Adevěrul, martie 1936 (Anul 50, nr. 15984-16010)

1936-03-01 / nr. 15984

Pagina 4-a Concert de muzică vieneză Miercuri 4 Martie a. c. ora 9 seara precis, va avea loc in sala Dalles concertul de „Muzică vie­neză”, organizat de Asociaţia mu­zicală română, al cărui ultim concert la Cathedrala Sft. Iosif (Pergolesi— Stabat Mater) a fost încununat de succes. Suntem îndreptăţiţi să credem in deplina reuşită a acestui con­cert de prime­­audiţiuni între care „Liebesliederwalzer” de J. Brahms, executat de noul quar­tet vocal „Rădulescu”, (Rosi Baumann Rădulescu sopran, Nel­­la Dimitriu alt, Alexandrescu te­nor, Gh. Ştefănescu bas). D-na Rosi Baumann Rădulescu va executa, acompaniată de orche­stră, celebrul vals „Povestiri din pădurea Vieneză” al lui Johann Strauss (1825—1899) marele şi ultimul descendent valoros al numeroasei familii Strauss, crea­tori ai valsului vienez şi care mai numără şi azi printre muzicanţii vienezi, diferiţi descendenţi fără importanţă. Programul mai cuprinde: Ou­­vertura la Rosamunde de Schu­bert, Polka pizzicato şi Perpe­tuum mobile de Johann Strauss. Bilete la Feder. 1.8 88 Cu N. Davidescu la taifas DE VANZARE Imobilul din București, Str. Alex. Lahovary Nr. 6, cuprin­zând teren în suprafață de 882 m­. p. din care 415 m. p. clădire în parte cu etaj. — având o fațadă totală de 30,33 m. 1. Vizitarea se poate face zilnic, iar amatorii vor adresa la 10 Martie a. c. între orele 9—11,30 oferte închise cu menţiunea preţului, însoţite de o garanţie de lei 100.000— în numerar, di­rect Băncii­­Naţionale a României, Serviciul Arhitecturii, din Bu­cureşti, Str. Eugeniu Carada Nr. 2 Mezzanin, de unde se pot lua şi orice alte informaţiuni. Banca îşi rezervă dreptul de a decide. CARE DIN TREI A FOST MODELUL? Care din acestei trei surori, care duc undeva, pe ţărmul mării, o viaţă nudista, în cultul liber al frumuseţii, al soarelui, vântului, al mării şi al amorului,­­ a fost misteriosul mo­del al celebrei statui „Venus Impu­dica”, în faţa căreia s’a sinucis prin­ţul rus Vasîlov, şi a­­oi sculptorul ei însăşi, marele Brehange ?... Citiţi pasionatul roman „Imaginea Fe­meii goale” de Maurice Leblanc, in „Romanele Captivante”. Voluptatea, Xioezia, aventura îşi dau întâlnire în acest roman. (280 pagini, 15 lei). Lai toţi chioşcarii şi librarii. Ie seria interviewurilor cu scri­itorii şi artiştii noştri de seamă, „A­­deverul literar” de săptămâna a­­ceasta publică o savuroasă convor­bire cu poetul şi romancierul Nico­­lae Davidescu. DEACURMEZIŞUL de Mircea Damian Primirea desăvârşită ce s’a fă­cut acestei cărţi, arată că genul auto-biografic de confesiune bru­tală, place şi cucereşte. Iată de ce nici un cetitor nu trebue să înfrunte cu răceală acest roman cu titlu atât de original. Editura Alcalay. Lei 75.— A apărut Ar. 21 c­uCRIZA I»refu­l 3 Lei împotriva dictaturii, împotriva fascismului, împotriva hitlerismului. Citiţi DOCTRINA BÂTEI DE Ni se înfăţişează subiecte dintre cele mai amuzante: Cafeneaua Cap­­şa; Cum se face o cafea; Infernul gazetăriei; Servii artei; Lupta din­tre generaţii; Chipuri de altădată; Lucruri cari au fost. Tudor Teodorescu-Branişte O broşură format mare, de vânzare la toate librăriile şi chioş­curile de ziare cu Lei 5 exempl. ICABINETUL MEDICALI STR. LIPSCANI 21 XPeste drum de Cafeneaua „Elitei­"' ■ tratează: Blenoragia, Sifilis, O boale de piele, boale de femei­e şi operaţiuni, boale interne, dia-0 termie, etc . Prefuri spitalice DL 1 Cons. 2*4 şi 6.81­, seara FOTOGRAFII ARTISTICE i ROMAN 0 PIESA de TEATRU NUVELE Ain MAGAZINUL 160 pagini la heliogravure în culori 25 lei. A apărut: „FINANŢE şi INDUSTRIE“ Publicaţie bisăptămânală de studii şi