Adevěrul, iunie 1935 (Anul 49, nr. 15756-15780)
1935-06-06 / nr. 15761
Pagina 2-a şele Botoşani, Vaslui şi Roman. Fiind situat în asemenea împrejurări, nu se poate concepe ca laşul să fie ignorat economiceşte şi să fie hărăzit... muzeului. Recunosc, formula „laşul cultural” este comodă şi nu jigneşte pe nimeni, decât doar... pe ieşeni. Dar, cu puţină atenţiune, constatăm că oraşul acesta are şi altă menire şi alte drepturi. Dacă se găseşte astăzi în situaţiunea de a porni acţiunea cunoscută de redresare, aceasta se datoreşte tocmai unor concepţii greşite, ca mai sus, care fac pe conducători să-l neglijeze. O recunoaştere clară şi dreaptă a activităţii sale şi prin consecinţă, acordarea avantajelor inerente acestei activităţi, va duce imperios la ridicarea Iaşului, la prosperarea lui economică. Se impune în acest sens, o descentralizare echitabilă administrativă, o sinceră aplicare a regimurilor economice (de pe urma excepţiilor ce se fac în aplicarea intervenţionalismului de stat, vămile din Bucureşti „bat în plin” iar vămile de pe tot cuprinsul ţării au rămas pustii), stabilirea unor legături comode de transporturi pe cale ferată şi aplicarea regimurilor preferenţiale, la care Iaşul are dreptul ca şi Galaţiul, Brăila, Constanţa, etc., fiind oraş care aprovizionează restul ţării. Pentru hinterlandul său, cel puţin, laşul trebuie să fie un nod de cale ferată. Sistemul centralizator de astăzi şi din acest domeniu, face, de exemplu, ca ■ locuitorul din P. Neamţ să se transporte mai repede şi mai u- jşor la Bucureşti, adică la o de- i părtare de peste 300 km., decât la Iaşi de care se găseşte geo- graficeşte la o distanţă de nu- 1 mai 120 km. Pentru a avea legă- turi cu Cluj, e mai convenabil azi de a se călători printr’o prea- f labilă trecere prin Bucureşti, fă- ] cându-se aproape înconjurul ţă- ] rii, decât o altă linie care obli- gă la o sumedenie de legături, transbordări şi aşteptări. Deşi prin sistemul nostru ad- ministrativ, orice mişcare, în orice colţ al ţării nu se poate face decât prin autorităţile din Bu- ‘ cureşti şi deci cetăţeanul e o-bligat a vizita cât mai des ca- f pitala, —• totuşi, guvernul per- mite şi încurajează tot felul de reduceri pe C. F. R. şi tot felul de pretexte care duc la asemenea reduceri, care tentează întreaga ţară de a-şi face toate cumpără- * turile în capitală, distrugându-se astfel tot ce este comerţ şi activitate din provincie. La aceasta trebue să se gândească guvernanţii, şi în special Bucureştiul şi bucureştenii, căci toţi trebue să avem convingerea că o capitală bogată nu poate trăi decât într-o ţară bogată. SMS Gheorghiadi Senator al Camerelor de Comerţ -4 din Regiunea Iaşi După plebiscitul in Elveţia Pisoiium primejdioase experienţe monetare a fost înlăturat BERNA, 3. (Rador). — Cercurile financiare internaţionale ca şi cele guvernamentale se arată foarte satisfăcute de rezultatul negativ dat de plebiscitul de ori asupra viitoarei politici monetare şi econmice a Elveţiei. Ştirile primite la Berna din diferitele centre mondiale anunţă că pretutindeni rezultatul plebiscitului este salutat ca un eveniment, care ca şi măsurile adoptate de noul guvern francez, este de natură a restabil încrederea pe piaţa financiară internaţională. Consiliul federal al Elveţiei s-a întrunit azi dimineaţă spre a delibera asupra consecinţelor plebiscitului şi a lua hotărîri pentru viitor. Cele mai multe dintre ziarele elveţiene subliniază că profundul simţ cetăţenesc