Adevěrul, martie 1936 (Anul 50, nr. 15984-16010)
1936-03-01 / nr. 15984
Pagina 4-a Concert de muzică vieneză Miercuri 4 Martie a. c. ora 9 seara precis, va avea loc in sala Dalles concertul de „Muzică vieneză”, organizat de Asociaţia muzicală română, al cărui ultim concert la Cathedrala Sft. Iosif (Pergolesi— Stabat Mater) a fost încununat de succes. Suntem îndreptăţiţi să credem in deplina reuşită a acestui concert de primeaudiţiuni între care „Liebesliederwalzer” de J. Brahms, executat de noul quartet vocal „Rădulescu”, (Rosi Baumann Rădulescu sopran, Nella Dimitriu alt, Alexandrescu tenor, Gh. Ştefănescu bas). D-na Rosi Baumann Rădulescu va executa, acompaniată de orchestră, celebrul vals „Povestiri din pădurea Vieneză” al lui Johann Strauss (1825—1899) marele şi ultimul descendent valoros al numeroasei familii Strauss, creatori ai valsului vienez şi care mai numără şi azi printre muzicanţii vienezi, diferiţi descendenţi fără importanţă. Programul mai cuprinde: Ouvertura la Rosamunde de Schubert, Polka pizzicato şi Perpetuum mobile de Johann Strauss. Bilete la Feder. 1.8 88 Cu N. Davidescu la taifas DE VANZARE Imobilul din București, Str. Alex. Lahovary Nr. 6, cuprinzând teren în suprafață de 882 m. p. din care 415 m. p. clădire în parte cu etaj. — având o fațadă totală de 30,33 m. 1. Vizitarea se poate face zilnic, iar amatorii vor adresa la 10 Martie a. c. între orele 9—11,30 oferte închise cu menţiunea preţului, însoţite de o garanţie de lei 100.000— în numerar, direct BănciiNaţionale a României, Serviciul Arhitecturii, din Bucureşti, Str. Eugeniu Carada Nr. 2 Mezzanin, de unde se pot lua şi orice alte informaţiuni. Banca îşi rezervă dreptul de a decide. CARE DIN TREI A FOST MODELUL? Care din acestei trei surori, care duc undeva, pe ţărmul mării, o viaţă nudista, în cultul liber al frumuseţii, al soarelui, vântului, al mării şi al amorului, a fost misteriosul model al celebrei statui „Venus Impudica”, în faţa căreia s’a sinucis prinţul rus Vasîlov, şi aoi sculptorul ei însăşi, marele Brehange ?... Citiţi pasionatul roman „Imaginea Femeii goale” de Maurice Leblanc, in „Romanele Captivante”. Voluptatea, Xioezia, aventura îşi dau întâlnire în acest roman. (280 pagini, 15 lei). Lai toţi chioşcarii şi librarii. Ie seria interviewurilor cu scriitorii şi artiştii noştri de seamă, „Adeverul literar” de săptămâna aceasta publică o savuroasă convorbire cu poetul şi romancierul Nicolae Davidescu. DEACURMEZIŞUL de Mircea Damian Primirea desăvârşită ce s’a făcut acestei cărţi, arată că genul auto-biografic de confesiune brutală, place şi cucereşte. Iată de ce nici un cetitor nu trebue să înfrunte cu răceală acest roman cu titlu atât de original. Editura Alcalay. Lei 75.— A apărut Ar. 21 cuCRIZA I»reful 3 Lei împotriva dictaturii, împotriva fascismului, împotriva hitlerismului. Citiţi DOCTRINA BÂTEI DE Ni se înfăţişează subiecte dintre cele mai amuzante: Cafeneaua Capşa; Cum se face o cafea; Infernul gazetăriei; Servii artei; Lupta dintre generaţii; Chipuri de altădată; Lucruri cari au fost. Tudor Teodorescu-Branişte O broşură format mare, de vânzare la toate librăriile şi chioşcurile de ziare cu Lei 5 exempl. ICABINETUL MEDICALI STR. LIPSCANI 21 XPeste drum de Cafeneaua „Elitei"' ■ tratează: Blenoragia, Sifilis, O boale de piele, boale de femeie şi