Adevěrul, noiembrie 1935 (Anul 49, nr. 15886-15911)
1935-11-01 / nr. 15886
Vineri Noembrie 1935 CRONICA EVENIMENTELOR EXTERNE _____ BUCUREŞTI, 30 Octombrie SSPERANŢELE SE MENŢIN Cu toate că timpul înaintează şi im se vede dela Roma niciun semn clar de concilUtţiune, afară doar de incetineala extraordinară a ofensivei din Africa, lumea diplomatică rtu a pierdut încă speranţele in livandarea conflictului altfel decât prin decizia armelor. „Paris-Soir" publică informaţiunea că, experţii englezi care au fost timp de câteva zile la Paris, au ajuns, împreună cu experţii francezi, la o soluţiune pe care guvernele din Paris şi Londra o pot oferi Italiei cabază de discuţiune. Serviciul de informaţie al luiPans Soir" nu a fost confirmat in ultima vreme de evenimente. Cele câteva încercări de conciliaţiune pe care le-a anunţat au fost desminţite foarte repede de cercurile oficiale scai de fapte. Nu este exclus totuşi să aibă dreptate de data aceasta. Este lucru stabilit că nici diplomaţii de la Londra nici cei de la Paris nu vor să taie ultima posibilitate de înţelegere. Atâta vreme câtvor constata că frontul african nu este prea activ ,şi cât vor avea certitudinea că italienii şi Mussolini sunt impresionaţi de sancţiunile Ligii, diplomaţii nu vor închide porţile conciliaţiunii. Problema este dacă şi la Roma se va aprecia bunăvoinţa aceasta sau dacă Mussolini nu este mai hotărit ca întotdeauna să se salveze prin războiu. Propunerile de care vorbeşte „Paris-Soir" constă în următoarele : „Se oferă Italiei un control efectiv asupra mai multor provincii abisiniene. Totuşi, în ce priveşte Harrarul, feudă ereditară a Negusului, oraşul sfânt Axum şi întreaga parte occidentală a ţării, inclusiv regiunea platoului, Franţa şi Anglia nu ar putea face nicio concesiune de ordin teritorial Italiei pentru simplul motiv că Negusul s-ar opune cu certitudine“. SITUAŢIA PE FRONT Tot staţionară, în ce priveşte luptele. Ofensiva italiană de până acum, pe care anumite cercuri fasciste o exagerează cu o lipsă de pudoare foarte amuzantă, se reduce la proporţii destul de modeste, in raport cu entuziasmul celor în cauză şi cu desfăşurările de forţe. Capitolul cel mai important al operaţiunilor dirijate de generalul Bono pare a fi construirea şoselelor strategice. Nimeni nu contestă marea valoare a acestor şosele pentru regiunile inzestrate astfel cu o cale de comunicaţie rapidă şi uşoară. Italienii au făcut acolo operă admirabilă de constructori. Dar opera aceasta putea fi întreprinsă exact pe aceleaşi teritorii şi în condiţiuni mai bune, fără războiu !... Ţinem să atragem atenţiunea cititorilor, in mod special, asupra linei confuzii care se face uşor in domeniul acesta al şoselelor. Telegramele italiene, foarte abile, vorbesc de inaugurarea a câteva sute de kilometri de şosea, lăsând să se creadă că este un drum tăiat in pământul etiopian. In realitate măreaţa şosea care leagă Massasua de Asmara, este şosea făcută în Eritreea (colonie italiană) de la Marea Roşie (portul Massasua) până in capitala Eritreei (Asmara). Nu este nici o construcţie de războiu, nici de civilizare a Abisinei. Mussolni nu avea nevoie de războiu pentru a face lucrarea aceasta, în interiorul nouei provincii a lui, unde se putea face cel puţin de la începutul secolului. In ce priveşte concentrările de trupe şi marile manevre ale unităţilor abisiniene, din ştirile care ni se transmit rezultă că ele au două obiective principale: pe de o parte luptele in deşert