Adevěrul, aprilie 1935 (Anul 49, nr. 15710-15733)
1935-04-01 / nr. 15710
ADEVĂRUL Procesul neregulelor dela inspectoratul jandarmeriei Ziua Vila înaintea consiliului de război special au continuat ieri, dezbaterile procesului neregulelor dela jandarmerie. După deschiderea ședinței, s’a continuat interogarea intend. maior Dragomirescu. D. av. C. SOLOMONESCU pune următoarea întrebare intend. maior Dragomirescu: — Ați fost de față când d. col. Crivăț a dat 10 mii lei maiorului Teodorescu? — Nu am fost de față și nici nu am cunoștință de acest lucru. INTEROGAREA MAIORULUI TEODORESCU Se trece apoi la interogarea intend. maior Teodorescu Ion. Inculpatul arată cum în Martie 1933 a fost mutat, fără voia sa, la inspectoratul jandarmeriei. Prezentându-se la inspectorat, i s-au dat diferite unități spre verificare. A primit însărcinarea de a face aprovizionări de carne și coloniale pentru inspectorat, și a dat instrucțiuni pentru aprovizionările cu pâine. In Septembrie 1933 a fost detașat la cabinetul d-lui general Dumitrescu, pe care nu-1 cunoscuse până atunci. A lucrat la acest cabinet timp de aproape trei luni.. Lucrurile se petreceau în 1933. Mai târziu d. general Dumitrescu a hotărit să se verifice întreaga gestiune a jandarmeriei, dând dispoziții in acest sens. Maiorul Teodorescu, care lucra la cabinetul generalului Dumitrescu, a comunicat această hotărâre șefului serviciului intendenței și intend, maior Dragomirescu. CUM SE ÎNTOCMEAU RAPOARTELE DE VERIFICARE Intr’una din zile, maiorul Dragomirescu i-a cerut relații asupra modului în care trebue întocmit raportul de verificare. I-a dat toate indicațiie necesare. In Ianuarie 1933, raportul de verificare a fost predat d-lui general Dumitrescu. Inculpatul declară apoi că n’a avut nici o cunoștință despre faptul că s’au făcut facturi fictive. CHESTIUNEA AUTOCAMIONETELOR Inculpatul arată apoi că a obținut cumpărarea a 2 autocamionete cu 215 mi lei bucata, raportând acest lucru d-lui general Dumitrescu și prezentându-i și oferta casei furnizoare. Fostul șef al jandarmeriei, i-a spus atunci să ceară, din ordinul său, col. Crivăț, suma de 100 mii lei pentru a o da ca acont casei de automobile. , Col. Crivăț a scos din sertarul biroului, suma de o sută mii lei, pe care apoi inculpatul a predat-o firmei furnizoare. Astfel stau lucrurile cu suma de 100 mii lei, de care ordonanța definitivă afirmă că mi-a fost dată mie, ca gratificație, spune maiorul Teodorescu. Referindu-se la acuzația ce se aduce, că a dat ordin căp. Stroescu să dea câte 3 mii lei unor reangajați, maiorul Teodorescu spune că era vorba de cazuri speciale, de , reangajați bolnavi în ultimul hal de tuberculoză. FONDUL DE ALEGERI In privința celor 504 mii lei dați generalului Dumitrescu din fondul de alegeri, maiorul Teodorescu arată că n’are nici o cunoștință de acești bani și că n’a lucrat nici odată cu col. Crivăț, singurul care a putut da acești bani. Cât despre actul aflat în dosar, privitor la cei 504 mii lei, inculpatul contestă valabilitatea lui. D. col. CRIVĂȚ: Ceea ce spune maiorul Teodorescu nu e adevărat. D. av. C. SOLOMONESCU: Vă rog să remarcați că d. col. Crivăț a vorbit ori de o sumă, azi de alta și mâine probabil de alta. D. gen. DUMITRESCU intervine în discuție. D-sa spune că afirmațiile col. Crivăț nu corespund realității. Autocamionetele au fost cumpărate din fondurile de alegeri, întrucât în acea vreme era nevoe de două autocamionete pentru transportul elevilor jandarmi la cursurile de drept, a dat dispoziții să se cumpere aceste mașini. Eu am dat ordin maiorului Teodorescu să se intereseze asupra condițiilor de achiziționare a mașinilor și să