operaţiuni, boale interne, dia-0 termie, etc . Prefuri spitalice DL 1 Cons. 2*4 şi 6.81, seara FOTOGRAFII ARTISTICE i ROMAN 0 PIESA de TEATRU NUVELE Ain MAGAZINUL 160 pagini la heliogravure în culori 25 lei. A apărut: „FINANŢE şi INDUSTRIE“ Publicaţie bisăptămânală de studii şi actualităţi economice EDIŢIA de JOI De vânzare la toate chioşcurile Lei 3 exemplary O MARE GREŞEALĂ Fac oamenii care cred că pot fi şi rămâne sănătoşi, atunci când partea cea mai esenţială a organismului lor suferă. Ştiinţificeşte este stabilit că de la naştere până la moarte glandele sexuale au asupra sănătăţii omului o influenţă hotărâtoare peste care nu se poate trece cu uşurinţă, eventualele glume faţă de suferind fiind în acest domeniu complect deplasate. Bucuria de a trăi, activitatea intelectuală, memoria sunt enorm reduse şi cu timpul se reduc de tot, funcţionarea defectuoasă a acestor glande, aducând astfel bătrâneţea de vreme. In urma unor îndelungate cercetări ştiinţifice s’a ajuns la descoperirea medicamentului BUWEGEN experimentat de Prof. Dr. Lucia Berlin care în mod simplu vindecă impotenţa (neputinţa bărbătească) la orice vârstă provenită din excese, boli, bătrâneţe, vicii, etc. şi menţine virilitatea până la adânci bătrâneţi. BUWEGEN este recomandat de somităţile medicale ca singurul medicament cu efect sigur, care nu vatămă organismul, fiindcă întrebuinţarea lui este prin uzaj extern. Nu aşteptaţi agravarea boalei. La farmacii şi drognerii. Lei 380 flaconul original. Literatura lămuritoare trimite sub strictă discreţiune, contra mărci pentru răspuns Buwegen, B-dul Eîisatpefca 75, etaj I, București. 99 Scapă un revolver... D. NICHIFOR ROBU: Vânduţilor! Să vă fie ruşine! (Protestări pe băncile partidului naţional ţărănesc). (Domnul deputat Nichifor Robu făcând o mişcare bruscă îi cade un revolver din buzunar). D. I. MIHALACHE: Domnule preşedinte, vă atrag atenţia că d-l Robu a venit aici cu revolver. I-a căzut acum din buzunar. D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte: Domnule Robu, dacă în adevăr aveţi revolver, vă rog să-l predaţi d-lui chestor. D. NICHIFOR ROBU: Daţi-mi voe să mă explic. Acesta este un revolver confiscat la Suceava în alegeri, de la d. Blianu, care era cu d-l Potârcă şi pe care l-am adus ca să-l depun pe biroul Camerii. (D. deputat Nichifor Robu înmânează d-lui preşedinte revolverul). Mai am aici o puşcă. (înmânează d-lui preşedinte o puşcă, o cartuşieră plină cu cartuşe şi o baionetă). (Aplauze prelungite pe băncile partidului naţional-creştin; exclamaţii pe băncile majorităţii; întreruperi, protestări pe băncile partidului naţional ţărănesc). Şedinţa se suspendă. LA REDESCHIDERE La redeschidere d. Goga spune că n’a fost ajutat de guvern, întâi prin faptul că alegerea a fost amânată. Şi al doilea pentrucă s’a făcut evacuarea propagandiştilor. In continuarea d. Goga se ocupă de alegerea dela Hunedoara unde — spune d-sa — naţional ţărăniştii ar fi fost sprijiniţi de acei care vor crearea unui front popular. Şi care ar fi comuniştii. Citează o broşură în care să arate ce este frontul popular şi frontul antifascist. D. DR. LUPU: atrage atenţia lui Sarraut la Paris, căci ai făcut o descoperire foarte importantă. Dv., de la guvern n’aveţi nimic de spus când se atacă frontul popular care a dus la guvernul din Franţa? D. GOGA citeşte