Adevěrul, octombrie 1935 (Anul 49, nr. 15860-15885)
1935-10-01 / nr. 15860
Pagina 2-a Comedia umană Impozit pe celbatari In Franţa s’a mărit impozitul pe celibatari. Desigur că, nu mă privesc direct, intru nimic chestiunile financiare franceze şi mijloacele prin care Franţa înţelege să-şi echilibreze bugetul. Totuşi nu-mi pot stăpâni satisfacţia de a şti greu impuşi, fie şi pe nişte celibatari pe care nu-i cunosc. Am, vag, impresia că simt răsbunat. A fi celibatar, este cel mai enervant lucru pentru un om căsătorit. Atunci când întâlneşti pe cineva pe strada e greu să-l cunoşti de la distanţă, ce stare civilă suportă. Amprenta tovărăşiei de viaţă e de cele mai multe ori discretă. Sunt însă unii care au ostentaţia celibatului. întâlnirea lor seamănă cu situaţia pe care ar prezenta-o un leu în cuşcă,faţă de unul în libertate care vine benevol la gratii şi se uită. Aceia trebuesc fiscalizaţi. Celibatul e un lux. Celibatarii o duc prea bine. Trebue să plătească. Impunerea lor nu trebueşte să aibă de scop de a-i reduce la stare de căsătorie, ci trebue să se justifice numai prin obligaţiunea de plată a celui care o duce prea bine. Idealul şi social şi fiscal, urmărit de acest impozit nu ar fi nunţile colective în genul celor de la Buzău, ci celibatul generalizat care înseamnă stare de prosperitate şi venit bugetar asigurat.„ Dacă ar fi altfel, ar fi absurd căci, oricât, de mare ar fi impozitul el nu poate ajunge să echivaleze sarcinele suplimentare ale omului căsătorit, care plăteşte în fiecare zi, de parcă ar fi constrâns să susţie înarmarea unei ţări. La impunerea fiscului, ştii la ce eşti impus. Suma se trece în roluri. La căsătorie, totul e întâmplător. Suma de plată depinde cotidian de imaginaţie, şi niciodată nu poţi obţine o recipisă care să ateste că ai ajuns la curent. Căsătoria este un sistem de impunere, nelimitat, şi, curios, pe când în materie fiscală, execuţia contribuabilului se practică prin vânzare de haine, mobile etetera, în căsătorie execuţia se aplică de preferinţă, invers, — adică prin cumpărare de haine, blăni, mobile, etetera. Drept ar fi nu numai ca celibatarul să fie impus greu, dar ca cel căsătorit să fie cu totul scutit de orice impozit mobiliar şi imobiliar, direct şi indirect, şi să mai primească pe deasupra şi o pensie din fondurile adunate de la celibatari, în felul în care sunt trataţi veteranii care au luat parte la 2-3 răsboae, cu care se aseamănă. Aşa, cu câteva sute sau mii de lei anual, impunere pe celibat, nu se poate restabili echilibrul just. Echilibrul ar fi ca celibatarul să fie impus la un impozit care să fie egal cu cheltuiala necesitată de o soţie după condiţia lui socială. Şi, la această mnimă care s’ar fixa de o comisie de femei, să se adaoge de-abia impozitul propriu zis, care să reprezinte avantajul pe care-l are de a plăti ca pentru o femeie, dar fără să o aibă toată ziua în casă. . Şi, poate nici atât n’ar fi de ajuns. Deoarece un celibatar nu este niciodată şi un abstinent. El se bucură de bunurile pământului, dar a contribui permanent la întreţinerea lor. Câteodatâ chiar un celibatar se bucură de graţiile mai multor femei, succesiv, dar fără să suporte greutăţile familiare. Trebue atunci să fie impus la echivalent, ca societăţile anonime, ca bunurile de mână moartă. Nu-i drept ca alţii să le întreţie, şi, te pomeneşti