ai Ogadenului unde italienii sunt mai slab pregătiţi, cu unităţi mai mici şi epuizate de duritatea regimului in deşerte, pe dealta rezistenta calculată şi îndelungată in munţii care mărginesc platoul central, adică regiunea vecină cu Eritreea. Un milion de abisinieni sunt mobilizaţi in momentul acesta şi sunt hotăriţi să lupte. Deocamdată, sunt vreo patru soldaţi pe câte o puşcă. Străinătatea acordă insă o însemnătate foarte mare înarmării Etiopiei şi transporturile de arme pentru Djibuti au şi pornit, in mare grabă, din numeroase porturi. MASURI RESTRICTIVE LA ALIMENTAŢIE IN ITALIA Măsura luată de Mussolini pentru a combate sancţiunile este una din cele mai uluitoare pilde ale aberaţiilor de care sunt capabile, regimurile dictatoriale şi dictatorii. Văzându-se în perspectiva de a suporta sancţiunile lumii întregi, din dorinţa tuturor popoarelor civilizate de a suprima războiul ca instrument de politică imperialistă, Mussolini nu a cedat. Nu a inteles că lupta lui este absurdă şi imposibilă, că mai curând sau mai târziu va fi învins, dacă nu de forţele directe care s'ar declanşa contra lot,în orice caz de cauzele materiale pe care le provoacă. Astăzi, impune poporului italian o privaţiune gravă : alimentaţia redusă. Carnea nu va putea fi vândută in măcelării decât în anumite zile. Restaurantele şi vagoanele restaurante nu vor putea servi decât un singur fel de mâncare cu carne sau cu peşte. Mussolini şi organele de presă din slujba lui vor face tot posibilul să prezinte măsura aceasta ca pe o dovadă a marelui eroism de care este însufleţit fascismul. Din fericire însă, istoria a avut grije să probeze că dictatorii nu trebuie să se felicite niciodată de înfometarea masselor. Sătule, ele sunt dispuse să meargă la circ. Flămânde, se opresc înaintea palatului gubernial şi cine ştie ce pot face acolo. Restricţiunile alimentare din Italia sunt coroana îngrozitoare a fascismului, care pentru un război de cucerire militară, fără posibilitate de expansiune economică şi de colonizare, război necesar unui prestigiu politic compromis, împinge Italia cea adevărată la foame şi la mizerie. Este foarte interesant faptul că după ce foametea şi-a arătat colţii la Berlin, ea îşi flutură spectrul la Roma. Regimurile fasciste nu strălucesc prin abundenţă ! NOUL GUVERN SPANIOL Noul guvern spaniol s'a constituit ori, având ca trăsătură principală lipsa d-lui Leroux. In linii generale este un guvern orientat mai spre dreapta decât cel precedent, Iată lista miniştrilor: Preşedinţia consiliului de miniştri şi ministerul fnanţelor, d. Chapa Prieta; Afacerile Străine, d. Martinez Develasco; Războiul, d. Gil Robles; Marina, d. Rahola; Justiţie şi Muncă, d. Salmon; Lucrări Publice şi Comunicaţii, d. Lucia; Instrucţia Publică, d.Luis Lopez; Agricultură, Comerţ şi Industrie d. Juan Usabaga; Interne, d. Pablo Blanco; STATELE ŞI SANCŢIUNILE Reproducem după agenţia „Rador“ lista statelor care s-au angajat să aplice sancţiunile. „Pentru interzicerea exportului de arme, muniţii şi material de răsboiu către Italia şi pentru ridicarea interdicţiei de a se exporta aceleaşi articole în Abisinia s-au pronunţat : Africa de Sud, Argentina, Australia, Anglia, Belgia, Bulgaria, Chile, China, Columbia Cuba, Danemarca Spania, Estonia, Finlanda, Franţa, Grecia, Guatemala, India, Irakul, Iranul, Irlanda, Letonia, Liberia, Lituania, Luxemburgul, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, România, Siamul, Suedia, Elveţia, Cehoslovacia, Turcia, Uniunea