actualităţi economice EDIŢIA de JOI De vânzare la toate chioşcurile Lei 3 exemplary O MARE GREŞEALĂ Fac oamenii care cred că pot fi şi rămâne sănătoşi, atunci când par­tea cea mai esenţială a organismu­lui lor suferă. Ştiinţificeşte este sta­bilit că de la naştere până la moarte glandele sexuale au asupra sănătă­ţii omului o influenţă hotărâtoare peste care nu se poate trece cu uşu­rinţă, eventualele glume faţă de su­ferind fiind în acest domeniu com­plect deplasate. Bucuria de a trăi, activitatea intelectuală, memoria sunt enorm reduse şi cu timpul se reduc de tot, funcţionarea defec­tuoasă a acestor glande, aducând astfel bătrâneţea de vreme. In urma unor îndelungate cercetări ştiinţi­fice s’a ajuns la descoperirea medi­camentului BUWEGEN experimen­tat de Prof. Dr. Lucia Berlin care în mod simplu vindecă impotenţa (ne­putinţa bărbătească) la orice­ vârstă provenită din excese, boli, bătrâneţe, vicii, etc. şi menţine virilitatea până la adânci bătrâneţi. BUWEGEN este recomandat de somităţile medicale ca singurul medicament cu efect si­gur, care nu vatăm­ă organismul, fiindcă întrebuinţarea lui este prin uzaj extern. Nu aşteptaţi agravarea boalei. La farmacii şi drognerii. Lei 380 flaconul original. Literatura lă­muritoare trimite sub strictă discre­­ţiune, contra mărci pentru răspuns Buweg­en, B-dul Eîisatpefca 75, etaj I, București. 99 Scapă un revolver... D. NICHIFOR ROBU: Vânduţilor! Să vă fie ruşine! (Protestări pe băn­cile partidului naţional ţărănesc). (Domnul deputat Nichifor Robu făcând o mişcare bruscă îi cade un revolver din buzunar). D. I. MIHALACHE: Domnule pre­şedinte, vă atrag­ atenţia că d-l Robu a venit aici cu revolver. I-a căzut a­­cum­ din buzunar. D. TIBERIU MOŞOIU, vice­preşedin­te: Domnule Robu, dacă în adevăr a­­veţi revolver, vă rog să-l predaţi d-lui chestor. D. NICHIFOR ROBU: Daţi-mi voe să mă explic. Acesta este un revol­ver confiscat la Suceava în alegeri, de la d. Blianu, care era cu d-l Potâr­­că şi pe care l-am adus ca să-l de­pun pe biroul Camerii. (D. deputat Nichifor Robu înmânează d-lui pre­şedinte revolverul). Mai am aici o puşcă. (înmânează d-lui preşedinte o puşcă, o cartuşie­ră plină cu cartuşe şi o baionetă). (Aplauze prelungite pe băncile par­tidului naţional-creştin; exclamaţii pe băncile majorităţii; întreruperi, protestări pe băncile partidului na­ţional ţărănesc). Şedinţa se suspendă. LA REDESCHIDERE La redeschidere d. Goga spune că n’a fost ajutat de guvern, întâi prin faptul că alegerea a fost amânată. Şi al doilea pentrucă s’a făcut evacua­rea propagandiştilor. In continuarea d. Goga se ocupă de alegerea dela Hunedoara unde — spune d-sa — naţional ţărăniştii ar fi fost s­prijiniţi de acei care vor crearea unui front popular. Şi care ar fi comuniştii. Citează o broşură în care să arate ce este frontul popular şi frontul antifascist. D. DR. LUPU: atrage atenţia lui Sarraut la Paris, căci ai făcut o des­coperire foarte importantă. Dv., de la guvern n’aveţi nimic de spus când se atacă frontul popular care a dus la guvernul din Franţa? D. GOGA citeşte apoi o scrisoare adresată de frontul popular d-lui Mih­alache. In această scrisoare se cere arestarea şefilor fascişti şi se vorbeşte de politica externă în sen­sul unei apropieri de Rusia Sovieti­că. Scrisoarea — precizează d. Goga — este în acelaş timp o ofertă de co­laborare cu partidul naţional ţără­nesc. D. GHIŢĂ POP: Avem şi noi pac­­tul de la Ciucea. D. GOGA în continuare critică car­telul făcut de partidul naţional ţără­nesc in alegerile de la Hunedoara, unde ar fi avut sprijinul comunişti­lor. D. DR. N. LUPU: Ne doare halul în care ai căzut dumneata. Acest dis­curs face