că aşa ceva să facă chiar un om căsătorit, supra-numerar. Celibatarul trebue să contribue la creiarea unui fond de întreţinere, după dictonul juridic: „ubi omus, ibi emolumentum”. Statul n’ar trebui să se gândească numai la veniturile lui bugetare, ci la stabilirea unei armonii sociale, şi la o dreaptă distribuţie a neplăcerilor. Mişcarea, pentru a da resultatulechitabil, trebue să pornească de la bărbaţii căsătoriţi care sunt enervaţi şi de situaţia lor, şi de Situaţia beneficiară a celibatarilor. Acorţiunea lor în această direcţie, nu leva îmbunătăţi soarta celor căsătoriţi care-i definitivă, dar cel puţin se va restabili din punct de vedere pecuniar un echilibru şi o armonie sociala relativă. De fapt, cel căsătorit, nu ar trebui sa aibă linişte decât dacă şi celibatarii ajung ca el. Dar, dacă nu se poate ajunge la această nivelare ideală, cel puţin să se facă ceia ce este posibil. Altfel, legea franceză cu impunerea insuficientă a celibatarilor, va duce la un rezultat exact invers: în Ioc să silească pe celibatari să se căsătorească, va determina ps că- datoriţi să divorţeze. Demostene Botez Ce să ascultăm la radio Duminică 29 Septembrie BUCUREŞTI, ora 20: Reportaj asupra minunii de la Maglavit. 21.00: Muzică corală. Corul Asociaţiei Sportive şi Culturale „C. F. R“, dirij. de Const. Tisescu; Quitollis, de Haydn (solo C. Teodorian; Cătălina de Oancea, solo sopran; D-na Gaby Augustin); M’a luat neamţu cătană, de N. Oancea; de marginea Dunării, de N. Oancea (solo sopran, d-ra Maria Diaconescu); Păstorul de I. Velceanu. 21.20: Concert de seară. D-na Aurora Brăescu acomp. de Orchestra Radio: Aria Rosinei din „Bărbierul din Sevila“, de Rossini; (canto: Aurora Brăescu); Variaţiuni după o temă de Mozart, de Adam, (canto: Aurora Brăescu); Uvertură la opera „Măştile“ de Mascagni; Hora, de Krämer. (canto: Aurora Brăescu); Voci de primăvară-vals de Joh. Strauss. (canto: Aurora Brăescu). FRAGA, ora 21. Concertul orchestrei Filarmonica, sub conducerea lui Talich. VIENA, ora 23.20: Recital de pian executat de Angelica de Morales. Bach: Preludiu și Fuga în Re-minor; Hummel: Rondo favori, op. 11; Sauer: Toccata în si-minor; Chopin: Berceasă op. 57; Tausig: Melodii ţigane. VARŞOVIA, ora 21: Concert simfonic, dirijat de Mierzejewski. Mozart: uv. la, Nunta lui Figaro“; Dvorak: Simfonia. MOSCOVA, ora 19: „Ottelo”, operă de Verdi (retransmisie dela Opera din Leningrad). Luni 30 Septembrie BUCUREŞTI, ora 21.15: Muzică de cameră. Quartetul „Amicii muzicii“. Cinci nevelete pentru quartet de coarde, de Glazunov; (I. Koganof-vioara I-a L. Boris-vioara II-a; L Ghiga-violă şi I. Fotino-violoncel). 21.50: D-na Rosi Baumann-Rădulescu (canto): Ah, de-aşi putea uita, de Thibaud de Champagne; Fiul Regelui, de Flagny; Cinci melodii de Hugo Wolf a) Cântecul Weylei; b) Rugăciune; c) Fetiţa părăsită; d) Fluturele în April; e) Singurătate. BUDAPESTA, ora 22.20: Concert de orgă executat de Lajos Schmidthauer. Trans, dela Vila Schmidthauer. Opera de: Bach, Couperin- Antalffy, Rameau, Karg-Elert, Guillant. VARȘOVIA, ora 22: Recital de violoncel de Lifan, la pian: Urstein. Schumann: Trei fantezii; Schubert- Cassado: Cântec; Glazunow: Cântecul Trubadului; Popper, Serenadă. VIENA, ora 22: Concert simfonic, consacrat lui Joseph Marc. Marţi 1 Octombrie BUCUREŞTI, ora 20.15: Artur Rubinstein-pian şi Gregor Piatigorskyvioloncel (discuri) Tocata în do major de Bach-Busoni (Rubinstein); Nocturnă în do diez minor, de Chopin-Piatigorsky şi Romanţă de Schiabin (Piatigorsky; Vals în la bemol major op. M Ro. l de Chopin şi Impromptu în la bemol major op. 90 No. 4 de Schubert (Rubinstein); Vals sentimental de Ceaikovsky şi Sonată în la de Weber-Piatigorsky (Piatigorsky); Novarra şi Sevilla de Albeniz (Rubinstein). 