Sovietelor, Uruguay şi Iugoslavia. Pentru aplicarea măsurilor financiare contra Italiei : Africa de Sud, Australia, Belgia, Anglia, Bulgaria, China, Danemarca, Spania, Franţa, Grecia, Guatemala, India, Irakul, Iranul, Letonia, Liberia, Lituania, Luxemburgul, Norvegia, Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, România, Suedia, Elveţia, Cehoslovacia, Turcia, Uniunea Sovietelor şi Iugoslavia. Pentru prohibirea importului de mărfuri italiene şi pentru interzicerea exportului de anumite mărfuri în Italia , Africa de Sud, Australia, Belgia, Anglia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franţa, Grecia, Guatemala, India, Letonia, Liberia, Lituania, Luxemburg, Norvegia Noua Zeelandă, Olanda, Polonia, România, Suedia, Elveţia, Uniunea Sovietelor şi Iugoslavia. Pentru organizarea sprijinului mutual : Africa de Sud, Danemarca Guatemala, Liberia, Noua Zeelandă Polonia, Elveţia şi Uniunea Sovietelor“, M. G. Vremea în Boemia PRAGA, 29. Rador). — In toată Boemia este un timp foarte rău. Provincia este bântuită de ploi torențiale și de uragane. Dealtfel, timpul este prost în toată Europa centrală. Endocrinologia Română» Endocrinologia este o ştiinţă relativ nouă. Ea datează numai de câteva decenii şi se poate spune că cei doi autori români de care ne ocupăm aci au fost în această ramură a Ştiinţelor exacte, deschizători de căi nouă, învăţători ai corpului medical nu numai de la noi, ci şi din toată lumea. De treizeci de ani profesorul Parhon, actualul titular al catedrei de Endocrinologie de curând înfiinţată pe lângă Facultatea din Bucureşti, experimentează, cercetează, descopere şi luminează problema atât de vastă a „glandelor cu secreţiune internă”, puii „Traité d’Endocrinologie“ va, prof. I. C. parhon et M. Goldstein (Tome II. Faschinoublicând mereu—in colaborare cu doctorul M. Goldstein — lucrări noui care găsesc ecou în lumea ştiinţifică mondială situând ştiinţa medicală română in primele rânduri ale activităţii ştiinţifice mondiale. Apariţia ştiinţei endocrinologiei a însemnat o revoluţie în cunoaşterea fiziologiei umane, o înţelegere mai adâncă şi cu totul nouă a misterelor vieţii, o nouă cale de terapeutică adică de alinare şi vindecare a suferinţei omeneşti. Organe din corpul nostru, cum sunt „glandele endocrine” (tiroida, suprarenala, hypofiza, pancreasul, ovarul, testiculul, ficatul, paratiroidele etc.) despre aror rost, în organism a celor mi ...vlnu se ştia mai nimic, sau prea puţin, se arată azi jucând roluri din cele mai principale în funcţiunile de nutriţiune, în funcţiunile de creştere a corpului, in echilibrul nostru fizic, psichic, intelectual şi temperamental, în intinerirea şi îmbătrânirea noastră, in circulaţia sângelui nostru, in bătăile inimii noastre, in caracterul nostru. Şi nu e aci vorba numai de teorii, de — cum zice francezul — nişte simple „Vues d’esprit”, ci de fapte, de realităţi care interesează de aproape fiecare clipă a vieţii noastre. Fiecare din aceste mici organe enumerate mai sus, constituie o fabricuţă de substanţe chimice, biochimice, pe care ştiinţa le-a izolat, le-a cristalizat, pe care le vedem în minunata lor realitate, şi a căror efecte miraculoase le vedem cu ochii noştri. Scoatem, ca să cităm numai opildă, din pernuţa de carne de deasupra rinichilor (glanda suprarenală) extractul acestei glan \ -• DvV Secretul dinţilor frumoşi ^ i ' ț pentru mic ţi mare estefSk, . '** j, Pasta de dinţi-Solvolith, Solvolith este singura