Adevěrul, iunie 1935 (Anul 49, nr. 15756-15780)

1935-06-06 / nr. 15761

Pagina 2-a şele Botoşani, Vaslui şi Roman. Fiind situat în asemenea îm­prejurări, nu se poate concepe ca laşul să fie ignorat economi­­ceşte şi să fie hărăzit... muzeu­lui. Recunosc, formula „laşul cul­tural” este comodă şi nu jigneşte pe nimeni, decât doar... pe ieşeni. Dar, cu puţină atenţiune, consta­tăm că oraşul acesta are şi altă menire şi alte drepturi. Dacă se găseşte astăzi în situaţiunea de a porni acţiunea cunoscută de redresare, aceasta se datoreşte tocmai unor concepţii greşite, ca mai sus, care fac pe conducători să-l neglijeze. O recunoaştere clară şi dreap­tă a activităţii sale şi prin con­secinţă, acordarea avantajelor inerente acestei activităţi, va duce imperios la ridicarea Iaşu­lui, la prosperarea lui economi­că.­­ Se impune în acest sens, o descentralizare echitabilă administrativă, o sinceră a­­plicare a regimurilor economice (de pe urma excepţiilor ce se fac în aplicarea intervenţiona­­lismului de stat, vămile din Bu­cureşti „bat în plin” iar vămile de pe tot cuprinsul ţării au ră­mas pustii), stabilirea unor le­gături comode de transporturi pe cale ferată şi aplicarea regimu­rilor preferenţiale, la care Iaşul are dreptul ca şi Galaţiul, Brăi­la, Constanţa, etc., fiind oraş care aprovizionează restul ţării. Pentru hinterlandul său,­­ cel puţin, laşul trebuie să fie un nod de cale ferată. Sistemul cen­tralizator de astăzi şi din acest­­ domeniu, face, de exemplu, ca ■ locuitorul din P. Neamţ să se­­ transporte mai repede şi mai u- j­şor la Bucureşti, adică la o de- i părtare de peste 300 km., decât la Iaşi de care se găseşte geo-­­ graficeşte la o distanţă de nu- 1 mai 120 km. Pentru a avea legă-­­ turi cu Cluj, e mai convenabil azi de a se călători printr’o prea- f labilă trecere prin Bucureşti, fă- ] cându-se aproape înconjurul ţă- ] rii, decât o altă linie care obli-­­ gă la o sumedenie de legături,­­ transbordări şi aşteptări.­­ Deşi prin sistemul nostru ad-­­ ministrativ, orice mişcare, în ori­­­ce colţ al ţării nu se poate face decât prin autorităţile din Bu- ‘ cureşti şi deci cetăţeanul e o-­­­bligat a vizita cât mai des ca- f pitala, —• totuşi, guvernul per-­­ mite şi încurajează tot felul de­­ reduceri pe C. F. R. şi tot felul­­ de pretexte care duc la asemenea­­ reduceri, care tentează întreaga ţară de a-şi face toate cumpără- * turile în capitală, distrugându-se­­ astfel tot ce este comerţ şi acti­vitate din provincie. La aceasta trebue să se gân­dească guvernanţii, şi în special Bucure­ştiul şi bucureştenii, căci toţi trebue să avem­ convingerea că o capitală bogată nu poate trăi decât într-o ţară bogată. SMS Gheorgh­iadi Senator al Camerelor de Comerţ -4 din Regiunea Iaşi După plebiscitul in Elveţia Pisoii­um primejdioase experienţe monetare a fost înlăturat BERNA, 3. (Rador). — Cercurile financiare internaţionale ca şi cele guvernamentale se arată foarte sa­tisfăcute de rezultatul negativ dat de plebiscitul de ori asupra viitoa­rei politici monetare şi econmice a Elveţiei. Ştirile primite la Berna din dife­ritele centre mondiale anunţă că pretutindeni rezultatul plebiscitului este salutat ca un eveniment, care ca şi măsurile adoptate de noul gu­vern francez, este de natură a res­­tabil încrederea pe piaţa financiară internaţională. Consiliul federal al Elveţiei s-a întrunit azi dimineaţă spre a deli­bera asupra consecinţelor plebisci­tului şi a lua hotărîri pentru viitor. Cele mai multe dintre ziarele elve­ţiene subliniază că profundul