ia suta de mii pentru aconto, spune d. general Dumitrescu. In continuare, maiorul Teodorescu declară că nu a primit nici un ban gratificație ori misie. PREȘED.: Când ai dat, avans pentru camionete? INCULP.: In Ianuarie 1933. Vă rog să cereți acte dela inspectorat. O CONFRUNTARE Se face o confruntare între d. col. Crivăț și d. col. Lețu în legătură cu cumpărarea autocamionetelor. Cei doi inculpați se contrazic. D. col. CRIVĂȚ: Eu n’am dat maiorului Teodorescu o sută de mii de lei. D. av. C. SOLOMONESCU: Atunci d. col. Crivăț e dator maiorului Teodorescu o sută de mii lei, pe care acesta a dat-o aconto la camionetă. D. general GELU PETRESCU, comisar regal. Când a știut inculpatul că la jandarmerie s’au comis nereguli? INCULP. Am aflat din gazete. Am rămas surprins, auzind că se vorbește de nereguli cu foile de drum, când știam că acestea au fost plătite. In continuare, maiorul Teodorescu, arată că n’a primit nici o altă sumă de bani, decât 100 mii lei pentru cumpărarea autocamionetelor. Acești bani i-a primit de la col. Crivăț. „SEMINȚELE“ FERMEI DOROBANȚU Respinge cu tărie acuzația ce i se aduce de a fi întocmit acte fictive. In chestiunea semințelor cumpărate pentru ferma Dorobanțu, maiorul Teodorescu arată că a primit însărcinarea de la d. general Dumitrescu să cumpere o cantitate importantă de semințe pentru nevoile moșiei. A cumpărat semințele necesare, de la o casă furajeră din Brăila, cu suma de 120 mii lei. D. av. Sebastian Teodorescu pune câteva întrebări inculpatului. Ședința se suspendă pentru câteva minute, spune că nu se opune acestei cereri. Se trece apoi la ascultarea martorilor citați pentru ziua de eri. Primul martor audiat e d. căp. Gh. Stănescu, fost casier al inspectoratului jandarmeriei. D. general G. PETRESCU, comisar regal. Când ați făcut ultima reținere din solda d-lui general Dumitrescu? MARTORUL: In Decembrie 1933. — Ai văzut pe d. col. Crivăț ducând bani d-lui gen. Dumitrescu? — L-am văzut odată plecând cu geanta plină la d. general Dumitrescu. — Erau bani în geantă ? — N’ași putea să știu, dacă erau bani sau altceva. — Ce știi despre actele scoase de la portofoliu? — Știu că au fost scoase dela portofoliu, acte în valoare de 900 mii lei și înlocuite cu altele. D. av. C. SOLOMONESCU roagă consiliul să dispună ca d. căp. Stroescu să aducă registrele privitoare la cheltuelile făcute în urmă, după ce s-au scos actele de la portofoliu. D. av. MORA întreabă pe martor dacă a dat bani căp. Negoescu pentru gen. Dumitrescu. Martorul spune că d. căp. Negoescu ridica bani pe baza facturilor. D. av. POPESCU TUDOR: A exercitat d. general Dimitrescu, acte de severitate împotriva d-tale? MARTORUL: împotriva mea nu. D. col. Crivăț tremura însă, când era chemat de d. general D-trescu. D. av. RATEISCU-PITEȘTI cere unele lămuriri martorului, cu privire la activitatea inculpatului căp. Niculescu. CUM SE PROCEDA LA TIPOGRAFIA INSPECTORATULUIUI JANDARMERIEI , audiat apoi d. căp. V. MAXIM, șef al tipografiei inspectoratului, care la întrebările d-lui gen. Gelu Petrescu, comisar regal, spune că actele fictive se întocmeau anticipat și că s-au efectuat în tipografie lucrări personale pentru d. general Dumitrescu. In privința facturei în valoare de 100 mii lei, reprezentând lucrări tipografice, martorul spune că d. col. Crivăț i-a cerut, la un moment dat, o factură de 100 mii lei. A refuzat însă să o dea. Cu acest prilej col. Crivăț, i-a spus că peste câteva zile vor sosi bani și se va cumpăra materialul pentru tipografie. E audiat apoi d. maior. TEODORESCU SACHELARIE, fost șef al serviciului tipografiei și membru in comisia de aprovizionare a inspectoratului. Martorul