pastă de dinţi, care conţine Sare naturala de Karlsbad şi care disolvă piatra de pe dinţi. Experimentată „de trei decenii, re«Atemdată de medici. „Patima roşie“ in opera d-lui Mihail Sorbul Cu prilejul sărbătoririi de azi, la Teatrul Naţional „Patima roşie“, piesa d-lui Mihail Sorbul, pe care Teatrul Naţional o reia pentru sărbătorirea autorului, constituie o rară şi fericită excepţie in literatura noastră dramatică. „Drama“ care îndeobşte se petrece cu multe din piesele româneşti, când sunt reluate după câţiva ani de la premieră, şi când ele par învechite, prăfuite şi neinteresante, chiar dacă la prima reprezentaţie au obţinut succes, a cruţat „Patima roşie“. Căci reluată la scurte intervale, tragi-comedia d-lui Sorbul a interesat şi a continuat să stârnească aceleaşi vii discuţii. Fericitul autor, care va fi sărbătorit Miercuri seara, are o operă literară — dramatică şi epică — destul de „respectabilă“. A debutat în teatru cu piesa Poveste banală, jucată in 1912 la Teatrul Comoedia, condus pe vremea aceia de d. Victor Eftimiu. Rolul principal in această piesă ii juca regretatul Achille Popescu. A urmat Săracul Popă, a cărei premieră s’a dat la Teatrul Naţional din Craiova, sub direcţia lui Emil Gârleanu. D. R. Bulfinsky a jucat rolul principal, patima roşie, biruitoarea piesă, este a treia lucrare de teatru a d-lui Sorbul. Piesa a fost cetită în cenaclul d-lui prof. Mihail Dragomirescu, stârnind admiraţia profesorului de literatură, care a scris despre ea elogioase articole în revista sa „Convorbiri critice“. „Patima roşie“, care a provocat vâlvă, chiar înainte de reprezentare, a fost cetită apoi intr’un cerc din care făceau parte, intre alţii, regretatul X. G. Duca şi Iancu Procopiu, fost director al „Independenţei române“. Piesa a fost prezentată Teatrului *---------- ---------- Naţional de acelaşi protector Mihail Dragomirescu, pe vremea aceia reprezentantul Facultăţi de litere in comitetul de lectură. D. I. al. Brătescu-Voineşti de asemenea membru în comitet, s’a arătat entusiasmat după cetirea piesei. Şi .Fatima roşie“ a fost reprezentata acum douăzeci de ani la Teatrul Naţional, director fiind Alexandru Mavrodi. Cum era de presupus, piesa a obţinut un mare succes. Au scris cronici dramatice pline de laudă, între alţii Mihail Săulescu şi d. Tudor Arghezi. Acesta din urma îşi începea astfel articolul de fond intr’un ziar politic: „Astăzi nu vom scrie despre d. Take Ionescu ci despre „sergentul Smolsky“... Iar Urinowsky, cronicarul monden de pe vremuri, a publicat in „Independenţa“ o „cronică“ sub titlul „o mare premieră“ şi in care înseamnă numele „a tot ce are Capitala mai select“. Interpreţii premierei au fost: d-na Elvira Popescu-Tofana, d Ion Brezeanu-Sciltz; d. R. Bulfinsky, Castriş; d. Ion Iancovescu-Rudy şi d-na Fanny Rebreanu-Crina. „Patima roşie“ a făcut în prima stagiune un număr însemnat de reprezentaţii , pentru vremea de acum 20 de ani, când altă înfăţişare avea teatrul nostru şi când „seria triumfală“ însemna 15—20 de spectacole. In cursul vremii, Tofana — eroina piesei — a mai fost interpretată de d-na Marioara Voiculescu şi, acum în urmă, de d-na Marioara Zimniceanu. Pe Sciltz l-au mai jucat d-nii G. Ciprian şi Ion Sârbul, pe Rudy d-nii A. Pop-Marţian, Al. Critico, N. Dimitriu, pe Castriş d-nii G. Storin, A. Athanasescu. La Bucureşti, piesa a mai fost jucată şi de fosta companie dramatică „Excelsior“. Un mare succes a obţinut „Patima roşie“ la Paris. Critica dramatică