simţ cetăţenesc şi atitudinea politică e­­senţîală realistă a poporului elveţian au triumfat din nou cu prilejul a­­cestui plebiscit, spre binele ţării. Totodată presa sublinia­ză că situaţia economică dificilă a ţării a avut ca urmare că voturile pentru inflaţie au atins cifra de 42 la sută. Ziarele îşi exprimă satisfacţia că în urma, votului clar de ori a celei mai mari părţi din populaţia elveţia­nă, orice încercare de devalorizare a monetei ■ elveţiene a eşuat definitiv şi că riscul unor primejdioase ex­­perinţe monetare a fost înlăturat. TENDINŢĂ DE URCARE LA VA­LORI BERNA 3 (Rador). — Agenţia te­legrafică elveţiană anunţă ,că la băncile elveţiene s‘a manifestat asu­ratoarea gestului meu, femeia că­reia mă devotam. Sculându-se, umilită, începând să-și adune boarfele, cu ajutorul ce­lor trei ..orfani, văduva se adresă șefului de staţie cu un glas de se­rafim miorlăitor: — Eu m‘aş fi dat de mult jos, domnule, şef, dar nu mă lasă dum­nealui ! „Dumnealui” eram eu, arhanghe­lul... Grupul oficial, încadrând fe­meia care se predase, ieşi din va­gon, triumfător, iar domnii rămaşi în compartiment îşi cufundară şi mai adânc nasurile în ziare ca să-şi ascundă un zâmbet de satisfacţie şi de ironie, care mă privea, bineînţe­les. Intro ţară în care nimeni n’are noţiunea justa a drepturilor şi obli­gaţiilor sale şi unde individul re­nunţă, cu polironie, la ceiace i se cuvine, furând ceiace nu i se cu­vine, primind nedreptatea, pentru ca la rândul său să poată nedrep­tăţi; într’o ţară în care spiritul pu­blic nu s’a limpezit încă, pentru ca fiecare cucerire a libertăţii şi a demnităţii omeneşti să fie apărată până la vărsarea de sânge, rolul a­­devăraţilor conducători, (cuvântul apostol s’a compromis) este să tre­zească în fiecare cetăţean simţul conştiinţei, al echilibrului, al justi­ţiei, Văzi o tendinţă de urcare a valori­lor de stat şi a acţiunilor căilor fe­rate elveţiene. Această urcare este în medie de 2 la sută încă din cursul săptămânii tre­cute, titlurile menţionate au arătat o tendinţă de urcare. In cercurile competente acest fapt este consi­derat ca expresia unei reveniri ge­nerale a increderei. ELVEŢIA CREDINCIOASĂ ETALO­NULUI. AUR BERNA, 3 (Rador). — Parlamen­tul federal a ţinut azi şedinţă. In discursul ţinut cu acest prilej, d. Schuepbach, preşedintele Confede­raţiei, a comentat rezultatele plebis­citului de emi , subliniind voinţa ma­jorităţii poporului elveţian de a ră­mâne credincioasă etalonului aur. La început a fost dreptatea!... * La fiecare pas, în Paris, observa­torul atent remarcă ce mult e înră­dăcinat în temperamentul francezi­lor spiritul de dreptate. Nu aplica­rea, de către organele autorităţilor, a unor rigide texte de lege, cât ac­tele de dreptate făcute, în mic, in­dividual, uneori trecându-se peste regulamente, de fiecare cetăţean. Simţul justiţiei este cea dintâiu cali­tate a francezului. O justiţie pe care el o revendică uneori, chiar împotri­va reprezentanţilor administraţiei oficiale şi a numeroaselor pagini ale codurilor. O justiţie înflorită de un sentiment de umanitarism, care, în anumite momente, reprezintă însăşi drepta­tea. , Iată acest conductor de omnibus care, verificând numerile de ordine ale celor ce vor să urce, remarcă o femeie cu un copil în braţe şi-i face semn să se urce. — Numărul de ordine! protestea­ză câţiva inşi, cari avea întâietate. — Ăsta nu e număr de ordine ? exclamă conductorul bătând umă­rul copilului. Şi gestul tandru, august, suveran, impuse tuturor, prin spontaneitatea , şi simplicitatea cu care a fost fă­cut... ... Victor Eftimiu Demisia ministrului economiei naţionale olandeze HAGA 3 (Rador). — D-rui Steen­­berghe ministrul Economiei Naţio­nale a demisionat. Cauza demisiei este că proiectele de devalorizare ale ministrului de­misionat nu erau acceptate de cei­lalţi membri ai guvernului * N­AGA 3 (Rador). — D. Gelissen, profesor la şcoala superclară de co­merţ din Tilburg şi mare industriaş, va fi numit ministru al Economiei Naţionale, in locul d-lui Steenber­­ghe, demisionat. A­D­E­VERII !. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE Ce să ascultăm la radio Marţi, 4 iunie BUCUREŞTI, ora 21: Viaţa şi o­pera lui Giuseppe Verdi, conferinţa d-lui Emanoil Ciomac. 21.15: Frag­mente din operele lui Giuseppe Ver­di. Orchestra Radio, d-nele Marga­reta Metaxa, Aida Helia şi Domnii Mihail Nasta şi Petre Ştefănescu- Goangă; Uvertură la „Puterea des­tinului”; Actul I din „Traviata” (D-na Margareta Metaxa, M. Nasta şi P. Ştefănescu-Goangă); Arie din actul I din „Traviata” (D-na Mar­gareta Metaxa); Fantezie din opera „Othello”; Uvertură la „Nabucodo­­nosor”; Actul III din „Aida" (D-na Aida Helia, Mihail Nasta şi P. Şte­fănescu-Goangă. MILANO, 21.55: Concert festiv, consacrat operelor lui Cimarosa, (dirijor Armando La Rosa Păroşi). VIENA, 20.35: Juda Macabeul: O­­ratoriu de Haendel, executat de or­chestra simfonică, corul copiilor şi Asociaţia amicilor muzicii, sub con­ducerea lui Osvald Kabasta. LIPSO A, 21,15: Concert comemo­rativ Robert Schumann (cu prile­jul aniversării a 125 ani de la moar­tea compozitorului). Miercuri 5 Iunie BUCUREŞTI, ora 21.15: D-na Crete Miletineanu- pian: 1) Chopin: a) Poloneză; b) Nocturnă în re be­mol major; c) Vals în de diez mi­nor; 2) Grieg; a) Poem erotic; b) Primăvara; 3) Liszt: Studiu de con­cert în re diez minor. 21.45. Muzică franceză: D-na E­­ugenia Babad-canto şi M. Theodo­­rescu-flaut 1) D-na Eugenia Babad: Bergerete: a) Menuet d’Exandet; b) Păstoriţa; 2) Debussy: a) Chanson de Bu­itis; b) Fantoche; II) Mihai Theodorescu-flaut: 1) Duvemnoy: a) Lamento; b) Intermezzo; 2) Alfred Bruneau: Romanţă; III) D-na Eu­genia Babac-canto: Reynaldo Hahn: a) Aleea fără sfârşit; b) Peral trist; IV) M. Theodorescu-flaut: Al­bert Doyen: Nimfe şi satiri: Georges Hue; Giga.­­ VARŞOVIA, 22: Recital Chopin,­­ executat de Rabcewicz. PRAG­A, 21.30: Retransmitere din : Londra a Concertului simfonic fes-­­ tiv, dirijat de Arturo Toscanini.­­ Wagner, uv. Faust: Preludiu şi­­ Marş Funebru din „Crepusculul Zeilor”. Brahms: Simfonia în mi . minor. , HAMBURG, 22. Festival muzical­­ internaţional: „Tricornul”, balet de : Marue­ de Falia. Parastas pentru Cin-­­ cinat Pavelescu La biserica Sfinţ­ii Apostoli s-a ţi­ , nut ori un parastas cu ocazia im-­­ plinirii a 6 luni de la moartea lui­­ Cincinat Pavelescu. Serviciul religios­­ a fost oficiat de preotul bisericei iar­­ răspunsurile au fost date de cor. " Au asistat în afară de familia de­­­ fundului, numeroși prieteni printre­­ cari am remarcat pe d-nii: Radu" , Rosetti, E Moenescu, pictor, prof. Gh. Opr­escu, Nello Manzatti, etc.