apoi o scrisoare adresată de frontul popular d-lui Mihalache. In această scrisoare se cere arestarea şefilor fascişti şi se vorbeşte de politica externă în sensul unei apropieri de Rusia Sovietică. Scrisoarea — precizează d. Goga — este în acelaş timp o ofertă de colaborare cu partidul naţional ţărănesc. D. GHIŢĂ POP: Avem şi noi pactul de la Ciucea. D. GOGA în continuare critică cartelul făcut de partidul naţional ţărănesc in alegerile de la Hunedoara, unde ar fi avut sprijinul comuniştilor. D. DR. N. LUPU: Ne doare halul în care ai căzut dumneata. Acest discurs face de Adam, sau de Seridon, sau de Ciolan. Dar dumneata, leader de partid te compromiţi vorbind astfel. (Întreruperi pe băncile partidului naţional creştin). D. GOGA citeşte un manifest electoral de la alegerile din Hunedoara, manifest al frontului popular. In încheere d. Goga spune că frontul popular a contribuit la reuşita naţional ţărăniştilor la Hunedoara, întrucât mă priveşte pe mine şi partidul meu — adaugă d. Goga — el va merge înainte pentru propagarea ideilor sale în toate chipurile şi dacă va fi nevoe să declanşăm violenţa o vom declanşa şi voi răspunde eu în numele meu. beascâ mâine in continuare. Vedeţi şi dv. că după 7 ceasuri.... D. Dr. LUPU VA VORBI JOIA VIITOARE D. VALERIU POP, ministrul justiţiei: Domnilor deputaţi, noi suntem gata a asculta astăzi până la orice oră, oricât de târzie, desvoltarea interpelărilor și să răspundem la ele ca să se termine această chestiune, iar mâine să putem proceda mai departe la lucrările noastre care ne aşteaptă. Dacă oratorii care urmează nu ar fi dornici să-și desvolte astăzi interpelările, d. ministru de interne căruia îi este adresată această interpelare, roagă Camera prin mine să fixeze continuarea acestei dezbateri pentru joia viitoare, când doreşte să dea răspunsul personal.. D. I. MIHALACHE: Fac un apel şi la onor Biurou şi la Onor Cameră şi, prin aceasta, la onor guvern să binevoiască a admite continuarea discuţiilor în şedinţa de mâine (întreruperi, protestări, zgomot). Domnilor, veţi hotărî cum veţi crede, vă rog însă să aşteptaţi apelul meu. La ora 3, fără nici o întrerupere, până acum la ora 10 şi jumătate, fără nici o pauză — vedeţi că şi Adunarea este descomplectată — am ţinut şedinţă încontinuu şi este peste putinţă să mai cerem continuarea şedinţei astă seară. In al doilea rând, dv. aţi spus că dorinţa ministrului de interne este să se continue joia viitoare. Am aflat că pentru acelaşi motiv, că este bolnav de ministru de interne şi-a exprimat dorinţa, că ar dori să răspundă personal, să amână interpelările de astăzi pentru şedinţa viitoare, destinată interpelărilor. D. Goga n-a consimţit. Acum, domnule preşedinte, dv. aţi aşezat interpelarea de astăzi în mijlocul unei interpelări de o importanţă covârşitoare: este vorba de politica comercială şi de afacerea Cagero. Noi am convenit ca să întreru- pem şirul oratorilor noştri, pentru a se face loc interpelării anunţată de d. Octavian Goga. . . Domnul preşedinte al Camerei, in şedinţa de astăzi, a făcut un nou apel la noi, ca să renunţăm şi la comunicări, şi la anunţări de interpelări. Am acceptat şi acest lucru şi cred că suntem în dreptul nostru să vă rugăm să aplicaţi o egalitate de tartament. Adică precum rugămintea d-lui Inculeţ n’a fost satisfăcută de d. Goga, şi s’a