21.05: Muzică de cameră (discuri): Quartetul broaştelor, de Haydn (Quartetul Regina Maria. 21.10: Cărţi noui de Perpesicius. 21.30: Concert Simfonic al Orchestrei Radio, dirij. de Ionel Perlea: Suită No. 1 de G. Enescu; Concert în re major pentru vioară de Mozart (solist: Jos. Bernstein). Poem de Chausson (vioară: Jos. Bernstein) . Capriciu spaniol, de Rimsky- Korsakow. VIENA, ora 23.10: Muizcă de cameră. Schubert: Quartet p. două viori, violă şi două violoncele. VARŞOVIA, ora 22.15: Concert al Asociaţiei de muzică veche. Festival Bach. (Transmisiune de la Conservatorul din Varşovia). RADIO-PARIS, ora 21. Concert retransmis din Danemarca. Cărţi şi reviste Au apărut: Rătăcirile pseudo-burgheziei şi reformele ce nu se fac, de I. C Filitti; Procedura civilă adnotată, de C. Gr. Zotta; Amnistii şi graţieri, de C. Gr. Zotta; Independenţa economică, an. 18 nr. 6-8; Pandectele Române, an. 14 nr. 6-7. A apărut „Albina" No. 38, revista Fundaţiei culturale regale „Principele Carol“ scrisă pentru popor. In afară de articole, revista mai cuprinde numeroase ştiri din toatălumea, precum şi frumoase ilustraţiuni. In ultimul număr „Cuvântul Liber“ publică, câteva capitole caracteristice dincartea lui Heinrich Mann „Der Hass“.(ura). ■Heinrich Mann, marele scriitor satiric german, nu este la prima sa operă de critică socială. El şi-a făcut de mult un punct de onoare şi o profesie de credinţă, din a trece sub lupa măritoare a unei caustice analize, devenirea şi descompunerea societăţii germane. Dacă fratele său, Thomas Mann, a realizat fresca epică a ciclului burgheziei, germane, analizând patridul ei, Heinrich Mann, cu aceleaşi mijloace epice, a tincturat psihologia acestei burghezii cu disolvanta sa ironie şi satiră. Semnificativă pentru cartea lui de acum, e faptul că Heinrich Mann este un vechiu şi admirabil cunoscător al Münich-ului cuibul social din care a clocit şi s’a, ridicat hitlerismul. In romanul său „Die Jagd nach Liebe" apărut şi în româneşte cu titlul „Vânătoarea dragostei“ in traducerea d-lui Camil Baltazar, zugrăveşte tocmai structura şi descompunerea societăţii de îmbuibaţi, paraziţi şi nobili decăzuţi, cari formau nucleul burghez şi floarea Münich-ului de acum douăzeci de ani. Ţinând fruntea scriitorilor şi gânditorilor germani, era firesc ca Heinrich Mann să reacţioneze printre primii in contra hitlerismului. Şi numai datorită enormului său prestigiu ca scriitor şi conştiinţă germană, a putut scăpa neatins de vindinţa naziştilor şi să se refugieze in străinătate, ,Jara“, din care „Cuvântul liber“ publică un capitol esenţial, a constituit, anul trecut, succesul editurii „Querido“ din Amsterdam şi a fost tradusă imediat , in câteva zeci de limbi, atingând tiraje extraordinare. Spre deosebire, de alte opere de polemică jurnalistică sau reportaje, „Ura“ este prima carte surprinzătoare de reflexie obiectivă şi de gândire, scrisă împotriva hitlerismului. Scriitorul