­­ LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Celebrul quartet de coarde Karel Hoffmann, Josef Suk, Jiri Herold şi Ladislav Zelenka Prin moartea lui Herold, viala quar­tetului, în anul trecut şi a lui Iosef Suk, acum câteva zile, dispare una din puţi­nele alcătuiri perfecte ale muzicii de cameră. Ca să ajungă la 100 de ani In admirabila ei carte „Centenarul Valid“ d-na Cleopatra Agarici, la pagi­na 146 scrie: „Deşi am făcut studii de drept şi pian la Iaşi şi la Pars, sunt foarte mândră de cunoaşterea secretelor bucă­tăriei ştiinţifice“ iar în altă parte scrie: „In Moldova fiicele de boieri, din ca­re fac şi eu parte fie chiar milionare, după terminarea studiilor fac practică la bucătărie spre a şti la timpul nece­sar să controleze şi să indrumeze pe bucătăreasă“. D-na Agarici ne mai spune că are azi 56 de ani şi e convinsă că va atinge etatea de 100 de ani cu regimul alimen­tar şi cu viaţa raţională pe care o duce. Nu ştiu întrucât e exactă afirmarea d-nei Agarici cu privire la fiicele de boer pentru zilele de azi, când dancin­­gurile, universităţile cu viaţa lor agita­tă şi sporturile acaparează întreagă lor viaţă ca să le mai lese timp să­ intre şi în bucătăre. Ceea ce ştiu insă precis este că d-na Cleoptara Agarici, cu toate studiile de pian şi de drept a frequen­­tat desigur bucătăria părinţilor ei şi a ei proprie (nesocotind aceasta ca o de­clasare), căci altfel n’ar fi scris minu­natul tratat „Centenarul valid“ care pe lângă partea introductivă ştiinţifică (ce arată că are vaste şi precise cuno­ştinţe in domeniul, alimentaţiie ştiinţi­fice, cunoştinţe de care ar putea profita mult şi omul de ştiinţă — medicul — are­­trei sferturi din volumul de 250 pagini) reţete pentru gătirea bucatelor celor mai vârâte şi „menu-uri“ pentru fiecare zi a anului, (365 menu-uri). Profesorul dr. Obreja a ţinut să pre­faţeze această minunată „Carte de bu­cate“ în care găsim reţete pentru tot­­felul de supe, pireuri, borşuri, ciorbe, salaturi, marinate, fripturi şi frigărui, chiftele şi tocane, potroace şi musaca­le; omlete şi baclavale; clătite, ghive­ciuri şi cozonaci moldoveneşti; anghe­­machiuri, plachi şi iahnii; mititei, tar­­honuri şi crochete; sufleuri, halvale şi rizotouri; sărmăluţe, pateuri şi ciula­male şi apoi ouă umplute, peşte umlat şi până şi... măsline umplute, pască, papare, alivenci, „minciuni”, Salsifisuri şi Sarailii..., şi alte numeroase reţete de bucate formulate succint, clar, precis şi raţional. A făcut o faptă bună scriind şi ti­părind acest volum, căci pe lângă că ne dă sfaturi pentru păstrarea — prin alimentaţia raţională­­ a sănătăţii şi vieţii noastre mai îndelungă vreme, ne mai dă şi instrucţiuni cum să ne fa­cem această viaţă mai plăcută! Căci, orice ar zice romanticii şi... ul­­traidealiştii, mâncarea este şi ea una din plăcerile existenţei. Doctorul Ygrec O artistă româncă expune la Londra D-ra D. Bălăceanu este prima ro­mâncă admisă anul acesta la a 167-a expoziţie a lui Royal Aca­demy of Arts din Londra, întrucât selecţiunea expozanţilor este foarte severă — chiar membri­lor Academiei refuzându-li-se une­ori propriile lor lucrări — această admitere constitue un mare succes. D-ra Bălăceanu a mai avut o ex­poziţie de sculptură anul trecute, în Noembrie, la Londra, expoziţie care a fost elogios relevată de criticul de artă al ziarului „Times“, iar cu­noscuta revistă „The Sphere“ a pu­blicat reproduceri după operile ar­tistei românce. D-ra Bălăceanu , care a studiat sculptura la Florenţa — are şi remarcabile lucrări de pictură, mai ales portrete. SCULPTURA EXPUSA LA LONDRA DE D-RA D. BALACEANU „Hotarele statice şi dinamice ale Ro­mâniei“ Noua lucrare a d-lui T. Cristureanu: „Hotarele statice şi dinamice ale Ro­mâniei“, apărută recent este mai ac­tuală ca oricând fiindcă analizea­ză intr’un mod plastic sistemul a­­lianţelor actuale fixând cu precizie şi poziţia României In cadrul fron­tului păcii. Foarte interesantă este îndeosebi documentaţia cu ajutorul unor schiţe