de Adam, sau de Seridon, sau de Ciolan. Dar dumneata, leader de partid te compromiţi vorbind astfel. (Întreruperi pe băncile parti­dului naţional creştin). D. GOGA citeşte un manifest elec­toral de la alegerile din Hunedoara, manifest al frontului popular. In în­­cheere d. Goga spune că frontul po­pular a contribuit la reuşita naţio­nal ţărăniştilor la Hunedoara, întru­cât mă priveşte pe mine şi partidul meu —­ adaugă d. Goga — el va mer­ge înainte pentru propagarea ideilor sale în toate chipurile şi dacă va fi nevoe să declanşăm violenţa o vom declanşa şi voi răspunde eu în nu­mele meu. beascâ mâine in continuare. Vedeţi şi dv. că după 7 ceasuri.... D. Dr. LUPU VA VORBI JOIA VII­TOARE D. VALERIU POP, ministrul justi­ţiei: Domnilor deputaţi, noi suntem gata a asculta astăzi până la orice oră, ori­cât de târzie, desvoltarea interpelărilor și să răspundem la ele ca să se termine această chestiu­ne, iar mâine să putem proceda mai departe la lucrările noastre care ne aşteaptă. Dacă oratorii care urmează nu ar fi dornici să-și desvolte astăzi inter­pelările, d. ministru de interne că­ruia îi este adresată această inter­pelare, roagă Camera prin mine să fixeze continuarea acestei dezbateri pentru joia viitoare, când doreşte să dea răspunsul personal.. D. I. MIHALACHE: Fac un apel şi la onor Biurou şi la Onor Cameră şi, prin aceasta, la onor guvern să bi­­nevoiască a admite continuarea dis­cuţiilor în şedinţa de mâine (între­ruperi, protestări, zgomot). Domnilor, veţi hotărî cum veţi cre­de, vă rog însă să aşteptaţi apelul meu. La ora 3, fără nici o întrerupere, până acum la ora 10 şi jumătate, fără nici o pauză — vedeţi că şi A­­dunarea este descomplectată — am ţinut şedinţă încontinuu şi este pe­ste putinţă să mai cerem continua­rea şedinţei astă seară. In­ al doilea rând, dv. aţi spus că dorinţa ministrului de interne este să se continue joia viitoare. Am a­­flat că pentru acelaşi motiv, că este bolnav de ministru de interne şi-a exprimat dorinţa, că ar dori să răspundă personal, să amână in­terpelările de astăzi pentru şedinţa viitoare, destinată interpelărilor. D. Goga n-a consimţit. Acum, domnule preşedinte, dv. aţi aşezat interpelarea de astăzi în mij­locul unei interpelări de o importan­ţă covârşitoare: este vorba de poli­tica comercială şi de afacerea Cage­­ro. Noi am convenit ca să întreru-­­ pem şirul oratorilor noştri, pentru a se face loc interpelării anunţată de d. Octavian Goga. .­ . Domnul preşedinte al Camerei, in şedinţa de astăzi, a făcut un nou a­­pel la noi, ca să renunţăm şi la co­municări, şi la anunţări de interpe­lări. Am acceptat şi acest lucru şi cred că suntem în dreptul nostru să vă rugăm să aplicaţi o egalitate de tartament. Adică precum rugămin­tea d-lui Inculeţ n’a fost satisfăcută de d. Goga, şi s’a hotărit să se des­volte interpelarea astăzi, noi vă ru­găm, în mod firesc să admiteţi con­tinuarea în şedinţa de mâine. (Pro­testări pe băncile majorităţii, şi pe băncile partidului naţional-creştin). Domnilor deputaţi, dv. din majo­ritate sau din partidul domnului Go­ga, puteţi hotărî cele ce veţi crede de cuviinţă. Dar, a hotărî altfel de­cât cum vă rugăm noi, ar fi o ine­galitate de tratament. Ne-am de­prins însă cu acest lucru. Prin ur­mare, îl vom suporta. Totuşi, vă ru­găm să admiteţi un tratament de e­­galitate, cel puţin pentru ochii lu­mii. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc; întreruperi, pro­testări pe băncile majorităţii şi pe băncile partidului naţiona-creştin). D. JUSTIN STÅNESCU: Consult Adunarea dacă admite să continuăm interpelarea mâine sau Joia viitoa­re."Voci de pe băncile majorităţii: Jo­ia viitoare. D. JUSTIN STÃNESCU, vice­pre­­şedinte. Domnilor deputați, conform votului dv. urmează să se facă con­tinuarea acestei interpelări joia vii­toare. Ședința se ridică la ora 11 fără un sfert. Cea viitoare, azi la ora 3, " Lit redeschidere se dă cuvântul d-lui Solomon în chestie personală. D-sa vorbeşte de pactul de la Ciucea încheiat de d. Goga cu Ungurii. Desigur că­ dumnealor vor putea foarte greu să armonizeze principii­le, cari au stat la baza acestui pact, cu doctrina domnului Goga de as­tăzi. Înţeleg. Dar nu înţeleg de ce dv. nu vă folosiţi de acest prilej, când puteţi lua cunoştinţă de acest pact secret, care a dat posibilitate naţionalităţii maghiare — sau mai exact păturii ei conducătoare — să-şi organizeze oficina în contra că­reia se pare că dumnealor se revol­tă astăzi în baza­­naţionalismului in­tegral. D. Virgil Solomon este violent în­trerupt de deputaţii naţional-creştini care nu-i lasă să vorbească. D. Dr. VIRGIL SOLOMON: Pactul de la Ciucea spune că partidul po­porului şi partidul maghiar fac par­te integrantă. Iar astăzi d. Goga vine şi face tirada naţionalismului. Nu am eu dreptul să protestez? (Protes­tări pe băncile partidului naţional­­creştin). D. I. MIHALACHE: Domnule pre­şedinte, se pare că cineva are inte­resul să nu se lămurească această chestiune. Eu cred că şi domnul Goga şi partidul naţional-creştin au interesul să se lămurească odată pentru totdeauna această chestiune. D. VIRGIL SOLOMON: Ştiu pe cine doare chestiunea. Ştiu ce-i doa­re. Dumnealor vor să nege ceea ce au făcut, însă aceasta nu se poate. Este un act scris care rămâne. Cu ajuto­rul domnului Goga a intrat în Parla­ment unul din colaboratorii intimi ai lui Ştefan Tisza (protestări pe băncile partidului naţional creştin). Istoria va judeca. Eu însă contest în numele Ardealului că acela care a iscălit un astfel de pact să dea lec­ţii de naţionalitate partidului nostru şi preşedintelui lui (protestări vio­lente pe băncile partidului naţional­­creştin; aplauze pe băncile partidu­lui naţional-ţărănesc). Iar în ceea ce priveşte insultele nu cer trimiterea nimănui înaintea co­­misiunei de judecată. Nu am nevoe de ea. Satisfacţiune îmi iau eu de la cei cari mă jignesc, iar pe instiga­tori o să găsesc cum să-i trag la răs­pundere. (întreruperi pe băncile par­tidului naţional-creştin). D­v., domnule preşedinte, sunteţi obligat faţă de acest Parlament să impuneţi respectarea regulamentu­lui, iar dumnealor să respecte cele mai elementare reguli de bună cu­viinţă. Cel puţin atât. D.­ I. MIHALACHE: Domnule pre­şedinte, vă rog să ne spuneţi dacă pactul va fi trecut în stenogramă. D. JUSTIN STANESCU, vice-pre­­şedinte. Va fi trecut (protestări pe băncile partidului naţional-creştin, aplauze pe băncile partidului naţio­nal ţărănesc). Şedinţa se suspendă din nou. Pactul de la Ciucea ABSV Kft. Discursul d-lui Gh. Cuza U. Uxl. spune ca. nu x sau o pus la dispoziţie o serie de acte şi I i de rapoarte pentru a putea avea do-1 vezi mai multe în sprijinul afirma-­­­ţiunii sale că propaganda, partidului i naţional-creşti­n’a desfăşurat in le- i ganitate. D. DR. LUPU: Cu ghioaga! D. GH. CUZA arată cum partidul I naţional-creştin a trimis pentru pro-­­ pagandă un vagon de studenţi, avo-­­ caţi, meseriaşi, sub conducerea de-­­ putatului Urziceanu, cari au intrat d­in Mehedinţi liniştiţi. D-sa spune că­­ naţional-ţărăniştii s’au dedat la vio­lenţe. Au venit numeroşi doljeni im-­­ preună cu d. Virgil Potârcă.­­ D. VIRGIL POTARCA: Daţi-mi voe să explic. Am trimes şi eu 50 de intelectuali ca să lupte cu intelec- i tualii d-lui Cuza (Ilaritate). D.GHEORGHE CUZA in conţinu- t are spune că mai mulţi lăncieri din­­ batalioanele de asalt au fost loviţi. D. HUDIŢĂ, naţ-ţărănist: Dar clubul nostru cine l-a­ spart? D. GH. CUZA se referă la unele de­claraţii ale d-lui Inculeţ privitoare la violenţele naţional-ţărăniştilor.