pariziană a fost unanimă iu a-i arăta calităţile, iar d. Gabriel Boissy scria în „Comoedia“, în cadrul unei lungi şi pline de laudă critici: „Valoarea dramatică, originalitatea personagiilor, vigoarea acestui studiu psihologic al pustiirilor dragostei, ne aminteşte celebritatea ibseniană şi sensualismul lui Porto- Riche... După „Patima roşie“, d. Sorbul a prezentat la Iaşi, in timpul războiului „Dezertorul“, cu d-na Maria Ciucurescu şi dispăruţii actori ieşeni Iancu Profir şi Momuleanu. Tot la Iaşi s-a reprezentat, cu d-na Elvira Popescu „Răzbunarea“. După război, la Teatrul Naţional din Bucureşti s-a dat premiera piesei „Prăpastia“. Urmează, la scurte intervale, A doua tinereţe, Coriolan Secundus, Dracul. D. Sorbul a dramatizat apoi Don Quichote, Ion şi Neamul Şoimăreştilor. In ultimii ani, d. Sorbul a publicat romanele „O iubeşti“, „Răzbunarea Panterei“ şi are in preparaţie romanul „Adevărul şi numai adevărul“. Născut la Botoşani în ziua de 16/29 octombrie 1885, d. Mihail Sorbul împlineşte 50 de ani. E tot vesel şi ferice, deşi, după cum arată planşele populare, de la această vârstă omul începe să... coboare. Ioan Massoff D. M. SORBUL (Fotografie din epoca în care a scris „Patima Roșie“), D. M. SORBUL (Fotografiat în 1935). de adică substanţa chimică din ea — „adrenalina” — şi facem cu ea adevărate MINUNI. O injectăm direct în inima unui om mort, şi omul învie! Stropim cu ea rana sângerândă a unui ochiu sau nas bolnav care pierde sânge, şi sângele încetează a curge. O injectăm in vâna unui D. Prof. Dr. PARHON Executarea unui boxer in Anglia LONDRA, 29. (Rador). — Azi dimineață a fost executat la închisoarea din Wandworth boxerul Henry Bousquet El fusese condamnat la moarte de tribunalul din Old Biiley, fiindcă omorâse pe prietena sa, Hilde Meek. ----------- m I m ------------- Greva hamalilor din portul Alexandria ALEXANDRIA, 29 (Rador). — Dorind să obţină o mărire a salariilor, 1300 hamali din port au declarat grevă. Mişcarea grevistă ameninţă să se întindă. Hotărîrea hamalilor a fost prilejuită de marile comenzi de bumbac făcute de Italia, care a cerut ca această marfă să fie livrată imediat. bolnav şi i se urcă tensiunea care scăzuse prea mult ameninţând cu moartea. Tot aşa realizăm minuni cu celelalte „secreţiuni interne” a celorlalte glande (cu insulina, tiroidina, foliculina). E cea mai grandioasă descoperire a timpurilor moderne. Şi aceasta e Endocrinologia. Când profesorul Parhon și dr. Goldstein au dat la lumină primul lor volum de Endocrinologie nu existau încă asemenea tratate. Ei au fost deci, oareșicum, — dascălii lumii medicale în această nouă materie medicală. Astăzi ne dau un nou volum tot în limba franceză, volum care, după nota autorilor de pe copertă, deşi conţine 500 pagini, îl intitulează: Ia... fasciculă! Şi se ocupă numai cu studiul „GLANDELOR PARATIROIDE”, adică a acelor mici ghinduri aşezate la gât, îndărătul tiroidei, în mărime abia de 8 milimetri, de forma unui bob de linte, cântărind în total 8 (opt) centigrame. Atât de mici, atât de uşoare şi ce rol covârşitor joacă ele în viaţa organismului, în evoluţia şi desvoltarea lui, în creşterea oaselor lui, în cauzalitatea mai a tuturor boalelor, dar şi în păstrarea sănătăţii şi vieţii! Tratatul doctorului Parhon şi Goldstein cuprinde studiul cel mai complect până astăzi asupra secreţiunilor fabricate de aceste glandule, asupra morfologiei lor, a chimismului, patologiei şi terapeuticii realizate azi cu ajutorul lor. Nu de