geopolitice, ilustrând imperialismul german care-şi caută din nou, peste noi, calea către „Drang nach Osten“ Bucureşti­­. Mircea Damian a scrie o carte extrem de interesantă, cu sugesti­vul titlu „Bucureşti“. Talentul scriitorului se realizează perfect în această nouă lucrare, dându-ne astfel o operă de mare valoare lite­rară. In acelaş timp, „Bucureştii“ d-lui Damian sunt şi o necruţătoa­re satiră la adresa păcatelor me­tropolei noastre. O recomandăm ca pe o carte rară. Un ccwes­s de gra­vură în America „Print-Club“-ul din Cleveland (U. S. A.) invită artiştii din lumea în­treagă să participe la o expoziţie de gravuri care va avea loc in Octom­brie 1935, la Muzeul de Artă din Cleveland, sub auspiciile „Print- Club“-ului. Această expoziţie va cuprinde gravuri inedite, de orice fel, gravuri dintre care membrii Clubului vor alege una cu titlu de „publicaţiune“ a clubului pentru anul 1935. Autorul gravurei alese va primi o sumă de 500 dolari; clu­bul va avea exclusivitatea cuprului, blocului sau pietrei şi va avea drep­turi asupra editurii întregi al cărei cost îl va suporta. Tirajul va fi li­mitat la 250 exemplare. Dacă artiş­tii voiesc să vândă gravurile nere­ţinute, acestea vor fi puse în vân­zare pe preţul indicat de artişti cari vor comunica de asemeni cantita­tea de exemplare disponibile; un comision de 10 la sută va fi reţinut de muzeu drept contribuţie la chel­­tuelile de expoziţie. Buletinele de adeziune şi condi­ţiile de participare sunt la dispozi­ţia celor interesaţi (The Print Club Box 2081, Station E, Cleveland, Ohio, U. S. A.) Aceste buletine vor trebui restituite clubului înainte de 1 Iulie 1935, iar materialul expozan­ților va trebui să sosească la Cleve­land cel mai târziu la 1 Septembrie 1935. Probleme actuale Eseul, acest gen atât de dificil, are câţiva exponenţi tineri care il cultivă cu seriozitate. Astfel d. Con­stantin Micu, relevat în paginele revistei „Cuvântul liber“, va da la iveală în curând un volum dens, car­­titulat Probleme actuale. „Revoluţia în ali­m­­entaţie“ A apărut ediţia a treia din „Re­voluţia în alimentaţie“ a d-lui Emil Samoilă. „Revoluţia în alimentaţie“ prefa­ţată de d. prof. universitar Predes­­cu-Rion, rezumă în 56 de pagini tot ce s-a scris in decursul vremurilor despre alimentaţia omului, insis­tând în special asupra relelor că­șunate de regimul artificial și car­­nat.Lucrarea d-lui Samoilă bazată pe constatările lui Platon, Socrate, Pi­­tagora, Plutarc, Lamark, Darwin, Haeckel, Cuvier, Charles Bell, Ri­chard Owen, William Carpenter, Ricerdy, Otto Carqué, etc., reco­mandă o întoarcere la natură in materie alimentară Exemplarul: 20 lei. Standard Aşa se numeşte placheta cu ver­suri de inspiraţie cu totul nouă, da­torită poetului Al. Tudor-Miu. Poezia vieţii industriale de pe Valea Prahovei este redată, cu e­­moţie, într’o factură plastică şi la­pidară. Cartea veche bucu­reş­teană La Academia Româna s’au expus cărţi vechi româneşti şi greceşti gru­pate pe centre tipografice, de pildă tipărite în tipografia mitropoliei (din epoca lui Şerban Cantacuzino, a lui Const. Brâncoveanu, etc.), în noua tipografie grecească de sub îngriirea fraţilor Nicole şi Ion Lá­zari, în tipografia de la Cişmeaua lui Mavrogheni, de sub îngrijirea d-rului Const. Caracaş, stolnicului Răducanul Clinceanu şi a slugerului Dim. Topliceanu. Din această tipo­­grafie sunt expuse şi interesantele piese teatrale, traduse în greceşte din franţuzeşte şi italieneşte (1820) şi jucate pe scena teatrului din Bu­cureşti) ; din tipografia de muzică