­­ Citează cazul învăţătorului Nistor care a fost bătut şi căruia i s'a distrus gospodăria. Vorbeşte de ar­mele care s-au luat dela naţional­­ţârănişti. D. VIRGIL POTARCA: Nu aveţi decât a zecea parte din ce am strâns noi dela, dr. D. GOGA: Nu mai face şi d-ta pe deşteptul. D. VIRGIL POTARCA: Lasă d-le Goga, o sa te învăţ eu cum să te porţi cu mine. • Se naşte un violent schimb de cuvinte între băncile naţional-ţără­­niste şi naţional-creştin... D. G. CUZA, spune apoi că o par­te din bătăuşi ar fi fost conduşi de d. Ghelmegeanu. E drept că nu a bătut d. Ghelmegeanu. D. G. Cuza mai citează cazuri din alte comu­ne. D. V. LEPADATU, întrerupe D. G. CUZA.: Iţi cer să vorbeşti civilizat cu mine, fiindcă eu la o­­brăznicii nu mai răspund decât cu palme. : D. I. MIHALA’TiîE: Acum înţele­geţi atmosfera în care s'a desfăşu­rat campania dela Mehedinţi. D. vice­preşedinte JUSTIN STA­­NESCU: D-le Cuza, vă rog să vă moderaţi cuvintele. D. V. LEPADATU: D. Cuza a in­trodus in ţara noastră sentimente străine de neamul nostru. D. CUZA citeşte in continuare manifeste naţional-ţărăniste unde se protestează împotriva Crucii în­­cârligate. Deasemenea d-sa comba­te acuzaţia că partidul naţional-­­ creştin ar primi bani de peste gra-­­ niţă. DE UNDE BANII? D. P. C. ANDREI: Domnule Cuza, fără să vreau să arunc nici o bănu­ială, să-mi daţi voe să vă relatez un fapt: în organizaţia pe care o con­duc eu erau doi inşi pe care eu i-am exclus din organizaţie. Din neferi­cire pentru dv. aceştia sunt azi con­ducătorii organizaţiei naţional-cre­­ştine. Nu-şi puteau plăti o modestă­­ cotizaţie de 500 lei. D. G. A. CUZA: De unde? Răspiun-­­ sul este foarte simplu. Când era , părintele lacomi la dv. in organi­zaţie, nu era pătruns de un ideal şi a creami** si ma ad­rn­gerea sa faca nici un sacrificiu. D. P. C. ANDREI: Se poate şi lu­crul acesta. Numai că idealul nu re­prezintă parale. De­pinde avea ba­ ■ nii? D. I. MIHALACHE: Domnule Pre­şedinte, ţin să remarc aci o apos­trofă a domnului Robu: „Dv. v’aţi săturat de viaţă”! Vă previn eu a­­cum. D. Robu a spus aceasta, după­­ ce d. Goga, altădată de la tribună, imi trecuse înaintea ochilor pers­pectiva lui Stamboliski. D. OCT. GOGA: Nu te-am asemă­nat cu Stamboliski ca conformaţie fvpvipVvro Io D. I. MIHALACHE: Eu l-am cu­noscut şi pe Stamboliski şi pe Goga şi nu am putea, compara cerebrali­tatea dumnealui politică cu aceea a lui Stamboliski. Ca să se ştie! (A­­plauze pe băncile partidului naţio­­nal-ţărănesc). D. dr. N. LUPU: Acela, a fost un erou, domnule Goga, d-ta eşti un jouisseur! D. I. MIHALACHE: A fost un erou şi un creator (întreruperi). D. GH. CUZA: Am auzit adineauri pe cineva cutezând a spune că a fost prădat de d. deputat Robu. D. dr. LUPU: Ce cutezând? Au fost opriţi de Robu şi bătuţi 14 inşi şi li s’au luat 1500 de lei. D. LEPADATU: Isprava este an­chetată de parchetul de Mehedinţi. D. GH. CUZA vorbeşte apoi de in­cidentele sângeroase de la Izvorâu, unde d. deputat Hudiţă a săvârşit violenţe. D. I. MIHALACHE: Eu am spus că armele dv. le vom întoarce împo­triva dv. D. VIRGIL POTARCA: Domnilor deputaţi, atunci când am fost eu la Mehedinţi, eram prevenit de ce se întâmplă acolo, ştiam cu cine avem de luptat şi de aceia am adus inte­­lectuli de aceiaşi speţă ca şi cei na­­ţional-ţărănişti. Eu m’am aşteptat de la d. Goga ca după cele petrecute la Suceava cel puţin la Mehedinţi să nu facă astfel de manifestaţii, fiindcă nu este admisibil ca un pro­fesor universitar şi cu mine, doi foşti sfetnici ai Tronului, să fie o­­priţi in drumul mare, de nişte bande de bătăuşi cuziste şi acest lucru să rămână fără sancţiuni. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţâră­­nesc). D. GHEORGHE CUZA spune că partizanii d-sale au umblat dezar­maţi. In schimb naţional-ţărăniştii au avut ciomege. Prezintă în acest sens o fotografie. Arată in continuare că în oraş re­prezentanţii partidului naţional-cre­­ştin au intrat in ordine şi linişte. D. G. CUZA citează inter­view-ul d-lor Călinescu şi Mih­alache în care se laudă activitatea gărzilor ţără­niste. Se naşte din nou un violent schimb de cuvinte între d. dr. Lupu şi Tilică Ioanid. D-sa spune apoi că victoria la Mehedinţi n’a fost a par­tidului naţional-ţărănist. D. I.­ MIHALACHE: Ţara poate fi liniştită. Amatorii de dictatură se plâng de şapte ore că au fost bă­tuţi. D. JUSTIN STANESCU, vice-pre­­şedinte. Domnul doctor Lupu are ■ cuvântul. ■ D. I. MIHALACHE: Vă rugăm să o admiteţi ca d. doctor Lupu să vor- papgpgpsB­­ Matineu la ora 9 dimineaţa , cu preţuri reduse S­ENA­TUL Prefectul echilibrat: d. Em. Slătineanu, sau cum poţi sta, simultan, cu picioa­rele in două luntri Maturul corp a săvârşit ori un act de înălţător curaj civic, proce­dând la validarea senatoriei d-lui A. C. Cuza. Publicul de pe culoare şi din loji se întreba, nedumerit: a cui o fi fost iniţiativa? Ordin de la stăpânire sau simplu capriciu preşedinţial? Cert este că, timp de o lună şi jumătate, d. A. C. Cuza a râs în pumni şi s-a minunat de ce e in stare d-sa. Spre disperarea supleantului care ofta după diurna ce se ducea pe apa Sâmbetei, din pricină că in­ventatorul naţionalismului nu se mai urnea. D. Sauciuc Săveanu a susţinut o contestaţie. Poate că pentru lămurirea apari­ţiei d-sale, la tribună nu e de pri­sos un amănunt: fostul ministru naţional-ţărănist este şi un sârgu­­itor arheolog. Nu ştim insă dacă interesează a­­tât de mult ce putea să spună, in asemenea ocaziune, un democrat. Mai degrabă se cuvine reţinută prezenţa raportorului. E vorba de d. Emanoil Slătineanu. Un om in vârstă, cu suficientă prestanţă, ca­re îşi îngrijeşte, în aceeaşi măsură, costumele şi freza. Numai atitudinea politică parcă lasă de dorit. Căci, d. Slătineanu se manifestă ca un veritabil cuzist. Asta, în de­finitiv, ar fi treaba d-sale Dar, d. Slătineanu poate felici naţia cu luminile sale, pentru că a candidat pe lista liberală. Alături de d. Sigmund Birman, preşedintele comunităţii evreeşti. Şi afişând o profesiune de credinţă care, o fi ţint­t ea numai să amăgească „pros­timea“, însă oricum era aşternută negru pe alb. Iar „scripta ma­­nent", încât, d. Slătineanu, care ţine să fie fotografiat de istoric in ţinuta cavalerului fără prihană, ar trebui să facă un mic efort, pentru a-şi scutura musca de pe... conştiinţă. * D. Sauciuc Săveanu a stat la tri­bună vre-o jumătate oră, d. Slăti­neanu numai două minute. Contestatorul susţinuse că alege­rea dela Suceava s’a făcut într'o atmosferă pestilenţială, şi că reu­şita d-lui Cuza s’a produs cu spri­jinul bâtelor proprii şi al celor imprumutate de la prefectură. D. Slătineanu nu s’a lăsat im­presionat de argumentarea senato­rului naţional-ţărănist. E un om prea cumpănit, cu o perfectă experienţă a barei. Şi-a răpus, deci, adversarul ca pe un pui de găină: „o fi fost acolo ce-o fi fost, dar rezultatul interesează. A luat d. Cuza cele mai multe voturi? Să-l validăm, deci, şi-a încheiat splendida-i peroraţie senatorul cu­zist din strana liberală. Majoritate, care poate s’ar fi lă­sat altminteri sedusă de logica d-lui Săveanu, şi-a întors faţa dela sim­paticul arheolog cernăuţean ,şi, pri­vind pe d. Slătineanu a murmurat: „Glas de evanghelie auzirăm”. „ Şi, fără şovăire, a votat pentru aducerea d-lui A. C. Cuza in acest loc de tortură, care e Senatul. Al. Gruia A aparut No. 795 Adevărul Literar şi Artistic Cu următor­ul sumar: 20 DE ANI DELA MOARTEA CAR­MEN SALVEI Prima poetă de Vasile Lovinescu Carmen Sylva : Notă biografică „Din Cugetările unei Regine”. Versuri de Carmen Sylva: Iehova; Rugăminte; Pe vârf de stânci; Cuvânt in urmă. Trad. de A. Tom­a Dâmboviţa; Regine; Dor de-acasă Trad, de G. Coşbuc DRAMA DE LA TUNUL „DOI” de C. Manolache CRONICA TEATRALĂ Teatrul Naţional: „Veste bună” piesă în două părţi (şapte tablouri) de d. Mircea Ştefănescu de M. Sevastos CRONICA LITERARA Radu Boureanu : Golful sângelui de G. Călinescu PRIMA DEZILUZIE de Lucia Scurtu O LECŢIE DE MUZICA, CU D-NA MANYA BOTEZ de Vaier Donca de H. Blazian MIZANTROPUL, INSEMARI, RE­CENZII, MUZICALA, CINEMATO­GRAFUL, ŞTIINŢIFICA, SPORTIVA. CRONICA MODEI : îngrijirea pielei, farduri şi pomezi de Bitrix SAN MICHELE de Isabela Sadoveanu CUTREERAND PRIN MUNTH ABI­­SINIE Chivotul: Puţină geografie; Catâri şi doctoră; Şi fiscul; Ace de siguranţă împotriva puricilor; Caravane şi îno­tători; Poşta vn beţe despicate; Ţara eminamente agricolă; Sarea ca monedă; Abisinia pitorească; Şe­dinţă sub smochini; Câte vârfuri a­­tâtea biserici de Leo B. Roberts 10 PAGINI IN CULORI — EXEM­PLARUL LEI 5 SOCIOLOGIE ROMANEASCA de Octav G. Georgescu PLASTICA Rumînica I R?»rîîe IS3S Delegatul francez, d. Wenger, a sosit ieri în Capitală­ Exportul redeventelor va începe la 1 Aprilie 1936 Delegatul guvernului francez, d. Wenger, care a sosit eri după amia­ză in Capitală, pentru a pune la punct acordul de la Paris în chestiu­nea vânzării redeventelor de petrol, ale statului, va sta in ţară 8-10 zile. In cursul zilei de azi delegatul fran­cez va fi primit în audienţă de d. prim ministru Tătarescu şi tot azi va avea o întrevedere la d. Victor Antonescu, ministrul finanţelor şi d. dr. Costinescu, ministrul de indu­strie şi comerţ. CÂND VA ÎNCEPE EXPORTUL REDEVENŢELOR Din cercuri precis informate pu­­tem anunţa că în acordul pentru vânzarea celor 75.000 de vagoane de produse petrolifere anual din rede­­venţele statului, se va preciza că cea mai mare parte din aceste pro­duse, care se vor exporta in Franţa, vor fi rafinate. Mai puţin ţiţei. Exportul urmează a se începe la 11 Aprilie 1936. Cum cel mai mare re-­­­devenţiar al statului este societa­­s­tea „Concordia” cu 25.000 vagoane a-­­­nual, o treime deci din redevenţele­­ vândute Franţei se vor acoperi de a-­­­ceasta societate. Restul de la celelalte­­ societăţi petrolifere. A. SANDU O lămurire a d-lui Mociorniţa Primim de la d. Mociorniţa, cu­noscutul industriaş, următoarea lă­murire, in legătură cu discuţiile ur­mate la adunarea generală a Credi­tului Industrial şi cu comentariile din presă asupra acestor discuţii. Domnule Director, In numărul de Marţi 25 Februa­rie a. c. al ziarului „Adeverul”, d. Costin Stoicescu arată, cu privire la cele discutate în cadrul adunării generale a Creditului Industrial, că subsemnatul asi îi formulat „învi­nuiri” la adresa d-sale. Ţin să remarc, că se face o in­terpretare greşită a celor expuse de mine. Invocarea d-lui Costin Stoicescu în cursul problemelor ce au fost desbătu­te, nu a avut drept scop a-l prezenta pe d-sa, ca fiind cauza situa­ţiunii ce am înfăţişat. N’am voit altceva, decât să văd în d. Costin Stoicescu pe cel în situa­­ţiune să explice şi să lămurească realitatea problemelor prezentate. Primiţi, mult stimate domnule di­rector, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. D. MOCIORNIŢA Industriaş