spune că a văzut adesea ori intrând în curtea depozitului, cantități de materile. Nu știe însă dacă aceste materiale rămâneau sau nu in depozit. Arată că informațiile pentru inspectorat se făceau de către un plutonier. Aceste prezenta în fiece zi un buletin informativ asupra tuturor serviciilor din inspectorat. In tipografia inspectoratului s’au făcut multe lucrări pentru d. general Dimitrescu personal cu albume, cărți legate în piele, cărți de vizită. Se lucra și pentru persoane particulare . Comenzile le primea dela col. Crivăț sau căp. Negoescu. Valoarea lucrărilor particulară efectuate în tipografie se cifrează la 150 mii lei. O BLANA DE ASTRAHAN Martorul arată apoi că a fost însărcinat de col. Crivăț să cumpere o blană de astrahan pentru dolmanul d-lui gen. D-trescu. A mai primit însărcinarea să cumpere borcane necesare exportului de miere, pe care le-a trimes la ferma Dorobanțu. Martorul plut, major Florescu, fost furier la serviciul casieriei, dă unele relații consiliului cu privire la sumele de bani ce se lua dela casă. Spune că s’au scos acte dela portofoliu și s’au înlocuit cu alte acte. O COMISIUNE PENTRU EXPERTIZE GRAFICE Consiliul hotărăște apoi, în urma cererii d-lui av. C. Solomonescu, numirea unei comisiuni de expertiză grafică, formată din d-nii prof. Sthal, medic legist dr. T. Vasiliu și maior Eugen Dumitrescu din M. S. M., pentru a stabili dacă semnătura de pe unul din procesele verbale aflate la dosar, e sau nu a maiorului Teodorescu.* Ședința se ridică la ora 7 seara. Cea viitoare azi la ora 9 dimineața. D. S. Soldații de pe moșia Dorobanțu La redeschidere, se trece la interogarea căp„ Negoescu. Inculpatul arată că din ordinul d-lui gen. Dumitrescu s’au trimis 17 soldați la ferma Dorobanțu, pentru diferite lucrări. Ulterior s’au mai trimes încă 89 soldați la ferma Dorobanțu, cu hrana în bani. In privința acuzației că a eliberat foi de drum roși, pentru transportul soldaților la Dorobanțu, căp. Negoescu spune că a făcut acest lucru în urma ordinului gen. Dumitrescu. In privința acuzației ce i se aduce, că și-a construit o casă in București, din banii ce nu-i poate justifica, d. căp. Negoescu, arată că din economiile realizate din solda și leafa soției sale, care e profesoară, și-a făcut o casă, pe care a plătit-o în rate. D. gen. PETRESCU: Ai primit bani pentru cumpărarea unor materiale? INCULP.: Am primit bani de la d. col. Crivăț. ACUZAREA: Ce sume primeai? INCULP.: Câte 30-40 mii lei pentru d. general Dumitrescu. Inculpatul arată apoi că avea ordin să transporte materialele la ferma Dorobanțu, în 48 ore de aceia insista pe lângă d. col. Crivăț să-i dea bani, cu orice preț. ACUZAREA : știi ceva despre rambursarea banilor de către d. general Dumitrescu? INCULP.: Eram de față odată, când d. general a rambursat o sumă. AVANSURILE D-LUI GEN. DUMITRESCU D. general Dumitrescu declară, că, prezentându-i-se socotelile, a achitat facturile . Fac apel la căp. Negoescu, să-și reamintească dacă odată, când se greșise la o socoteală, a deschis cassa și a dat diferența, spune d. general Dumitrescu. Am plătit toți banii pentru materialele ce mi s’au cumpărat. D. col. CRIVĂȚ: Nici un ban. D. gen. PETRESCU: Rog consiliul să rețină că căp. Negoescu declară că d. gen. Dumitrescu i-a spus să se ducă la col. Crivăț, care avea ordinul să-i dea bani. D. gen. I. BADESCU, judecător: De ce, d-le general Dumitrescu, complicați lucrurile și-l puneați pe căp. Negoescu să ia’ bani? A luat pentru dvs. un milion șeapte sute mii lei. D. gen. DUMITRESCU: Banii se luau în lipsa mea. Aveam încredere și când mă înapoiam, achitam toD. gen. BADESCU: Va să zică vi se avansau