şi atitudinea politică esenţîală realistă a poporului elveţian au triumfat din nou cu prilejul acestui plebiscit, spre binele ţării. Totodată presa subliniază că situaţia economică dificilă a ţării a avut ca urmare că voturile pentru inflaţie au atins cifra de 42 la sută. Ziarele îşi exprimă satisfacţia că în urma, votului clar de ori a celei mai mari părţi din populaţia elveţiană, orice încercare de devalorizare a monetei ■ elveţiene a eşuat definitiv şi că riscul unor primejdioase experinţe monetare a fost înlăturat. TENDINŢĂ DE URCARE LA VALORI BERNA 3 (Rador). — Agenţia telegrafică elveţiană anunţă ,că la băncile elveţiene s‘a manifestat asuratoarea gestului meu, femeia căreia mă devotam. Sculându-se, umilită, începând să-și adune boarfele, cu ajutorul celor trei ..orfani, văduva se adresă șefului de staţie cu un glas de serafim miorlăitor: — Eu m‘aş fi dat de mult jos, domnule, şef, dar nu mă lasă dumnealui ! „Dumnealui” eram eu, arhanghelul... Grupul oficial, încadrând femeia care se predase, ieşi din vagon, triumfător, iar domnii rămaşi în compartiment îşi cufundară şi mai adânc nasurile în ziare ca să-şi ascundă un zâmbet de satisfacţie şi de ironie, care mă privea, bineînţeles. Intro ţară în care nimeni n’are noţiunea justa a drepturilor şi obligaţiilor sale şi unde individul renunţă, cu polironie, la ceiace i se cuvine, furând ceiace nu i se cuvine, primind nedreptatea, pentru ca la rândul său să poată nedreptăţi; într’o ţară în care spiritul public nu s’a limpezit încă, pentru ca fiecare cucerire a libertăţii şi a demnităţii omeneşti să fie apărată până la vărsarea de sânge, rolul adevăraţilor conducători, (cuvântul apostol s’a compromis) este să trezească în fiecare cetăţean simţul conştiinţei, al echilibrului, al justiţiei, Văzi o tendinţă de urcare a valorilor de stat şi a acţiunilor căilor ferate elveţiene. Această urcare este în medie de 2 la sută încă din cursul săptămânii trecute, titlurile menţionate au arătat o tendinţă de urcare. In cercurile competente acest fapt este considerat ca expresia unei reveniri generale a increderei. ELVEŢIA CREDINCIOASĂ ETALONULUI. AUR BERNA, 3 (Rador). — Parlamentul federal a ţinut azi şedinţă. In discursul ţinut cu acest prilej, d. Schuepbach, preşedintele Confederaţiei, a comentat rezultatele plebiscitului de emi , subliniind voinţa majorităţii poporului elveţian de a rămâne credincioasă etalonului aur. La început a fost dreptatea!... * La fiecare pas, în Paris, observatorul atent remarcă ce mult e înrădăcinat în temperamentul francezilor spiritul de dreptate. Nu aplicarea, de către organele autorităţilor, a unor rigide texte de lege, cât actele de dreptate făcute, în mic, individual, uneori trecându-se peste regulamente, de fiecare cetăţean. Simţul justiţiei este cea dintâiu calitate a francezului. O justiţie pe care el o revendică uneori, chiar împotriva reprezentanţilor administraţiei oficiale şi a numeroaselor pagini ale codurilor. O justiţie înflorită de un sentiment de umanitarism, care, în anumite momente, reprezintă însăşi dreptatea. , Iată acest conductor de omnibus care, verificând numerile de ordine ale celor ce vor să urce, remarcă o femeie cu un copil în braţe şi-i face semn să se urce. — Numărul de ordine! protestează câţiva inşi, cari avea întâietate. — Ăsta nu e număr de ordine ? exclamă conductorul bătând umărul copilului. Şi gestul tandru, august, suveran, impuse tuturor, prin spontaneitatea , şi simplicitatea cu care a fost făcut... ... Victor Eftimiu Demisia ministrului economiei naţionale olandeze HAGA 3 (Rador). — D-rui Steenberghe ministrul Economiei Naţionale a demisionat. Cauza demisiei este că proiectele de devalorizare ale ministrului demisionat nu erau acceptate de ceilalţi membri ai guvernului * NAGA 3 (Rador). — D. Gelissen, profesor la şcoala superclară de comerţ din Tilburg şi mare industriaş, va fi numit ministru al Economiei Naţionale, in locul d-lui Steenberghe, demisionat. ADEVERII !. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE Ce să ascultăm la radio Marţi, 4 iunie BUCUREŞTI, ora 21: Viaţa şi opera lui Giuseppe Verdi, conferinţa d-lui Emanoil Ciomac. 21.15: Fragmente din operele lui Giuseppe Verdi. Orchestra Radio, d-nele Margareta Metaxa, Aida Helia şi Domnii Mihail Nasta şi Petre Ştefănescu- Goangă; Uvertură la „Puterea destinului”; Actul I din „Traviata” (D-na Margareta Metaxa, M. Nasta şi P. Ştefănescu-Goangă); Arie din actul I din „Traviata” (D-na Margareta Metaxa); Fantezie din opera „Othello”; Uvertură la „Nabucodonosor”; Actul III din „Aida" (D-na Aida Helia, Mihail Nasta şi P. Ştefănescu-Goangă. MILANO, 21.55: Concert festiv, consacrat operelor lui Cimarosa, (dirijor Armando La Rosa Păroşi). VIENA, 20.35: Juda Macabeul: Oratoriu de Haendel, executat de orchestra simfonică, corul copiilor şi Asociaţia amicilor muzicii, sub conducerea lui Osvald Kabasta. LIPSO A, 21,15: Concert comemorativ Robert Schumann (cu prilejul aniversării a 125 ani de la moartea compozitorului). Miercuri 5 Iunie BUCUREŞTI, ora 21.15: D-na Crete Miletineanu- pian: 1) Chopin: a) Poloneză; b) Nocturnă în re bemol major; c) Vals în de diez minor; 2) Grieg; a) Poem erotic; b) Primăvara; 3) Liszt: Studiu de concert în re diez minor. 21.45. Muzică franceză: D-na Eugenia Babad-canto şi M. Theodorescu-flaut 1) D-na Eugenia Babad: Bergerete: a) Menuet d’Exandet; b) Păstoriţa; 2) Debussy: a) Chanson de Buitis; b) Fantoche; II) Mihai Theodorescu-flaut: 1) Duvemnoy: a) Lamento; b) Intermezzo; 2) Alfred Bruneau: Romanţă; III) D-na Eugenia Babac-canto: Reynaldo Hahn: a) Aleea fără sfârşit; b) Peral trist; IV) M. Theodorescu-flaut: Albert Doyen: Nimfe şi satiri: Georges Hue; Giga. VARŞOVIA, 22: Recital Chopin, executat de Rabcewicz. PRAGA, 21.30: Retransmitere din : Londra a Concertului simfonic fes- tiv, dirijat de Arturo Toscanini. Wagner, uv. Faust: Preludiu şi Marş Funebru din „Crepusculul Zeilor”. Brahms: Simfonia în mi . minor. , HAMBURG, 22. Festival muzical internaţional: „Tricornul”, balet de : Marue de Falia. Parastas pentru Cin- cinat Pavelescu La biserica Sfinţii Apostoli s-a ţi , nut ori un parastas cu ocazia im- plinirii a 6 luni de la moartea lui Cincinat Pavelescu. Serviciul religios a fost oficiat de preotul bisericei iar răspunsurile au fost date de cor. " Au asistat în afară de familia de fundului, numeroși prieteni printre cari am remarcat pe d-nii: Radu" , Rosetti, E Moenescu, pictor, prof. Gh. Oprescu, Nello Manzatti, etc. LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Celebrul quartet de coarde Karel Hoffmann, Josef Suk, Jiri Herold şi Ladislav Zelenka Prin moartea lui Herold, viala quartetului, în anul trecut şi a lui Iosef Suk, acum câteva zile, dispare una din puţinele alcătuiri perfecte ale muzicii de cameră. Ca să ajungă la 100 de ani In admirabila ei carte „Centenarul Valid“ d-na Cleopatra Agarici, la pagina 146 scrie: „Deşi am făcut studii de drept şi pian la Iaşi şi la