german care, alături de Thomas Mann, fratele său, ţine fruntea personalităţilor literare ale Germaniei, ale adevăratei Germanii, cea spirituală şi artistică — a realizat în „lira“, cea mai sinceră, cea mai vibrantă expresie a conştiinţei sale de om şi artist. Analizând toate aspectele nazismului, cu cruzime şi higiditate, Heinrich Mann face în faţa omenire procesul crimei istorice a acelor cari conduc Germania de azi Tar vehemenţa cu care acuză şi stigmatizează fac din „Ura“ pe lângă o carte de cugetare şi intelectualitate, şi o puternică operă de polemică politică de cea mai vie actualitate. CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE * LITERE, ŞTIINTĂ, ARTĂ HEINRICH MANN Sina-bar? IN CURÂND cătarea lui existenţă. L’arbre de la liberte, ar data de mai mult de o sută de ani, a crescut printre baricadele de la 1830 şi a rămas în faţa ferestrelor de unde primul suveran al Belgiei privea capitala sa, o mărturie a luptelor date acolo şi a sângelui vărsat pentru libertate. Dar locul acesta nu e singurul decare mă ştiu legat prin vechi amintiri. Am mai avut, în acele timpuri, o altă locuinţă la Bruxelles, un Rue des Paroissiens, nu departe de monumentala biserică a Sfintei Gudula, prin umbra căreia treceam în fiecare zi. Pentru a ajunge acolo, trebue să refacem calea pe care am urmat-o venind aici. Căci atât Collegiala cât şi strada enoriaşilor ei, se găsesc înlăuntrul marilor bulevarde centrale, în Bruxelul vechiu, aşa de animat, de atrăgător, de pitoresc... Dar la urma toată, locuinţa aceasta a mea, ca şi cealaltă, nu prezintă importanţă decât pentru mine. Interesantă, într’un grad deosebit, pentru cei ce mă urmăresc în plimbările aceste, e numai biserica, în faţa căreia şi înţeleg să mă opresc. Fără a se putea compara cu catedralele celebre, cu Notre Dame, de Paris, de pildă, sau cu domurile din Colonia, din Reims, şi de la Amiens, prin particularităţi arhitectonice mai deosebite, „Sfinta Gudula” rămâne totuşi prin sobrietatea şi armonia ei, unul din cele mai frumoase monumente ale artei gotice. începută în secolul al treisprezecelea, biserica de pe colina Saint Michel, nu a putut fi terminată decât abia peste 300 de ani. Dar care din marile domuri ale Apusului, s’a înălţat în mai puţin decât in durata existenţei câtorva generaţii de muritori! Impunătoare prin proporţiile sale, ea nu impresionează mai puţin prin faţada sa, şi prin modul armonic in care vedem imbinându-se toate părţile ei constitutive, ale căror existenţă în parte, se leagă de nume şi de date aşa de diferite... Căci în adevăr, istoria acestei monumentale construcţii cuprinde în ea mai toată istoria poporului belgian şi a artei lui, după cum numele pe care le evocă sunt cele pe care le întâlnim pretutindeni unde e vorba de ţinuturile ce formează Belgia de azi. Collegiala ridicată în locul bisericei clădite de Lambert Balderic, e astfel un adevărat panteon al Trecutului. Aici odihnesc, sub ogivele sure, în care măreţe vitrouri filtrează un soare palid, Ioan al doilea de Brabant, Margherita de L SEVERUL Conferinţele organizate de Institutul român pentru betoane şi drumuri moderne Acest institut având ca preşedinte pe d. N. Vasilescu-Karpen, rectorul şcoalei politehnice „Regele Carol II” şi ca secretar general pe d. Pascal Zlatco, şi-a constituit şase secţiuni de studiu, conduse prin delegaţie de unul din vicepreşedinţi şi anume: 1) Lianţi şi betoane hidraulice : vicepreş. Tiberiu Eremia, secretar ing. Solacolu. 