sume, pe care le rambursați. D. gen. DUMITRESCU: Mi se avansau, insă după cum ați văzut, sume mici. D. av. Rătescu-Pitești pune câteva întrebări căp. Negoescu. INTEROGAREA CAP. NICULESCU TEODOR E interogat apoi că prez. Niculescu Teodor, care spune că pentru materialele cumpărate, s’au plătit întotdeauna prețurile cuprinse in facturi. D. gen. GELU PETRESCU, comisar regal special pune următoarele întrebări inculpatului: — Se făceau bonificații la facturi? — Au fost restanțe. D-nii col. Lețu și Crivăț mi-au spus să cer magazinului furnizor să facă reduceri. Am încercat să ciupesc ceva. Am făcut și unele adnotări pe facturi. — Ce ți-a scris căp. Manolescu să faci pentru a obține reducere pe calea ferată, la transportul materialelor? — Mi-amintesc că odată mi-a scris să trimet materialele cu tren rapid. Niciodată nu le-am trimes cu foi de drum. Plăteam din buzunarul meu, numai ca să pot face la timp expediția materialelor. Poate vreun subaltern să mă fi semnat pe vreo foaie de drum. D. av. MIH. PLATAREANU cere unele relații căp. Niculescu. In continuare, căp. Niculescu, arată că la un moment dat, văzând că se comit nereguli la inspectorat și că se găsea personal responsabil de unele sume de bani date, a voit să se ducă să raporteze d-lui general Dumitrescu. D. col. Crivăț aflând însă intenția sa, l-a oprit de a se duce la general, spunându-i că în drept să raporteze acest fapt, e numai d-sa. D. av. POPESCU TUDOR: Rog consiliul să rețină acest fapt extraordinar. Un singur ofițer a avut curajul să aducă la cunoștință gen. Dumitrescu, că se comit nereguli și acela a fost oprit de col. Crivăț. ’ D. general DUMITRESCU spune apoi că cu prilejul unei convorbiri avute cu d. Predoleanu, unul din furnizorii inspectoratului, acesta i-a declarat că e obligat să dea 20 la sută, din fiecare furnitură unora din ofițerii acestei instituții. Ședința se suspendă până la ora 4 d. a. când va începe ascultarea martorilor. lul. Ședința de după amiaza Ședința Începe la ora 4 sub președinția d-lui general Manu. D. general Moscu, apărător din oficiu după ce insistă asupra importanței procesului de față, în care sunt implicați un general și câțiva ofițeri superiori, propune consiliului să se renunțe la o parte din martori, deoarece sunt citați aproape trei sute. D. general Manu, președintele consiliului spune că se va renunța la unii din martori, ale căror depoziții nu prezintă interes. D. av. C. SOLOMONESCU cere să se institue o expertiză grafică, pentru a se constata dacă cifrele dintr’un proces verbal sunt sau nu scrise de maiorul Teodorescu. D. col. BALSEANU, comisar regal In amintirea lui Constantin Anghel Din vechii prieteni pe care-i însuflețea acelaș crez pentru o lume mai dreaptă și mai bună, atunci când croiam planuri de viitor, mai întâi în cercul de la Paris și apoi în țară au rămas foarte puțini. Rândurile noastre se răresc continuu. Anghel dispare și el. Deși nu mai milita politicește și de fapt n’a militat niciodată în acest fel, contribuția lui ca om de bine și ca scriitor de rassă, cum era în aceiași linie a vechii lui ideologii, putea să fie încă de mult folos, cu autoritatea și ascendentul pe care ie dobândise, pentru sprijinul celor pe care nevoile îi apasă, în lupta aprigă pentru trai. NI evoc cu câteva decenii în urmă. In atmosfera Parisului, unde se zămislesc marile opere dar și marile visări — și visurile de astăzi sunt proecția în viitor a realizărilor de mâine — dădeam cetăți ale Utopiei pe care le împodobiam cu tot ce imaginația noastră întrevedea pentru nivelarea asperităților dintre oameni ca să se obțină împăcarea intereselor lor potrivnice. Puneam pasiune în