Pars, sunt foarte mândră de cunoaşterea secretelor bucătăriei ştiinţifice“ iar în altă parte scrie: „In Moldova fiicele de boieri, din care fac şi eu parte fie chiar milionare, după terminarea studiilor fac practică la bucătărie spre a şti la timpul necesar să controleze şi să indrumeze pe bucătăreasă“. D-na Agarici ne mai spune că are azi 56 de ani şi e convinsă că va atinge etatea de 100 de ani cu regimul alimentar şi cu viaţa raţională pe care o duce. Nu ştiu întrucât e exactă afirmarea d-nei Agarici cu privire la fiicele de boer pentru zilele de azi, când dancingurile, universităţile cu viaţa lor agitată şi sporturile acaparează întreagă lor viaţă ca să le mai lese timp să intre şi în bucătăre. Ceea ce ştiu insă precis este că d-na Cleoptara Agarici, cu toate studiile de pian şi de drept a frequentat desigur bucătăria părinţilor ei şi a ei proprie (nesocotind aceasta ca o declasare), căci altfel n’ar fi scris minunatul tratat „Centenarul valid“ care pe lângă partea introductivă ştiinţifică (ce arată că are vaste şi precise cunoştinţe in domeniul, alimentaţiie ştiinţifice, cunoştinţe de care ar putea profita mult şi omul de ştiinţă — medicul — aretrei sferturi din volumul de 250 pagini) reţete pentru gătirea bucatelor celor mai vârâte şi „menu-uri“ pentru fiecare zi a anului, (365 menu-uri). Profesorul dr. Obreja a ţinut să prefaţeze această minunată „Carte de bucate“ în care găsim reţete pentru totfelul de supe, pireuri, borşuri, ciorbe, salaturi, marinate, fripturi şi frigărui, chiftele şi tocane, potroace şi musacale; omlete şi baclavale; clătite, ghiveciuri şi cozonaci moldoveneşti; anghemachiuri, plachi şi iahnii; mititei, tarhonuri şi crochete; sufleuri, halvale şi rizotouri; sărmăluţe, pateuri şi ciulamale şi apoi ouă umplute, peşte umlat şi până şi... măsline umplute, pască, papare, alivenci, „minciuni”, Salsifisuri şi Sarailii..., şi alte numeroase reţete de bucate formulate succint, clar, precis şi raţional. A făcut o faptă bună scriind şi tipărind acest volum, căci pe lângă că ne dă sfaturi pentru păstrarea — prin alimentaţia raţională a sănătăţii şi vieţii noastre mai îndelungă vreme, ne mai dă şi instrucţiuni cum să ne facem această viaţă mai plăcută! Căci, orice ar zice romanticii şi... ultraidealiştii, mâncarea este şi ea una din plăcerile existenţei. Doctorul Ygrec O artistă româncă expune la Londra D-ra D. Bălăceanu este prima româncă admisă anul acesta la a 167-a expoziţie a lui Royal Academy of Arts din Londra, întrucât selecţiunea expozanţilor este foarte severă — chiar membrilor Academiei refuzându-li-se uneori propriile lor lucrări — această admitere constitue un mare succes. D-ra Bălăceanu a mai avut o expoziţie de sculptură anul trecute, în Noembrie, la Londra, expoziţie care a fost elogios relevată de criticul de artă al ziarului „Times“, iar cunoscuta revistă „The Sphere“ a publicat reproduceri după operile artistei românce. D-ra Bălăceanu , care a studiat sculptura la Florenţa — are şi remarcabile lucrări de pictură, mai ales portrete. SCULPTURA EXPUSA LA LONDRA DE D-RA D. BALACEANU „Hotarele statice şi dinamice ale României“ Noua lucrare a d-lui T. Cristureanu: „Hotarele statice şi dinamice ale României“, apărută recent este mai actuală ca oricând fiindcă analizează intr’un mod plastic sistemul alianţelor actuale fixând cu precizie şi poziţia României In cadrul frontului păcii. Foarte interesantă este îndeosebi documentaţia cu ajutorul unor schiţe geopolitice, ilustrând