2) Lianţii şi betoanele bituminoase: V. Preş. C. Osiceanu, secretar dr. V. Cerkez. 3) Betonul armat: Vicepreş. Vâlcovici, secretar prof. M. Hanganu. 4) Aplicaţiile la construcţiile civile şi militare: Vice-preş. arh. Petre Antonescu, secretar arh. I. Ghica Budeşti... . , «iv Tn c' '1 • *-pfe v’i ăvi ■ • Ji jl I 5) Drumurile moderne:- vice-preş. I. Mihalache, secretari D. Atanasiuşi ·1 3v Ant/OnilU-'T* *•«@. '«‘.’■»‘.r!6) Problemele economice şi financiare corelative: Vice-preş. N. Tăbacovici. Scopul Institutului este de a complecta documentarea cadrelor superioare ale activităţilor care concură la realizarea construcţiilor şi lucrărilor publice prin conferinţe, studii şi lucrări, cari se discută contradictoriu în şedinţă ţinută sub autoritatea unui director de şedinţă dintre membrii activi ai Institutului de specialitate. Pentru sesiunea de toamnă 1935 se anunţă următoarele conferinţe: Ing. Emil Prager: Controlul construcţiunilor. Ing. I. Mihalache: Importanţa şoselei Londra-Istanbul prin România. înv. Cotovu: Despre Betoanele maritime. Arh. I. Ghica Budeşti: Materialul şi arhitectura. Ing. Pascal Zlatco şi D. Atanasiu: Modernizarea drumurilor în România şi şoseaua Laborator. Dr. Ing. Genit şi Ramiro Zamfirescu: Despre şoselele bituminate in România. • Şedinţele sunt publice şi se vor ţine în sala de conferinţe a Societăţii Politechnice, calea Victoriei No 118 la datele ce vor fi anunţate la timp. 1 ■ »«. ■ York, Carol de Lorena, Ernest de Austria, Frederic de Mérode, şi atâţia alţii, prinţi, prinţese, luptători, conducători, suverani.... La înălţarea şi înfrumuseţarea ei artistică, au contribuit, unul durpă altul, Carol Quintul, Albert şi Isabella, împăratul Ferdinand al treilea, şi nu mai puţin primii suverani ai Belgiei independente. Construcţia, decoraţiunea, vitrourile, sculpturile, picturile, evocă serii de nume mari şi de demult celebre ca Van Ruysbroecki (autorul fleşei de la Hotel de Vii le), Robert de Nole, Jerome de Monfort, Jeân Haeck, Guillaume Geefs, van Eyck... La funeraliile nefericitei regine Astrid, care au avut loc acum câteva săptămâni, reportagiile presei şi ale ecranului, au prezintat publicului din toate ţările, îndoliată, grandioasa faţadă a Collegialei. Impresia pe care a făcut-o, în împrejurarea aceasta, asupra tuturor, e sigur dintre cele care rămân. ...Să trecem deci mai departe. Eug. Herovanu BifttiiXOILES : Piaţa Brousker şi moiumestilul Anspach Redeschiderea unei biblioteci Odată cuînceperea activităţii şcolare,jBibljotofa Sr* .M. .Singer din str. OitefTu 34 adilcc'i la cunoştinţă tuturor ,că este deschisă ,zilnic între awtfelîK4-Î.- d-.'-A». şi stâ gratuit'râ' dispoziţia Cititorilor. ’ Se ' dau'fcărţi'si acasă, în condiţiuni extrem de avantagioase. Biblioteca este foarte bine aprovizionată având peste 6000 de volume diin literatura universală. Cărţi franceze In ultimul timp au mai apărut următoarele cărţi franceze: La double affaire du 20 Avril, roman de Georges imann (ed. Grasset 236 pag. 12 fr.); Le lépreud, de Henry de Monfreid (ed. Grasset, 300 pag. 15 fr.); Portraits sdns modéles, de André Suarés (ed. Grasset, 297 pag. 15 fr.); Traité des opérations de compensation des Clearings commerciaux), premier