bisericească a lui Petre Efesiul, pri­ma în Orient, s’au expus Noul anas­­tasimatar şi Scurt Doxastar (1820). Secţia „Foi volante“ a expus mai multe piese, referitoare la şcolile bucureştene: a lui Gh. Lazăr (1318), Sf. Sava (1840), Mahalaua Lucaci (1840), altele referitoare la chesti­uni sanitare şi industriale. S’au expus şi afişe teatrale dintre 1837—1858. Fiindcă aceste foi volante făceau oficiu de presă, s’au grupat­ în sala cu : Presa bucureșteană“. O serie de foi volante ne infor­mează despre diferite evenimente, petrecute în București între 10 Iu­nie—24 iulie 1848. Un nou grav Incident la graniţa abisiniană PARIS, 3. (Rador). — Agen­ţia „Havas” este informată din Roma că un nou şi grav incident s’a produs la frontie­ra dintre Abisinia şi Somalia italiană. După primele ştiri rezultă că incidentul, deşi mai­­ puţin important decât cel întâmplat la Valual, este totuși destul de grav. Amănunte asupra inci­dentului lipsesc încă. Se subliniază faptul că a­­cest nou incident s’a produs în ajunul reuniunii comisiunii de conciliere italo-abisiniene, ale cărei lucrări urmează să înceapă în ziua de 6 iunie la Milano. Se știe că punctul de vedere al Italiei este că această «o­­misiune trebuia să-și limiteze în mod strict mandatul la stu­dierea incidentului de la Va­lual și că competența ei n’ar putea fi extinsă la nici unul din celelalte aspecte ale dife­rendului italo-abisinian. AU ÎNCEPUT atacu­rile ROMA, 3. (Rador).­­ Un comunicat oficial arată că la 31 Mai un grup de abisinieni înarmaţi a ata­cat postul de jandarmi in­digeni din regiunea Can­­can­a, tre la frontiera Eri­­treei. Au fost omorâţi 30 ,4 de indigeni.­­ In aceeaşi zi, abisinienii au încercat să treacă li­niile italiene în regiunea Mustalia, dând un violent atac. Soldaţii italieni au fost nevoiţi să tragă, pro­vocând pierderi atacato­rilor. NOUI TRUPE ITALIENE SPRE ABISINIA NEAPOLE, 3. (Rador). — Va­porul „Cello” a plecat spre Afri­ca Orientală, având pe bord mai mulţi ofiţeri şi 540 de cămăşi ne­gre, precum şi o importantă can­titate de material de războiu. Citiţi ^ ~ „LECTURA“ LONDRA, 3. (Rador). — „Manchester Guardian” a­­nunţă că d. Baldwin, care va lua probabil locul d-lui MacDonald ca prim-mi­­nistru, va publica lista no­ului guvern Vineri, când I Parlamentul intră în var­i­­anţa de Rusalii. I Ziarul precizează că ne­gocierile cu viitorii mem­­­bri ai guvernului sunt INFORMAŢIUNI Stocul de grâu cumpărat de co­misariatul guvernului pentru valori­ficarea grâului prin cooperative, a fost vândut, rămânând pentru pia­ţa internă numai o cantitate de 700 vagoane, care vor fi date armatei. Zilele acestea între comisariatul pentru valorificarea grâului în mini­sterul de finanţe se vor discuta con­diţiile de lichidare a comisariatului. Autobuzul d-lui Nic. Bora, care face cursa Turnu Severin—Cuşmir, s’a răsturnat pe când cobora dealul Stămina. CUM TRAESC MUNCITORII de I. Felea în Cuvântul Liber. Din bugetul general al statului s’au repartizat pentru luna Iunie spre acoperirea cheltuelilor ordinare și extraordinare următoarele sume: din bugetul ordinar lei 216.675.000 și lei 13.897.305 la cheltueli extraordi­nare. In afară de sumele de mai sus s’au mai repartizat lei 33.080.000 ministerelor de instrucţiune, interne, agricultură şi industrie, iar minis­terului de finanţe lei 161.000.000. Dreapta tineretului universitar.