imperialismul german care-şi caută din nou, peste noi, calea către „Drang nach Osten“ Bucureşti. Mircea Damian a scrie o carte extrem de interesantă, cu sugestivul titlu „Bucureşti“. Talentul scriitorului se realizează perfect în această nouă lucrare, dându-ne astfel o operă de mare valoare literară. In acelaş timp, „Bucureştii“ d-lui Damian sunt şi o necruţătoare satiră la adresa păcatelor metropolei noastre. O recomandăm ca pe o carte rară. Un ccwess de gravură în America „Print-Club“-ul din Cleveland (U. S. A.) invită artiştii din lumea întreagă să participe la o expoziţie de gravuri care va avea loc in Octombrie 1935, la Muzeul de Artă din Cleveland, sub auspiciile „Print- Club“-ului. Această expoziţie va cuprinde gravuri inedite, de orice fel, gravuri dintre care membrii Clubului vor alege una cu titlu de „publicaţiune“ a clubului pentru anul 1935. Autorul gravurei alese va primi o sumă de 500 dolari; clubul va avea exclusivitatea cuprului, blocului sau pietrei şi va avea drepturi asupra editurii întregi al cărei cost îl va suporta. Tirajul va fi limitat la 250 exemplare. Dacă artiştii voiesc să vândă gravurile nereţinute, acestea vor fi puse în vânzare pe preţul indicat de artişti cari vor comunica de asemeni cantitatea de exemplare disponibile; un comision de 10 la sută va fi reţinut de muzeu drept contribuţie la cheltuelile de expoziţie. Buletinele de adeziune şi condiţiile de participare sunt la dispoziţia celor interesaţi (The Print Club Box 2081, Station E, Cleveland, Ohio, U. S. A.) Aceste buletine vor trebui restituite clubului înainte de 1 Iulie 1935, iar materialul expozanților va trebui să sosească la Cleveland cel mai târziu la 1 Septembrie 1935. Probleme actuale Eseul, acest gen atât de dificil, are câţiva exponenţi tineri care il cultivă cu seriozitate. Astfel d. Constantin Micu, relevat în paginele revistei „Cuvântul liber“, va da la iveală în curând un volum dens, cartitulat Probleme actuale. „Revoluţia în alimentaţie“ A apărut ediţia a treia din „Revoluţia în alimentaţie“ a d-lui Emil Samoilă. „Revoluţia în alimentaţie“ prefaţată de d. prof. universitar Predescu-Rion, rezumă în 56 de pagini tot ce s-a scris in decursul vremurilor despre alimentaţia omului, insistând în special asupra relelor cășunate de regimul artificial și carnat.Lucrarea d-lui Samoilă bazată pe constatările lui Platon, Socrate, Pitagora, Plutarc, Lamark, Darwin, Haeckel, Cuvier, Charles Bell, Richard Owen, William Carpenter, Ricerdy, Otto Carqué, etc., recomandă o întoarcere la natură in materie alimentară Exemplarul: 20 lei. Standard Aşa se numeşte placheta cu versuri de inspiraţie cu totul nouă, datorită poetului Al. Tudor-Miu. Poezia vieţii industriale de pe Valea Prahovei este redată, cu emoţie, într’o factură plastică şi lapidară. Cartea veche bucureşteană La Academia Româna s’au expus cărţi vechi româneşti şi greceşti grupate pe centre tipografice, de pildă tipărite în tipografia mitropoliei (din epoca lui Şerban Cantacuzino, a lui Const. Brâncoveanu, etc.), în noua tipografie grecească de sub îngriirea fraţilor Nicole şi Ion Lázari, în tipografia de la Cişmeaua lui Mavrogheni, de sub îngrijirea d-rului Const. Caracaş, stolnicului Răducanul Clinceanu şi a slugerului Dim. Topliceanu. Din această tipografie sunt expuse şi interesantele piese teatrale, traduse în greceşte din franţuzeşte şi italieneşte (1820) şi jucate pe scena teatrului din Bucureşti) ; din tipografia de muzică