atitudinea noastră și o nutream cu convingerile la care ajunsesem constatând atâtea nedreptăți în raporturile dintre diferitele clase sociale. Viața ne-a luat apoi în vârtejul ei. Ca un far luminos, vechile credințe ne-au servit drept călăuză și ne-au făcut să nu ne descurajăm, ori câte împotriviri lecția dură a realităților și împrejurărilor opunea ideologiei noastre în îndeletnicirile pe care le-am avut, căutând ca fiecare să și le îndeplinească cât mai bine, când ne întâlneam, depănam trecutul și vechiul crez din care făcusem o lozincă de la care nimic nu ne putea abate, ne făcea să nu șovăim ca să-l menținem intact. ...A fost un act de eroism, romantic și frumos, ca fiul marelui proprietar care exploata vaste domenii în Moldova — știa însă și tatăl lui să aibă multă omenie față de cei mici care munceau pentru el — să se declare un revoltat social. In revolta Iui nu punea însă brutalitate, dar toată finețea firei lui de artist, căutând ca prin slova lui, când scria la gazete și prin vorba lui când conferenția sau vorbea de la o tribună publică să îndemne nu la acte violente dar la o înțelegere reciprocă, pentru ca neegalitățile dintre oameni să fie atenuate până ce vor fi înlăturate. Contribuia la aceasta și ereditatea și educația pe care o primise de la mama lui, fire aleasă, femeie superioară care citea copiilor ei și povești ca să-i alinte dlar cum era greacă de origine și pasagii din poeții și tragicii vechii Elade. Constantin Anghel în viața publică și prin demnitățile pe care le-a ocupat, Dimitrie Anghel ca poet, doctorul Anghel, un distins profesor al facultății de medicină din Iași, au fost vrednica recompensă a trudei ei.Anghel, toată viața lui a fost mai mult un poet și un artist decât un om de luptă. Discordanțele sociale și economice îl iubeau până să-l rănească ca un dezacord care devenea strident pentru armonia dintre oameni. In articole de ziar — și „Adeviirul“ l-a avut printre colaboratorii combativi, ducând campanii foarte apreciate — în cărți publicate, în acele minunate amintiri, portrete și esseuri din ultimii ani, el a dovedit marele lui talent literar. Căsătorit cu o artistă desăvârșită, care putea să fie o glorie a muzicei — angajamente strălucite îi se oferiseră la începutul carierii ei pe scenele parisiene dar le-a refuzat, absorbită de creșterea copiilor ei, — el a avut satisfacția ca și fetele lui sa devină artiste consacrate pe marile scene europene. Anghel, care a ocupat demnități înalte în stat, magistrat, director general al vămilor, inspector general administrativ, prefect, membru al Consiliului superior legislativ, prefera cu siguranță epoca vieții lui când, ca student la Paris și ca tânăr avocat îmbrățișa cauza mulțimilor și le apăra pentru împlinirea justelor lor revendicări. Viața cu vicisitudinile ei obligă la concesii, dar ele nu trebue să fie duse până la compromisuri. Anghel a știut să se ferească de ele. Un prieten iubit moare. Dispare un om de o puternică inteligentă și de o adâncă simțire. Pilda vieții lui e o mare lecție de idealism curat și de neprihănită muncă. Familia lui va găsi o consolare în regretele unanime care au însoțit pierderea lui. Amintirea lui rămâne neștearsă pentru toți cei care cunoscându-l au știut să-l aprecieze. Dr. S. Irimescu A conduce o afacere FARA TELEFON ALonați-vă POȘTALIONUL! Telefonul mărește clientela Dv., vă pune în legătură cu piețe noui de desfacere sau de aprovizionare și vă ține în curent cu fluctuațiunile prețurilor. Telefonul vă mărește și vă urgentează încasările. Profitați de condițiile speciale acordate de Societatea Română de Telefoane. One își instalează telefon până la 15 