— o amănunţită analiză psihologică, de Sebastian Sebastian, în ultimul număr al Cuvântului liber. Soldatul Ioan Bubunoiu din re­gimentul de vânători Timişoara s-a spânzurat de craca unui copac. Citiţi în „Adevărul literar şi artistic“ : PENTRU CULTURA ADEVĂRATA — Reflecţii despre Săptămâna Cărţii — Flăcăul Gheorghe Mitroiu din sa­tul Fădlina Mică (Turnu Severin) a fost împuşcat mortal de Dumitru Dobre din cauza unei fete. „Adevărul literar“ de săptămâna aceasta publică un sugestiv articol despre „Bovarismul specific româ­nesc“. Ciobanul Florea- Ilie din Turnu- Severin a fost bătut şi jefuit de 1600 lei de Const. Sticlete din satul Ploştina. Locuitorul Costan Ion din Fălti­ceni a fost împuşcat de un cumnat al său. Asasinul a fost arestat. Noua politică de scont a Băncii Naţionale interesează îndeaproape pe toţi industriaşii şi comercianţii. „Excelsior” marea publicaţie eco­nomică şi financiară publică amă­nunte şi precizări în această ches­tiune. Muncitorul Nicolae Constantin din Constanţa, a fost surprins de trenul Babadag. El s’a ales cu pi­ciorul drept tăiat. WASHINGTON, 3. (Rador). — De­partamentul justiţiei anunţă că ban­ditul Volney Davis a fost arestat Sâmbătă la Chicago, de 20 de poli­ţişti federali, în urma unei lupte înverşunate, în cursul căreia s-au tras numeroase focuri de armă din ambele părţi. Volney este complice al fiorosului bandit Alvin Karpis, „inamicul pu­blic No. 1“. El a participat la răpi­rea bancherului Bremer şi a copilu­lui multimilionarului Weyerhaeuser, foarte avansate. Se crede că sir Samuel Hoare va lua Afacerile Străine, Sir John Simon va trece la ministerul de Interne, lordul Hailsham va lua preşedinţia Camerei Lor­zilor, iar Philippe Gunli­­ffe-Lister, actual minis­tru al coloniilor, va fi nu­mit ministru al Aerului. Cu sufletul zdrobit de durere Fio­rina căpitan Rădulescu, soţie,­ Lu­­creţia şi Pavel Rădulescu părinţi, Giusepina şi Giuseppe Listuzi socri, Emilio şi Luigia unchi şi mătuşe, Natalina Felicita, Amalia şi Gino Zahareli cumnat, Jolanda şi Antonio nepoţi, cu durere anunţă încetarea din viaţă la 1 Iunie crt., ora 10 dim. a dragului lor Căpitan Ştefan Riulescu de la Spitalul militar Târgovişte în etate de 36 ani Ceremonia religioasă va avea loc Luni 3 Iunie, ora 10 dimineaţa,­­la­ locuinţa defunctului din str. Berzei 21, Târgovişte, iar ceremonia în­mormântării se va face Marţi 4 Iu­nie, ora 15 la Biserica Arhiu din Craiova, de unde cortegiul va porni la cimitirul Sineasca. Aceasta ţine loc de orice invitaţie, îndureraţii Elena şi Eugeniu Zam­­firoiu fiică şi ginere, Constantin Lo­­custeanu nepot şi familiile general Silviu Bordan, Niculae şi Em­a Se­dan, d’Herbez de la Tour anunţa în­cetarea din viaţă a EMILIEI BONCIU născută DENSUŞANU înhumarea are loc Miercuri 5 Iu­nie ora 10 jumătate dimineaţa la ci­mitirul Bellu. Adânc îndureraţi: Ing. Stelian I­­vanovici, Constantin Ivanovici, E­­lena Altărăscu cu copiii şi familiile înrudite, aducem la cunoştinţă înce­tarea din viaţă azi 3 Iunie 1935, a­tarea din viaţă în ziua de 3 Iunie 1935, a mult iubitei lor mamă MITANA IVANOVICI (născută ALEXANDRESCU) în etate de 79 ani înmormântarea va avea loc Miercuri 5 Iunie. Cortegiul funebru va porni din str. Sf-ta Vineri 23, la orele 4 d. a. spre cimitirul Bellu. Dimitrie soţ, Theodora fiică, Elena şi Dinu Caton noră şi fiu, Lily şi­ Mihail Antoniu, Roji şi Dumitru An­­toniu cu copiii, Tuşea şi Lucia fraţi şi familiile înrudite, anunţă cu du­rere încetarea din viaţă a scumpei lor IOANA CATON după o lungă şi grea suferinţă. Corpul neînsufleţit se află depus în capela cimitirului Bellu, iar în­mormântarea va avea loc în ziua de Miercuri, 5 Iunie, orele 16 p. m. Rugaţi-vă pentru ea! La 1 Iunie 