bisericească a lui Petre Efesiul, prima în Orient, s’au expus Noul anastasimatar şi Scurt Doxastar (1820). Secţia „Foi volante“ a expus mai multe piese, referitoare la şcolile bucureştene: a lui Gh. Lazăr (1318), Sf. Sava (1840), Mahalaua Lucaci (1840), altele referitoare la chestiuni sanitare şi industriale. S’au expus şi afişe teatrale dintre 1837—1858. Fiindcă aceste foi volante făceau oficiu de presă, s’au grupat în sala cu : Presa bucureșteană“. O serie de foi volante ne informează despre diferite evenimente, petrecute în București între 10 Iunie—24 iulie 1848. Un nou grav Incident la graniţa abisiniană PARIS, 3. (Rador). — Agenţia „Havas” este informată din Roma că un nou şi grav incident s’a produs la frontiera dintre Abisinia şi Somalia italiană. După primele ştiri rezultă că incidentul, deşi mai puţin important decât cel întâmplat la Valual, este totuși destul de grav. Amănunte asupra incidentului lipsesc încă. Se subliniază faptul că acest nou incident s’a produs în ajunul reuniunii comisiunii de conciliere italo-abisiniene, ale cărei lucrări urmează să înceapă în ziua de 6 iunie la Milano. Se știe că punctul de vedere al Italiei este că această «omisiune trebuia să-și limiteze în mod strict mandatul la studierea incidentului de la Valual și că competența ei n’ar putea fi extinsă la nici unul din celelalte aspecte ale diferendului italo-abisinian. AU ÎNCEPUT atacurile ROMA, 3. (Rador). Un comunicat oficial arată că la 31 Mai un grup de abisinieni înarmaţi a atacat postul de jandarmi indigeni din regiunea Cancana, tre la frontiera Eritreei. Au fost omorâţi 30 ,4 de indigeni. In aceeaşi zi, abisinienii au încercat să treacă liniile italiene în regiunea Mustalia, dând un violent atac. Soldaţii italieni au fost nevoiţi să tragă, provocând pierderi atacatorilor. NOUI TRUPE ITALIENE SPRE ABISINIA NEAPOLE, 3. (Rador). — Vaporul „Cello” a plecat spre Africa Orientală, având pe bord mai mulţi ofiţeri şi 540 de cămăşi negre, precum şi o importantă cantitate de material de războiu. Citiţi ^ ~ „LECTURA“ LONDRA, 3. (Rador). — „Manchester Guardian” anunţă că d. Baldwin, care va lua probabil locul d-lui MacDonald ca prim-ministru, va publica lista noului guvern Vineri, când I Parlamentul intră în varianţa de Rusalii. I Ziarul precizează că negocierile cu viitorii membri ai guvernului sunt INFORMAŢIUNI Stocul de grâu cumpărat de comisariatul guvernului pentru valorificarea grâului prin cooperative, a fost vândut, rămânând pentru piaţa internă numai o cantitate de 700 vagoane, care vor fi date armatei. Zilele acestea între comisariatul pentru valorificarea grâului în ministerul de finanţe se vor discuta condiţiile de lichidare a comisariatului. Autobuzul d-lui Nic. Bora, care face cursa Turnu Severin—Cuşmir, s’a răsturnat pe când cobora dealul Stămina. CUM TRAESC MUNCITORII de I. Felea în Cuvântul Liber. Din bugetul general al statului s’au repartizat pentru luna Iunie spre acoperirea cheltuelilor ordinare și extraordinare următoarele sume: din bugetul ordinar lei 216.675.000 și lei 13.897.305 la cheltueli extraordinare. In afară de sumele de mai sus s’au mai repartizat lei 33.080.000 ministerelor de instrucţiune, interne, agricultură şi industrie, iar ministerului de finanţe lei 161.000.000. Dreapta tineretului universitar.