hotărit să se desvolte interpelarea astăzi, noi vă rugăm, în mod firesc să admiteţi continuarea în şedinţa de mâine. (Protestări pe băncile majorităţii, şi pe băncile partidului naţional-creştin). Domnilor deputaţi, dv. din majoritate sau din partidul domnului Goga, puteţi hotărî cele ce veţi crede de cuviinţă. Dar, a hotărî altfel decât cum vă rugăm noi, ar fi o inegalitate de tratament. Ne-am deprins însă cu acest lucru. Prin urmare, îl vom suporta. Totuşi, vă rugăm să admiteţi un tratament de egalitate, cel puţin pentru ochii lumii. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc; întreruperi, protestări pe băncile majorităţii şi pe băncile partidului naţiona-creştin). D. JUSTIN STÅNESCU: Consult Adunarea dacă admite să continuăm interpelarea mâine sau Joia viitoare."Voci de pe băncile majorităţii: Joia viitoare. D. JUSTIN STÃNESCU, vicepreşedinte. Domnilor deputați, conform votului dv. urmează să se facă continuarea acestei interpelări joia viitoare. Ședința se ridică la ora 11 fără un sfert. Cea viitoare, azi la ora 3, " Lit redeschidere se dă cuvântul d-lui Solomon în chestie personală. D-sa vorbeşte de pactul de la Ciucea încheiat de d. Goga cu Ungurii. Desigur că dumnealor vor putea foarte greu să armonizeze principiile, cari au stat la baza acestui pact, cu doctrina domnului Goga de astăzi. Înţeleg. Dar nu înţeleg de ce dv. nu vă folosiţi de acest prilej, când puteţi lua cunoştinţă de acest pact secret, care a dat posibilitate naţionalităţii maghiare — sau mai exact păturii ei conducătoare — să-şi organizeze oficina în contra căreia se pare că dumnealor se revoltă astăzi în bazanaţionalismului integral. D. Virgil Solomon este violent întrerupt de deputaţii naţional-creştini care nu-i lasă să vorbească. D. Dr. VIRGIL SOLOMON: Pactul de la Ciucea spune că partidul poporului şi partidul maghiar fac parte integrantă. Iar astăzi d. Goga vine şi face tirada naţionalismului. Nu am eu dreptul să protestez? (Protestări pe băncile partidului naţionalcreştin). D. I. MIHALACHE: Domnule preşedinte, se pare că cineva are interesul să nu se lămurească această chestiune. Eu cred că şi domnul Goga şi partidul naţional-creştin au interesul să se lămurească odată pentru totdeauna această chestiune. D. VIRGIL SOLOMON: Ştiu pe cine doare chestiunea. Ştiu ce-i doare. Dumnealor vor să nege ceea ce au făcut, însă aceasta nu se poate. Este un act scris care rămâne. Cu ajutorul domnului Goga a intrat în Parlament unul din colaboratorii intimi ai lui Ştefan Tisza (protestări pe băncile partidului naţional creştin). Istoria va judeca. Eu însă contest în numele Ardealului că acela care a iscălit un astfel de pact să dea lecţii de naţionalitate partidului nostru şi preşedintelui lui (protestări violente pe băncile partidului naţionalcreştin; aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Iar în ceea ce priveşte insultele nu cer trimiterea nimănui înaintea comisiunei de judecată. Nu am nevoe de ea. Satisfacţiune îmi iau eu de la cei cari mă jignesc, iar pe instigatori o să găsesc cum să-i trag la răspundere. (întreruperi pe băncile partidului naţional-creştin). Dv., domnule preşedinte, sunteţi obligat faţă de acest Parlament să impuneţi respectarea regulamentului, iar dumnealor să respecte cele mai elementare reguli de bună cuviinţă. Cel puţin atât. D. I. MIHALACHE: Domnule preşedinte, vă rog să ne spuneţi dacă pactul va fi trecut în stenogramă. D. JUSTIN STANESCU, vice-preşedinte. Va fi trecut (protestări pe băncile partidului naţional-creştin, aplauze pe băncile partidului naţional ţărănesc). Şedinţa se suspendă din nou. Pactul de la Ciucea ABSV Kft. Discursul d-lui Gh. Cuza U. Uxl. spune ca. nu x sau o pus la dispoziţie o serie de acte şi I i de rapoarte pentru a putea avea do-1 vezi mai multe în sprijinul afirma-ţiunii sale că propaganda, partidului i naţional-creştin’a desfăşurat in le- i ganitate. D. DR. LUPU: Cu ghioaga! D. GH. CUZA arată cum partidul I naţional-creştin a trimis pentru pro- pagandă un vagon de studenţi, avo- caţi, meseriaşi, sub conducerea de- putatului Urziceanu, cari au intrat din Mehedinţi liniştiţi. D-sa spune că naţional-ţărăniştii s’au dedat la violenţe. Au venit numeroşi doljeni im- preună cu d. Virgil Potârcă. D. VIRGIL POTARCA: Daţi-mi voe să explic. Am trimes şi eu 50 de intelectuali ca să lupte cu intelec- i tualii d-lui Cuza (Ilaritate). D.GHEORGHE CUZA in conţinu- t are spune că mai mulţi lăncieri din batalioanele de asalt au fost loviţi. D. HUDIŢĂ, naţ-ţărănist: Dar clubul nostru cine l-a spart? D. GH. CUZA se referă la unele declaraţii ale d-lui Inculeţ privitoare la violenţele naţional-ţărăniştilor. Citează cazul învăţătorului Nistor care a fost bătut şi căruia i s'a distrus gospodăria. Vorbeşte de armele care s-au luat dela naţionalţârănişti. D. VIRGIL POTARCA: Nu aveţi decât a zecea parte din ce am strâns noi dela, dr. D. GOGA: Nu mai face şi d-ta pe deşteptul. D. VIRGIL POTARCA: Lasă d-le Goga, o sa te învăţ eu cum să te porţi cu mine. • Se naşte un violent schimb de cuvinte între băncile naţional-ţărăniste şi naţional-creştin... D. G. CUZA, spune apoi că o parte din bătăuşi ar fi fost conduşi de d. Ghelmegeanu. E drept că nu a bătut d. Ghelmegeanu. D. G. Cuza mai citează cazuri din alte comune. D. V. LEPADATU, întrerupe D. G. CUZA.: Iţi cer să vorbeşti civilizat cu mine, fiindcă eu la obrăznicii nu mai răspund decât cu palme. : D. I. MIHALA’TiîE: Acum înţelegeţi atmosfera în care s'a desfăşurat campania dela Mehedinţi. D. vicepreşedinte JUSTIN STANESCU: D-le Cuza, vă rog să vă moderaţi cuvintele. D. V. LEPADATU: D. Cuza a introdus in ţara noastră sentimente străine de neamul nostru. D. CUZA citeşte in continuare manifeste naţional-ţărăniste unde se protestează împotriva Crucii încârligate. Deasemenea d-sa combate acuzaţia că partidul naţional- creştin ar primi bani de peste gra- niţă. DE UNDE BANII? D. P. C. ANDREI: Domnule Cuza, fără să vreau să arunc nici o bănuială, să-mi daţi voe să vă relatez un fapt: în organizaţia pe care o conduc eu erau doi inşi pe care eu i-am exclus din organizaţie. Din nefericire pentru dv. aceştia sunt azi conducătorii organizaţiei naţional-creştine. Nu-şi puteau plăti o modestă cotizaţie de 500 lei. D. G. A. CUZA: De unde? Răspiun- sul este foarte simplu. Când era , părintele lacomi la dv. in organizaţie, nu era pătruns de un ideal şi a creami** si ma adrngerea sa faca nici un sacrificiu. D. P. C. ANDREI: Se poate şi lucrul acesta. Numai că idealul nu reprezintă parale. Depinde avea ba ■ nii? D. I. MIHALACHE: Domnule Preşedinte, ţin să remarc aci o apostrofă a domnului Robu: „Dv. v’aţi săturat de viaţă”! Vă previn eu