supplement, de Pierre Jolly (ed. Hachette). O culegere de epigrame Tânărul epigramist Gr. Tullin, a cărui vervă cautică a fost remarcărui vervă caustică a fost remarpregateşte un volum care să cuprindă cele mai reuşite catrene ale sale. Mare parte din ele sunt inedite. O piatră comemorativă pentru Pierre Lotti Din Iniţiativa unui scriitor iran-PIERRE LOTI cez s’a inaugurat în orășelul iugoslav Bijelo o placă, prin care se comemorează trecerea pe aici a lui Pierre Loti. Placa a fost fixată in casa în care Loti a scris in 1880 Fleurs d’eunui„ Stefan Zweig „Cuvântul Liber", continuând seria anchetelor printre scriitorii mondiali, întreprinse de d. Miron Grindea, publică în ultimul număr convorbirea avută cu scriitorul Stefan Zewig. Stefan Zweig reprezintă o sinteză a gânditorului, poetului şi omului de acţiune. O conştiinţă „europeană“, in tot ce expresia aceasta conţinea ca lumină, vibraţie şi mesaj până in clipa când scânteile noui, ale Intoleranţei şi panicei nu aprinseseră iarăşi continentul. Astăzi, Zweig este unul dintre puţinele spirite internaţionale cari îşi mai pot spune, cu limpezime, cuvântul, in mijlocul unei omeniri strivite sub pintenii militarismului internaţional. Pacifist militant (vorbele nu se contrazic), prezent şi activ în toate acţiunile pentru apărarea primatului spiritual şi în toate luptele contra obscurantismului şi technicei dictatoriale, autorul lui Amok este o rezervă pentru ceasurile de răscruce cari ne aşteaptă. Ii cunoaşteţi opera: Ciclurile de nuvele de o psihologie atât de complexă şi stranie, marile studii biografice, in cari materialul sufletesc şi viziunile autorului capătă proporţii şi forme halucinante. Suflul de umanitate supremă care le generează şi le dă aripi e mesajul cetăţeanului Zweig, luptător veşnic ; printre noi, atent la toate svârcoli- I rile planetei, neostenit în rezistenţa I ce trebuieşte opusă, prostiei şi rău- I taţii contimporanilor. Vieţile romanţate, analizele psihologice pe cari le-a publicat Zweig in anii de după război sunt, de fapt, transpuneri, la adăpostul cărora scriitorul poate biciui meravurile în descompunere, perversiunile, cruzimile şi grosolăniile vieţii de astăzi. Un film pe xi Dama cu cernelii (Femina) O reluare. Celebra carte a lui Dumas, eroii rămaşi statui vii ale unor vremuri de romantism, de amor par că silit să fie nenorocit; un amor care se loveşte de conflictul social, care suferă şi pe care Dumas l-a putut atât de extraordinar închide ntr’o carte — nu putea fi realized ■într’o altă expresiune artistică de cât tot de francezii cari să fi moştenit tradiţia şi fiorul acelor vremi. De aceia Abel Gance, Yvonne Printemps, Pierre Fraisnay, au putut transpune, — cu toată atmosfera fizionomia, oamenii şi cadrul acelei epoci — povestea dragostei triste a Margueritei Gautier cu Armand Duval. Pentru aceste lucruri filmul neuitănd că aparţine lui Abel Gance — place. Place prin poezia care a reuşit să i-o dea in amănunte şi in desfăşurarea totală a acţiunei, prin interpretarea psihologică a dramei I de către actorii principali şi ansamblul lor. Place ca film franţuzesc, şi prin calităţile inerente unui film de Abel Gance care lucrează cu inspiraţie şi-l revezi cu emoţie, amintindu-ţi lectura şi obsesia care-ţi rămâne de pe urma cărţii lui Alexandru Dumas.