ani Săvârşit din viaţă după o groaz­nică suferinţă, înmormântarea va avea lo­c Mier­curi 27 cor., la cimitirul catolic Bellu, la orele 2 p. m. îndureraţi: Niculae soţ, Alexan­­dr­ina şi Eugenia surori, Vasile ne­poţi, precum şi familiile înrudite. Moise şi Costică Doicescu anunţă moartea scumpei lor Viermina N. Doicescu născută WAGNER Slujba religioasă se va oficia Miercuri 27 Februarie, ora 2 jum., în str. Labirint 41, de unde cortegiul va porni apoi la cimitirul Sf. Vineri. Adânc mişcaţi de sentimentele sincere ce ni s’au dovedit prin viu grai, telegrame şi scrisori de către toţi prietenii şi cunoscuţii care au luat parte la durerea ce ne-a lovit pri­n pierderea iubitului şi neuitatu­lui nostru părinte George Lud. Schmidt aducem, p­e această cale tuturor cele mai calde mulţumiri. RAOUL SCHMIDT LUDOVIC SCHMIDT INFORMAŢI UN Í ’ , . » ★ Procesul unei studente care a vitriolat pe iubitul ei Tribunalul Ilfov secţia III a ju­decat i­eri, procesul studentei Ana Schwartz din Galaţi, care, părăsită de iubitul ei, locotenentul Valentin Bitay, a venit după dânsul la Bu­cureşti şi pentru a se răzbuna, i-a asvârlit în faţă conţinutul unei sti­cluţe cu vitriol, lăsându-l­­ infirm de un ochiu pentru toată viaţa. Ţinând seama de împrejurările acestei triste afaceri, tribunalul a condamnat pe Ana Schwartz nu­mai la două luni închisoare.

Next