acum. D. Robu a spus aceasta, după ce d. Goga, altădată de la tribună, imi trecuse înaintea ochilor perspectiva lui Stamboliski. D. OCT. GOGA: Nu te-am asemănat cu Stamboliski ca conformaţie fvpvipVvro Io D. I. MIHALACHE: Eu l-am cunoscut şi pe Stamboliski şi pe Goga şi nu am putea, compara cerebralitatea dumnealui politică cu aceea a lui Stamboliski. Ca să se ştie! (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. dr. N. LUPU: Acela, a fost un erou, domnule Goga, d-ta eşti un jouisseur! D. I. MIHALACHE: A fost un erou şi un creator (întreruperi). D. GH. CUZA: Am auzit adineauri pe cineva cutezând a spune că a fost prădat de d. deputat Robu. D. dr. LUPU: Ce cutezând? Au fost opriţi de Robu şi bătuţi 14 inşi şi li s’au luat 1500 de lei. D. LEPADATU: Isprava este anchetată de parchetul de Mehedinţi. D. GH. CUZA vorbeşte apoi de incidentele sângeroase de la Izvorâu, unde d. deputat Hudiţă a săvârşit violenţe. D. I. MIHALACHE: Eu am spus că armele dv. le vom întoarce împotriva dv. D. VIRGIL POTARCA: Domnilor deputaţi, atunci când am fost eu la Mehedinţi, eram prevenit de ce se întâmplă acolo, ştiam cu cine avem de luptat şi de aceia am adus intelectuli de aceiaşi speţă ca şi cei naţional-ţărănişti. Eu m’am aşteptat de la d. Goga ca după cele petrecute la Suceava cel puţin la Mehedinţi să nu facă astfel de manifestaţii, fiindcă nu este admisibil ca un profesor universitar şi cu mine, doi foşti sfetnici ai Tronului, să fie opriţi in drumul mare, de nişte bande de bătăuşi cuziste şi acest lucru să rămână fără sancţiuni. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţârănesc). D. GHEORGHE CUZA spune că partizanii d-sale au umblat dezarmaţi. In schimb naţional-ţărăniştii au avut ciomege. Prezintă în acest sens o fotografie. Arată in continuare că în oraş reprezentanţii partidului naţional-creştin au intrat in ordine şi linişte. D. G. CUZA citează interview-ul d-lor Călinescu şi Mihalache în care se laudă activitatea gărzilor ţărăniste. Se naşte din nou un violent schimb de cuvinte între d. dr. Lupu şi Tilică Ioanid. D-sa spune apoi că victoria la Mehedinţi n’a fost a partidului naţional-ţărănist. D. I. MIHALACHE: Ţara poate fi liniştită. Amatorii de dictatură se plâng de şapte ore că au fost bătuţi. D. JUSTIN STANESCU, vice-preşedinte. Domnul doctor Lupu are ■ cuvântul. ■ D. I. MIHALACHE: Vă rugăm să o admiteţi ca d. doctor Lupu să vor- papgpgpsB Matineu la ora 9 dimineaţa , cu preţuri reduse SENATUL Prefectul echilibrat: d. Em. Slătineanu, sau cum poţi sta, simultan, cu picioarele in două luntri Maturul corp a săvârşit ori un act de înălţător curaj civic, procedând la validarea senatoriei d-lui A. C. Cuza. Publicul de pe culoare şi din loji se întreba, nedumerit: a cui o fi fost iniţiativa? Ordin de la stăpânire sau simplu capriciu preşedinţial? Cert este că, timp de o lună şi jumătate, d. A. C. Cuza a râs în pumni şi s-a minunat de ce e in stare d-sa. Spre disperarea supleantului care ofta după diurna ce se ducea pe apa Sâmbetei, din pricină că inventatorul naţionalismului nu se mai urnea. D. Sauciuc Săveanu a susţinut o contestaţie. Poate că pentru lămurirea apariţiei d-sale, la tribună nu e de prisos un amănunt: fostul ministru naţional-ţărănist este şi un sârguitor arheolog. Nu ştim insă dacă interesează atât de mult ce putea să spună, in asemenea