— gh. d. — STEFAN ZWEIG Concursul pestru monumentele regilor Pentru examinarea machetelor prezentate la concursul pentru Monumentele Regilor Carol I și Ferdinand I a fost instituit următorul juriu: Președinte: d. profesor Dimitie Gusti; membri: d. Camil Ressu, rectorul Academiei de arte frumoase; d. Tzagara Samurcaş, directorul muzeului Carol I; d. Petre Antonescu, rectorul Academiei de arhitectură; d. Busuiocescu,critic de artă; d. Duiliu Marcu arhitect. .Expoziţia machetelor se poate vizita în sala Dalles, intrarea fiind liberă. INFORMAŢIUNI Ministerul de finanţe a trimis vămilor o circulară, prin care li se arată că sunt obligate să îndeplinească operaţiuni de vămuiri şi în zilele de sărbătoare, însă numai pentru mărfurile destinate exportului şi sosite cu vagoanele, bineînţeles perceptând diurna prevăzută de legea vămilor în atari cazuri. Această măsură s’a luat în vederea accelerării operaţiunilor şi pentru înlăturarea obiecţiunilor exportatorilor, că sunt expuşi la plata locaţiilor vagoanelor c. f. r., în zilele de sărbătoare, când vămile nu lucrează. In toate judeţele din ţară s-au organizat în cadrul săptămânii fructelor, expoziţii-târguri de fructe, foarte bine reuşite şi a căror rezultate binefăcătoare se resimt în însăşi piaţa fructelor, ca preţuri şi desfacere. Printre cele mai reuşite au fost expoziţiile de la Ploeşti şi Focşani. Culisele ministerelor, finanţei, industriei şi politicei, scrise cu vioiciune şi humor — iată un gen foarte cultivat de hebdomadarele franceze. Acest gen a fost introdus şi de marea publicaţie săptămânală de la noi „ Excelsior“ şi se bucură de un mare succes, informează pe creditori şi deponenţi că de la 2 O C T O M B R I E a. c. înainte plăteşte: a) ratele semestriale obicinuite la creanţele eşalonate; b) 20 (douăzeci) la sută supra creanţeor neeşalonate pentru uniformizarea tuturor creditorilor. ■ Copilul Pâvel Tofăn, fiul unui muncitor din Careu Mari, fiind muşcat de un câine turbat şi nesupunându-se unui tratament antirabic complect, a fost cuprins de o puternică criză. Câteva persoane au fost muşcate de Pavel Tofan, care în cele din urmă a încetat din viaţă in chinuri groaznice. AVOCATUL V. V. STANCIU reîntors în ţară, şi-a reluat activitatea profesională in Bucureşti, Calea Victoriei 31. (Consult. 68) Muncitorii cismari din Cluj cerând patronilor o majorare de salariu şi aceştia refuzând au declarat grevă. Poliţia a operat 11 arestări. Cu actele dresate muncitorii arestaţi fi fost înaintaţi poliţiei. Parchetul militar din Galaţi cercetează o afacere de fals în care a implicat maiorul Crăciurtescu Ştefan din garnizoana Chişinău. Din închisoarea parchetului de Argeş a evadat individul Teodorescu Dumitru zis Tabacov, autorul mai multor spargeri. Joi 10 Octombrie se deschide la Galaţi sesiunea de toamnă a comisiunii europene a Dunării. D-na Dr. Dentist L. PETRAŞCU reîntorcându-se în Capitală şi-a reluat consultaţiile în strada Ştirbey- Vodă 46 Este bine stabilit acum că sesiunea Parlamentului va fi prorogată cu o lună. Corpurile legiuitoare vor fi deschise, prin urmare, la, 15 Noembrie c. Aparate pentru industria textilă Se caută ingineri, cari vizitează încontinuu industriile textile, pentru vînzarea acestor aparate contra provizionare. Oferte la ziar sub „TEXTILE APARATE" Odată cu începerea activităţii şcolare, Biblioteca dr. M. Singer din str. Olteni 34, aduce la cunoştinţa