— o amănunţită analiză psihologică, de Sebastian Sebastian, în ultimul număr al Cuvântului liber. Soldatul Ioan Bubunoiu din regimentul de vânători Timişoara s-a spânzurat de craca unui copac. Citiţi în „Adevărul literar şi artistic“ : PENTRU CULTURA ADEVĂRATA — Reflecţii despre Săptămâna Cărţii — Flăcăul Gheorghe Mitroiu din satul Fădlina Mică (Turnu Severin) a fost împuşcat mortal de Dumitru Dobre din cauza unei fete. „Adevărul literar“ de săptămâna aceasta publică un sugestiv articol despre „Bovarismul specific românesc“. Ciobanul Florea- Ilie din Turnu- Severin a fost bătut şi jefuit de 1600 lei de Const. Sticlete din satul Ploştina. Locuitorul Costan Ion din Fălticeni a fost împuşcat de un cumnat al său. Asasinul a fost arestat. Noua politică de scont a Băncii Naţionale interesează îndeaproape pe toţi industriaşii şi comercianţii. „Excelsior” marea publicaţie economică şi financiară publică amănunte şi precizări în această chestiune. Muncitorul Nicolae Constantin din Constanţa, a fost surprins de trenul Babadag. El s’a ales cu piciorul drept tăiat. WASHINGTON, 3. (Rador). — Departamentul justiţiei anunţă că banditul Volney Davis a fost arestat Sâmbătă la Chicago, de 20 de poliţişti federali, în urma unei lupte înverşunate, în cursul căreia s-au tras numeroase focuri de armă din ambele părţi. Volney este complice al fiorosului bandit Alvin Karpis, „inamicul public No. 1“. El a participat la răpirea bancherului Bremer şi a copilului multimilionarului Weyerhaeuser, foarte avansate. Se crede că sir Samuel Hoare va lua Afacerile Străine, Sir John Simon va trece la ministerul de Interne, lordul Hailsham va lua preşedinţia Camerei Lorzilor, iar Philippe Gunliffe-Lister, actual ministru al coloniilor, va fi numit ministru al Aerului. Cu sufletul zdrobit de durere Fiorina căpitan Rădulescu, soţie, Lucreţia şi Pavel Rădulescu părinţi, Giusepina şi Giuseppe Listuzi socri, Emilio şi Luigia unchi şi mătuşe, Natalina Felicita, Amalia şi Gino Zahareli cumnat, Jolanda şi Antonio nepoţi, cu durere anunţă încetarea din viaţă la 1 Iunie crt., ora 10 dim. a dragului lor Căpitan Ştefan Riulescu de la Spitalul militar Târgovişte în etate de 36 ani Ceremonia religioasă va avea loc Luni 3 Iunie, ora 10 dimineaţa,la locuinţa defunctului din str. Berzei 21, Târgovişte, iar ceremonia înmormântării se va face Marţi 4 Iunie, ora 15 la Biserica Arhiu din Craiova, de unde cortegiul va porni la cimitirul Sineasca. Aceasta ţine loc de orice invitaţie, îndureraţii Elena şi Eugeniu Zamfiroiu fiică şi ginere, Constantin Locusteanu nepot şi familiile general Silviu Bordan, Niculae şi Ema Sedan, d’Herbez de la Tour anunţa încetarea din viaţă a EMILIEI BONCIU născută DENSUŞANU înhumarea are loc Miercuri 5 Iunie ora 10 jumătate dimineaţa la cimitirul Bellu. Adânc îndureraţi: Ing. Stelian Ivanovici, Constantin Ivanovici, Elena Altărăscu cu copiii şi familiile înrudite, aducem la cunoştinţă încetarea din viaţă azi 3 Iunie 1935, atarea din viaţă în ziua de 3 Iunie 1935, a mult iubitei lor mamă MITANA IVANOVICI (născută ALEXANDRESCU) în etate de 79 ani înmormântarea va avea loc Miercuri 5 Iunie. Cortegiul funebru va porni din str. Sf-ta Vineri 23, la orele 4 d. a. spre cimitirul Bellu. Dimitrie soţ, Theodora fiică, Elena şi Dinu Caton noră şi fiu, Lily şi Mihail Antoniu, Roji şi Dumitru Antoniu cu copiii, Tuşea şi Lucia fraţi şi familiile înrudite, anunţă cu durere încetarea din viaţă a scumpei lor IOANA CATON după o lungă şi grea suferinţă. Corpul neînsufleţit se află depus în capela cimitirului Bellu, iar înmormântarea va avea loc în ziua de Miercuri, 5 Iunie, orele 16 p. m. Rugaţi-vă pentru ea! La 1 