Aprilie a. C., beneficiază de avantajul că pe lângă taxa de instalație va plăti anticipat numai abonamentul pe o lună, în joc de trei luni. Avantagii acordate ofițerilor de stat major Modificarea legii de înaintare Am anunțat la timp că se proectează modificarea legii de înaintare a ofițerilor, în sensul de a se da dreptul de a înainta cu un an mai devreme ofițerilor de stat major. D. general Samsonovici, șeful marelui stat major, a făcut în acest sens un raport, în care, d-sa susține acest punct de vedere cu o bogată argumentare. După cum se știe, ofițerii de stat major sunt absolvenții școalei de războiu, întrebuințați în serviciul de stat major. Criteriul în alegerea lor a variat de obiceiu după dorința șefului marelui stat major al armatei. Astfel unii au admis ca ofițeri de stat major pe toti absolventii școalei de război, altii pe cei cari au absolvit școala cu calificativul „bine” și „foarte bine“. Dar și calificativul „bine” a variat. In unii ani au fost calificati cu „bine” absolvenții școalei de război cari au avut media delà 6 în sus. Alte ori delà media 6.50 în sus și în alti ani delà 7. Acesta este primul și cel mai puternic argument pentru ca avantajul să se extindă pe o scară mai întinsă întrucât selecționarea s’a văzut cât este de diversă. Dar în decursul carierii mulți ofițeri de stat major își pierd din aptitudinile lor și totuși reușind a se menține, în acest calificativ, de ofițeri de stat major, vor beneficia de dreptul preconizat mai sus pentru ca alți ofițeri, absolvenți ai Școalei de război, prin calitățile dobândite, după absolvirea școlii, sunt întrebuințați în serviciul de stat major D. General SAMSONOVICI cu aceleași datorii ca și ceilalți, dar fără să poarte numele de ofițeri de stat major și deci acum să nu poată beneficia de eventualul câștig la înaintare. Acordându-se numai ofițerilor de stat major câștigul la înaintare, este de prevăzut că se vor crea nemulțumiri în rândul celor cari n’au putut face școala de război nu din incapacitate, ci din diferite motive (situația grea familiară, imposibilități de deplasare, etc.). In cazul acesta un criteriu mai echitabil ar fi ca modificarea legii în sensul menționat să se facă pentru toți absolvenții Școalei Superioare de Războiu, toți având acest titlu legal și diploma respectivă a unei școli în plus față de ceilalți ofițeri fără școală. In ce privește modul de apreciere din timpul școlii, acesta fiind poate și mai variat decât mediile celor cu „bine“, el pledează tot în sensul ca tuturor absolvenților școalei de războiu să li se dea dreptul de a înainta cu un an mai devreme. Aceasta ar fi și un stimulent pentru viitorii candidați la Școala de Războiu, cărora neacordându-li-se nici un drept, nu vor mai fi atrași spre această școală putându-și face cultura profesională și în afara ei. Th. Iorga Proces de presă in Ardeal In ziarul „Mai Viliag“ care apare la Cluj in limba maghiară, apăruse in ziua de 9 Mai 1934 o informație prin care cititorii erau incunoștiințați că, din cauza sărbătoarei Unirii de 10 Mai, care este sărbătoare legală, ziarul va apare in ziua de 11 Mai. Informația insă așa cum era redactată a produs mare vâlvă punând in mișcare chiar parchetul local. Aceasta din cauză că in locul cuvântului „egyesülési“ care înseamnă „Unire“ apăruse cuvântul .,Közösülés!