Lucrările Consiliului econo­mic al Micii înţelegeri PRAGA, 27 (Rador). — Comisiu­­nea economică ceho-iugoslavă a discutat azi problema schimbului de mărfuri dintre cele două ţări. După amiază şi-a continuat lu­crările comisiunea româno-cehoslo­­vacă. Tot azi au ţinut şedinţe şi comi­siunea experţilor danubieni şi co­misiunea pentru traficul aerian. Radiofonişti! Cel mai mare neajuns al recep­ţiilor radiofonice îl constitue, fără îndoială, flagelul paraziţilor atmos­ferici şi industriali, acele sgomote insuportabile, care ne strică plăce­rea celor mai frumoase audiţiuni. Technica modernă a reuşit însă să înlăture acest neajuns graţie folo­sirii aşa ziselor unde foarte scurte. Emisiunile pe unde scurte se aud cu claritatea şi intensitatea unui post local, oricât de departe ar fi staţia emiţătoare. Vara ca şi iarna, ziua ca şi noaptea, putem beneficia de audiţii impecabile numai pe un­de scurte. Ca să putem urmări cu folos aceste audiţiuni, trebue nea­părat să cunoaştem programele pos­turilor pe unde scurte, ca: ROMA, BERLIN, LONDRA, MOSCOVA, PA­RIS, etc. Singura publicaţie româ­nească, in care se găsesc aceste pro­grame descrise in mod amănunţit, este revista „RADIO” (ADEVERUL) Radiofonie,— televiziune,— ştiință, pentru toți. Groaznic asasinat pe linia Bucureşti- Constanţa Solia unui cantonier găsită cu beregata tăiată CONSTANŢA, 27. — In cantonul 129 de pe linia Bucureşti-Constanţa, în apropiere de staţia Valul Traian, s’a descoperit azi dimineaţă pe la orele 6 juni, un groaznic asasinat. Cantonierul Zamfir Feraru de la C. F. R. a părăsit cantonul la orele 6 dimineaţa, plecând în revizia li­niei spre Valul Traian. După o ju­mătate de oră s-a întors acasă şi a găsit pe soţia lui cu beregata tă­iata, tragana sa moară. A înştiinţat imediat pe şeful sta­ţiei Vallu Traian, ca soţia sa a fost asasinata, imediat au sosit la faţa locului şeful posturii de jandarmi,­­care luând victima, au transportat-o la Constanţa, unde in camera de garda a spitalului dr. Sion a încetat am viaţa. La spital a sosit de prim procuror Moiseanu si dr. legist Raduvan. În­trucât la început se credea ca este vorba de o crima a cărei scop a fost jarul, au fost arestaţi trei ciobani deia stâna Olaru din apropiere de canton, precum şi 2 calatori turci, cari treceau cu căruţă pe acolo, »"a constatat ca sunt complect străini de crimă. Atunci bănuelile s’au Îndreptat a­­supra cantonierului, despre care se ştia că trăia in ceartă cu nevasta lui. El a fost imediat arestat şi dus la Constanţa. Se bănueşte că a încer­cat să-şi decapiteze soţia, iar apoi a plecat în revizia liniei, vrând astfel să facă să se creadă, că motivul a­­­­sasinatului ar fi fost jaful. Epidemie de scarlatina Is Clo] CLUJ, 27.­­ La Cluj bântuie încă epidemia de scarlatină. In prezent sunt anunţate 62 cazuri, iar după statistica spitalului, epi­demic local, în luna ianuarie in acest spital au fost internaţi 85 de bolnavi, dintre cari au su­combat doi. In comparaţie cu lunile tre­cute, această epidemie este in descreștere. DE LA CERCUL IEŞENILOR Sâmbătă 29 Februarie a. c­­ora 9 seara, va avea loc în sala „Cercului Ieşenilor“, din strada Vasile Conta Nr. 16, a zecea conferinţă din ciclul Figuri şi fapte din trecutul Iaşilor. Va conferenţia d-l prof. Ion An­­drieşescu de la Universitatea din Bu­cureşti, având ca subiect: „Din tre­cutul străvechiu al Iaşilor“. Partea artistică se va bucura de preţiosul concurs al reputatului te­nor Aurel Alexandrescu, al d-lui Mihail Theodorescu, solist flaut, din orchestra Radio şi d-l Radu Botez, solo vioară. Acompaniamentul la pian va fi ţinut de d-l A. Patrichi, din orchestra Radio v Tntrarpf» N­Kom

Next