mult, când s’a sărbătorit de către corpul medical 30 de ani de viaţă a prof. Parhon, într’un măreţ volum comemorativ la care au colaborat fruntaşi ai Ştiinţei medicale române şi mondiale, („VOLUME JUBILAIRE EN T.HONNEUR DU PROFESSEUR DR. C. I. PARHON”), ilustrul prof. CH. ACHARD din Paris, membru al „Institut de France” scria în prefaţa volumului despre prof. Parhon: „Ne s’est-il pas depuis plus de 30 ans adonné ă des recherches sur cette matiére, en unissant, comme il convient particuliérement dans ce domaine, LA FINESSE DU CLINICIEN A LA RIGUEUR DE L’ÉXPERIMENTATEUR?”..... (In românește: „De mai mult de treizeci de ani prof. Parhon s’a dedat cercetărilor în endocrinologie, întrunind în el, cum se şi cuvine îndeosebi In acest domeniu, fineţea clinicianului cu rigoarea experimentatorului”). Este aci cea mai adequată caracterizare făcută savantului Parhon, şi’n acelaşi timp cel mai frumos elogiu adus clinicianului. Doctorul Ygreet ■ * Pagina 3-a D. Filipescu prevede transformări in Italia Răspunzând în „Epoca“ de eri d-lui Şerban Cantacuzino, care l-a criticat în „Mişcarea“ pentru atitudinea sa în conflictul african, d. G. Filipescu explică această atitudine, spunând, între altele, despre Italia fascistă. Cămăşile negre, cenzura, retina fascistă şi lagărele de concentrare din insulele Lipare. Mărturisesc că nu m-am crezut niciodată obligat in calitate de conservator să mă închin în faţa lor. D. Gr. Filipescu relevă apoi acuzaţia ce-i aduce d. Cantacuzino că şi-a schimbat părerea în anumite cazuri şi spune: Da, mi-am schimbat-o şi în cel de faţă. Când am văzut că d. Mussolini după ce a folosit banii marei industrii pentru cucerirea puterii, loveşte în capital, când mi-am dat seama că România n’are duşman mai înverşunat decât pe acest om, am făcut într’adevăr „un impresionant stânga împrejur“ cum zice d-sa. Această conversiune datează de trei ani, cu toată stăruinţa depusă de unii italieni de marcă pentru a mă convinge că revizionismul Ducelui este o simplă păcăleală pentru Budapesta. D. Filipescu termină astfel: Şi ca concluzie accept prinsoarea pe care mi-o propune d. Şerban Cantacuzino. Sunt gata să declar că m-am înşelat dacă la 31 Decembrie 1936 d. Mussolini mai este in Italia. Această dată nu o aleg pentru prima oară. Am fixat-o acum trei luni faţă de un prieten al d-sale. Evident că războiul de uzură pe care-l conduce Anglia în numele Ligii trebue să aibă timp să-şi facă efectul deplin. In luna iulie când am pomenit de prăbuşirea Ducelui, nouăzeci şi nouă la sută din lume râdea. Astăzi constat că râd mult mai puţin de cincizeci la sută. Mari economii în Italia ROMA, 29. (Rador). — Autorităţile au luat o serie de măsuri pentru comprimarea cheltuelilor de administraţie ale statului. Astfel, creditele pentru material au fost reduse la minimum, iar orele de lucru în birouri au fost modificate aşa încât să se poată face economii cât mai mari la încălzit și luminat. Raidul aviatorului polonez Karpinski VARSOVIA, 29 (Rador). — Aviatorul polonez Karpinski, care face un raid Varsovia-Melburn și-a luat eri zborul din Jask la ora 9 si a sosit la Karachi la ora 18 și 15. Karpinski va pleca probabil azi spre Allahabad. RÂZBOI EUROPEAN Sancţiunile militare Fotografii de pe frontul abisinian DE VORBĂ CU PETRACHE LUPU Fotografii senzaţionale Senzaţionala carieră a d-lui Gunsbourg din România FOTOGRAFII DE LA MEETINGUL AVIATIC Fotografii de mare actualitate A REALITATEA ILUSTRATĂ de azi, Miercuri SO Oct. 1935