Iunie 1935, ora 11 seara, a îlibetat din viaţă, după o grea suferinţă, mult regretata Lina Carolina Wohl din strada Mihai Vodă 27, Bucureşti. Incinerarea va avea loc Marţi 4 Iunie, ora 5 d. a.,, la crematoriu „Cenuşa”. Remanierea guvernului englez se face Vineri Procesul averii generalului Dumitrescu Curtea de Apel S. III avea să ju-dece ori procesul de control de avere al generalului C. Dumitrescu, proces în care au avut loc mai multe şedinţe până acum pentru facerea dovezilor în acuzare şi în apărare. După deschiderea şedinţei de ori, apărătorii generalului Dumitrescu au prezentat Curţii un certificat doveditor că acesta se află bolnav şi au cerut amânarea judecăţii, fiind in interesul desbaterilor ca cel judecat să fie de faţă, spre a putea da lămuriri în caz de nevoe şi a combate cu cunoştinţele sale personale unele aratări ale acuzării. Pe de altă parte, d. procuror Prodan a cerut Curţii să dispună a se aduce dosarele procesului penal de la instanţele militare, ele fiind necesare în susţinerea acuzării. Curtea a amânat procesul la 1 iulie pentru a da posibilitate invinuitului să se prezinte și să ia parte la desbateri. In ce privește dosarele penale, Curtea a găsit că ele nu sunt necesare în tranșarea procesului referitor la controlul averii celui învinuit. „Normandie“ la New-York Recordul de iuţeală atins de marele pachebot francez NEW-YORK, 3 (Rador). — Traversând pentru prima oară Atlanticul marele pachebot francez „Normandie“, a sosit astăzi în portul New-York, la ora 10 şi 50. „Normandie“ a bătut astfel cu două ore şi 28 minute recordul traversării Atlanticului, navigând cu o viteză mijlocie de peste 29 noduri pe oră. NEW-YORK 3 (Rador). — Vaporul „Normandie” a acostat la docul construit special pentru el, la ora 13 și 48 de minute, după ce urcase apela fluviului Hudson, în mugetele sirenelor de pe toate vasele, şi ale claxoanelor de la mii de automobile. De o parte şi de alta a fluviului, sute de mii de spectatori aclamau mersul măreţ al giganticului pachebot. . . , D. Huli, secretarul departamentului de stat, a trimis prin radiofonie un mesagiu de astat şi bun venit pentru pasagerii de pe „Normandie”. . . D-na Lebrun, soţia preşedintelui Republicei Franceze, şi ceilalţi membri ai misiunei franceze, au fost salutaţi în numele guvernului federal şi al oraşului New-York de delegaţiuni oficiale. In întâmpinarea pachebotului au plecat 2 hidroavioane. Vaporul a aşteptat întâi trimiterea vaporaşului-pilot, după care a acostat la chei. Cu acest prilej, se anunţă că pachebotul italin „Rex” a străbătut distanţa Gibraltar-New-York cu o viteză medie de 28,92 noduri. „Bremen” a străbătut distanţa Cherbourg-New-York cu o viteză medie de 28 de noduri. NEW-YORK, 3 (Rador). — După ce a coborît de pe „Normandie”, d-na Lebrun, însoţită de ceilalţi membri ai misiunei franceze, au fost salutaţi de un detaşament din armata federală,din vreme ce fanfara cânta imnurile naţionale ale celor două naţiuni. D. Fernand Bouisson, preşedintele de consiliu francez, a adresat d-lui William Bertrand, ministrul marinei comerciale, care a ajuns la New- York, pe bordul lui „Normandie”, următoarea telegramă: „Bucurându-mă împreună cu dumneata de fericita ştire pe care o primesc, te rog să transmiţi preşedintelui, administratorului delegat al campaniei, precum şi comandantului, ofiţerilor şi echipagiului de pe „Normandie”, felicitările guvernului pentru magnifica performanţă care cinsteşte pe constructorii francezi“.