“, care are și Înțelesul de „Unire sexuală“. Faptul a fost considerat — atât de parchet care a deschis acțiune publică impotriva ziaristului Coloman Erdély, cât și de instanțele judecătorești din Cluj cari l-au judecat pe acesta — drept delict de ațâțare la ură contra națiunii dominante. Erdély văzându-se condamnat la un an închisoare corecțională, a făcut recurs la înalta Curte de casație. Recursul motivat și susținut de d. av. Titel Petrescu, a fost admis după o lungă deliberare de către sec. II-a a înaltei Curți de casație, care după ce a casat hotărirea Curții din Cluj, a procedat la judecarea în fond a procesului penal și făcând aplicarea art. 155 din codul penal ardelean, a redus condamnațiunea dela un an la trei luni Închisoare. a apărut cuvântul a murit alexandru moissi de: c. martin, victor ion popa, marietta sadova, a. munte, m. mindea;_____ londra^berliminos^ „rusia și europa" de ion clonoțel; „gunoi”, „groapa celor vii” de gh. stoian tudor;______________________ muzica de sym;___________________ politica externă a româniei de t. cristureanu;______________________ fascism și spiritualitate de miron r. paraschivescu;____________________ moscova de r. sereanu;____________ viață fără zahăr de i. felea;________ este nietzche un filosof național socialist? de c. micu; 21 pagini nr. 12 înapoi, la Versailles de c. titel-petrescu;___________________________ buhuși de gh. dinu;_______________ hitlerîsmul și țărănimea de ion coratiu;_____________________________ pedepsirea adulterului în noul cod penal de eng. zamfiroiu;___________ spontaneitatea asasinilor de gherasim luca;_________________________ cinematograful de ștefan roll;______ cronica literară de al. philippide; poezii de george silviu, Claudia militan, »’'•'''ndru șahighian, const. salcia, liviu deleanu;______________ desene de marcel iancu, ion anestin, a. kölnik, botaciu, nicolae cristea. 5 lei Pagma 3-a Căsătorie prin.... Radio De curând un bogat conte din Italia s’a îndrăgostit de o cântăreață din Londra al cărui glas l-a ascultat prin .... radio. Epilogul a fost o căsătorie. Povestirea acestei nostime întâmplări, precum și a diverselor posibilități de dragoste și câsătorie prin .... T. F. F. o găsiți într’o amuzantă catiserie publicată în ultimul număr al revistei. „RADIO“ Radiofonie — Televiziune — Știință pentru toți. 40 pagini 5 lei. MINISTERUL JUSTIȚIEI Direcțiunea judiciară D. Iancu Emilovici, născut la 18 Mai 1906 în comuna Drăgușeni, jud. Vaslui, domiciliat în București, str. Labirint No. 57, a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Smilovici în acela de Jean-Sepeanu, spre a se numi Iancu Jean-Sepeanu. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre știința acelora cari ar voi să facă opozițiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. 0. Grigore Filipescu conferențiază la T.-Severin D. Grigore Filipescu a plecat azi dimineață cu Simplonul la T.-Severin unde va ține o conferință despre „Instituțiile politice ale Elveției”. Conferința va avea loc în sala Teatrului Comunal la ora 6 seara și se va ține sub auspiciile Ateneului Cultural de acolo. Implinindu-se 5 ani de nemărginata durere dela moartea în floarea vârstei — 19 ani — a scumpului, iubitului și în veci neuitatului nostru fiu și frate Napoleon G. Tabacovici se anunță rudele, prietenii și toți cei cari l-au cunoscut și iubit că parastasul se va oficia Duminică 31 Martie 1935,ora 10 jumătate dimineața în biserica Sf. Gheorghe Vechi (Calea Moșilor 36). In veci nemângâiații, Aneta soție, Titi fiu, Anton Pâslaru cu familia, Răducanu Pâslaru cu familia, Iorgu Pâslaru cu familia, locotenent Pâslaru cum și toate celelalte rude, anunță că în ziua de 30 Martie 1935 ora 10 dim. va avea loc parastasul de un an al scumpului lor Dumitru Șt. Pâslaru Pensionar al înaltei Curți de Casație și Justiție la biserica Spirea Nouă din str. Lanțului, Piața Puișor. La această solemnitate sunt rugați a lua parte toți acei cari l-au cunoscut și l-au iubit.