tuturor că este deschisă zilnic între orele 4-8 d. m. şi stă gratuit la dispoziţia cititorilor. Se dau cărţi şi acasă în condiţiuni extrem de avantajoase. Biblioteca este foarte bine aprovizionata având peste 6.000 de volume din literatura universală. Junger Holländer sucht Ankrtüpfungen und Verbindungen. ln Rumänien mit Unternehmungen und Firmen, welche, fuer Ihren Auslanddienst junge Kräfte brachen, kaufmaennisch veranlagt und in Sprachen bewandert. Alter 22 J. Kenntnisse: franz. Deutsch, englisch. End.-Dip. Amsterdamer-Handelsch.-Handelscotrespond. Typist. Tachotypist. Hat in Deutschland im Export' gearbeitet. Sehr bereist. Will und kann alles anfangen. Keine Hoehe Ansprueche, will sich selber hervorarbeiten. (kl. Kap. event, vorh.) Beabsichtigt eine Reise nach Bukarest. Angeb. u. A.MR. 495 bef. N. V. Rudol Mosse, Amsterdam, C. Citiţi „Realitatea Ilustrata * ■ ‘iühítés-filkje I&35 Cronica şahului Campionatul belgian partida engleza Jucată in prima rundă la campio nDUu1nedr ** * ^^bunkelblum 1 C2-C4 Cg8-f6; 2. Cbl-c3,c7-c5; 3- g2-g3, g7-g6; 4. Nfl-g2, Nf8-g7; o. Cgl-f3, d7-d5; 6. c4xd5, Cf6xd5, "■ 0-0. Cd5-b6; 8. a2-a4,0-0; 9. a4-a5, Cb6-c41; 10. Ddl-a4, Cc4-d6; 11. d2- d3. Cb8-a6; 12. Ncl-e3, Cd6-f5,13. Né3-f4, Nc8-d7; 14. Da4-c4, Nd7-c6, 15. é3-é4, Cf5xd4; 16. Ci3xd4 c5xd4; 17. Cc3-e2. Ta8-c8; 18 Tfl-cl, Dd8- d7‘ 19. Dc4-b3, é7-é5; 20. Nf4-d2, Nc6-b5: 21. Db3-a3, Remisă. Maestrul Dunkslblum a jucat fără să se obosească. N’a ştiut sau n’a vrut să se hazardeze în poziţii promiţătoare. Pionul liber pe care îl avea putea să-l folosească presând căsuţa C3 (...Cc7 urmat de Na6 şi Cb4 de exemplu, sau mai târziu eventual f5.). partida pionului damei Jucată în a doua rundă a compionatului. Dunkelblum de Meg Situaţia după a 20-a mişcare a albului 1. d2-d4, d7-d5; 2. Cgl-f3, c7-c5; 3 é2-é3, Cb8-c6; 4. c2-c4, c5xd4, 5. é3x d4, Cg8-f6; 6. Obl-c3, a7-a6; 7. Nclg5, é7-é6; 8. a2-a,3, Nf8-é7; 9. Nfl-d3, 0-0; 10. 0-0, d5xc4; 11. Nd3xc4, b7-b5 12. Nc4-a2, Nc8-b7; 13. Tfl-él, CÍ6-d5; 14. Cc3-é4, Né7xg5; 15. Cé4xg5, h7-h6; 16. Cg5-é4, Cc6-é7; 17. Cé4- c5, Ta8-a7; 18. Ddl-d2, Nb7-a8; 19. Tal-dl, Dd8-d6; 20. Cf3-é5, Ce7-c6; 21. Cc5-é4, Dd6-d8; 22. Na2-bl, Cc6x é5; 23.d4xé5, Dd8-h4; 24. Dd2-d4, Dh4-é7; 25. Dd4-d3, g7-g6; 26. Dd3- d2, Rg8-g7; 27. g2-g3, Tf8-c8; 28. Cé4-d6, Tc8-c7; 29. Té4!, Dé7-d7; 30. Té4-h4, h6-h5; 31. Dd2-g5, Dd7-é7; 32. Dg5xé7, abandonează. Curioasă poziţie' finală. Negrele pierd calitatea la c8 (dacă 32.Tc7x e7 şl la e8 (dacă 32. Cd5xe7). ÍPARTIDA PIONULUI DAMEI Jucată de Olimpiada dela Varşovia. Eliskases Muffang 1. d4, d5. 2. c4, d5xe4. 3- Cf3, CÍ6. 4. e3, e6. 5. Nxc4, a6. 6. 0-0, c5. 7. De2. Cc6. 8. a3! b5. 9. Na2, Nb7. 10. dxc5, Nxc5. 11 b4, Ne7. 12. Nb2, 0-0. 13. Cd2!, Db6. 14. Cb3, Tfd8. 15. Taci, Tac8. 16. Cc5, Cd5. 17. Tfdl, Na8. a b c d e f g h 18. Nxd5!ţ e6xd5. Situaţia după mişcarea 19 a albului. Cb8. 20. Dg4, Ni6? 21. Nxf6!, Dxf6. 22. Ce4!, De6. 23. Cf5, d6. 24. Tc8, Tdxc8 25. Ce7+ negrul cedează. AU APĂRUT EDIȚII NOUI din: mm Ma yp gyi #1 T* I l de Irnest Abason, Gh. Stârni-j|I r\ IE» IWI 1 a V* I jressu si AL Anelroni«. TEXTE LATINE Z£' **'■ 1 I r» »’a* SET de S. J.AMBR5Î40, Gh. lazăr, S 80 IUni E. v, Armare. FIZICA si CHIMIE de C. E. PrasSeiaan«. I S’au p«is sub tip r edii noui si din cslslaSte manusis apărut? in || EDITURA „ADEVÉRUL" S. A. |