1935, ora 11 seara, a îlibetat din viaţă, după o grea su­ferinţă, mult regretata Lina Carolina Wohl din strada Mihai Vodă 27, Bucureşti. Incinerarea va avea loc Marţi 4 Iunie, ora 5 d. a.,, la crematoriu­ „Ce­nuşa”. Remanierea guvernului englez se face Vineri Procesul averii generalului Dumitrescu Curtea de Apel S. III avea să ju-­­­dece ori procesul de control de avere al generalului C. Dumitrescu, proces­­ în care au avut loc mai multe şe­dinţe până acum pentru facerea do­vezilor în acuzare şi în apărare. După deschiderea şedinţei de ori, apărătorii generalului Dumitrescu au prezentat Curţii un certificat dove­ditor că acesta se află bolnav şi au cerut amânarea judecăţii, fiind in interesul desbaterilor ca cel judecat să fie de faţă, spre a putea da lămu­riri în caz de nevoe şi a combate cu cunoştinţele sale personale unele a­­ratări ale acuzării. Pe de altă parte, d. procuror Pro­­dan a cerut Curţii să dispună a se aduce dosarele procesului penal de la instanţele militare, ele fiind ne­cesare în susţinerea acuzării. Curtea a amânat procesul la 1 iu­­lie pentru a da posibilitate invinui­­tului să se prezinte și să ia parte la desbateri. In ce privește dosarele pe­nale, Curtea a găsit că ele nu sunt necesare în tranșarea procesului re­feritor la controlul averii celui în­vinuit. „Normandie“ la New-York Recordul de iuţeală atins de marele pachebot francez NEW-YORK, 3 (Rador). — Tra­versând pentru prima oară Atlanti­cul marele pachebot francez „Nor­­mandie“, a sosit astăzi în portul New-York, la ora 10 şi 50. „Normandie“ a bătut astfel cu două ore şi 28 minute recordul tra­versării Atlanticului, navigând cu o viteză mijlocie de peste 29 noduri pe oră. NEW-YORK 3 (Rador). — Vapo­rul „Normandie” a acostat la docul construit special pentru el, la ora 13 și 48 de minute, după ce urcase apela fluviului Hudson, în mugete­le sirenelor de pe toate vasele, şi ale claxoanelor de la mii de automobile. De o parte şi de alta a fluviului, su­te de mii de spectatori aclamau mersul măreţ al giganticului pache­bot. . . , D. Huli, secretarul departamentu­lui de stat, a trimis prin radiofonie un mesagiu de astat şi bun venit pentru pasagerii de pe „Norman­die”. . . D-na Lebrun, soţia preşedintelui Republicei Franceze, şi ceilalţi mem­bri ai misiunei franceze, au fost sa­lutaţi în numele guvernului federal şi al oraşului New-York de delega­­ţiuni oficiale. In întâmpinarea pachebotului au plecat­ 2 hidroavioane. Vaporul a aşteptat întâi trimiterea vaporaşu­­lui-pilot, după care a acostat la chei. Cu acest prilej, se anunţă că pa­chebotul italin „Rex” a străbătut distanţa Gib­ralta­r-New-York cu o vi­teză medie de 28,92 noduri. „Bre­men” a străbătut distanţa Cher­­bourg-New-York cu o viteză medie de 28 de noduri. NEW-YORK, 3 (Rador). — După ce a coborît de pe „Normandie”, d-na Lebrun, însoţită de ceilalţi membri ai misiunei franceze, au fost salutaţi de un detaşament din armata fede­rală,d­in vreme ce fanfara cânta im­nurile naţionale ale celor două na­ţiuni. D. Fernand Bouisson, preşedintele de consiliu francez, a adresat d-lui William Bertrand, ministrul mari­nei comerciale, care a ajuns la New- York, pe bordul lui „Normandie”, următoarea telegramă: „Bucurându-mă împreună cu dumneata de fericita ştire pe care o primesc, te rog să transmiţi pre­şedintelui, administratorului delegat al campaniei, precum şi comandan­tului, ofiţerilor şi echipagiului de pe „Normandie”, felicitările gu­vernului pentru magnifica perfor­manţă care cinsteşte pe construc­torii francezi“.

Next