ocaziune, un democrat. Mai degrabă se cuvine reţinută prezenţa raportorului. E vorba de d. Emanoil Slătineanu. Un om in vârstă, cu suficientă prestanţă, care îşi îngrijeşte, în aceeaşi măsură, costumele şi freza. Numai atitudinea politică parcă lasă de dorit. Căci, d. Slătineanu se manifestă ca un veritabil cuzist. Asta, în definitiv, ar fi treaba d-sale Dar, d. Slătineanu poate felici naţia cu luminile sale, pentru că a candidat pe lista liberală. Alături de d. Sigmund Birman, preşedintele comunităţii evreeşti. Şi afişând o profesiune de credinţă care, o fi ţintt ea numai să amăgească „prostimea“, însă oricum era aşternută negru pe alb. Iar „scripta manent", încât, d. Slătineanu, care ţine să fie fotografiat de istoric in ţinuta cavalerului fără prihană, ar trebui să facă un mic efort, pentru a-şi scutura musca de pe... conştiinţă. * D. Sauciuc Săveanu a stat la tribună vre-o jumătate oră, d. Slătineanu numai două minute. Contestatorul susţinuse că alegerea dela Suceava s’a făcut într'o atmosferă pestilenţială, şi că reuşita d-lui Cuza s’a produs cu sprijinul bâtelor proprii şi al celor imprumutate de la prefectură. D. Slătineanu nu s’a lăsat impresionat de argumentarea senatorului naţional-ţărănist. E un om prea cumpănit, cu o perfectă experienţă a barei. Şi-a răpus, deci, adversarul ca pe un pui de găină: „o fi fost acolo ce-o fi fost, dar rezultatul interesează. A luat d. Cuza cele mai multe voturi? Să-l validăm, deci, şi-a încheiat splendida-i peroraţie senatorul cuzist din strana liberală. Majoritate, care poate s’ar fi lăsat altminteri sedusă de logica d-lui Săveanu, şi-a întors faţa dela simpaticul arheolog cernăuţean ,şi, privind pe d. Slătineanu a murmurat: „Glas de evanghelie auzirăm”. „ Şi, fără şovăire, a votat pentru aducerea d-lui A. C. Cuza in acest loc de tortură, care e Senatul. Al. Gruia A aparut No. 795 Adevărul Literar şi Artistic Cu următorul sumar: 20 DE ANI DELA MOARTEA CARMEN SALVEI Prima poetă de Vasile Lovinescu Carmen Sylva : Notă biografică „Din Cugetările unei Regine”. Versuri de Carmen Sylva: Iehova; Rugăminte; Pe vârf de stânci; Cuvânt in urmă. Trad. de A. Toma Dâmboviţa; Regine; Dor de-acasă Trad, de G. Coşbuc DRAMA DE LA TUNUL „DOI” de C. Manolache CRONICA TEATRALĂ Teatrul Naţional: „Veste bună” piesă în două părţi (şapte tablouri) de d. Mircea Ştefănescu de M. Sevastos CRONICA LITERARA Radu Boureanu : Golful sângelui de G. Călinescu PRIMA DEZILUZIE de Lucia Scurtu O LECŢIE DE MUZICA, CU D-NA MANYA BOTEZ de Vaier Donca de H. Blazian MIZANTROPUL, INSEMARI, RECENZII, MUZICALA, CINEMATOGRAFUL, ŞTIINŢIFICA, SPORTIVA. CRONICA MODEI : îngrijirea pielei, farduri şi pomezi de Bitrix SAN MICHELE de Isabela Sadoveanu CUTREERAND PRIN MUNTH ABISINIE Chivotul: Puţină geografie; Catâri şi doctoră; Şi fiscul; Ace de siguranţă împotriva puricilor; Caravane şi înotători; Poşta vn beţe despicate; Ţara eminamente agricolă; Sarea ca monedă; Abisinia pitorească; Şedinţă sub smochini; Câte vârfuri atâtea biserici de Leo B. Roberts 10 PAGINI IN CULORI — EXEMPLARUL LEI 5 SOCIOLOGIE ROMANEASCA de Octav G. Georgescu PLASTICA Rumînica I R?»rîîe IS3S Delegatul francez, d. Wenger, a sosit ieri în Capitală Exportul redeventelor va începe la 1 Aprilie 1936 Delegatul guvernului francez, d. Wenger, care a sosit eri după amiază in Capitală, pentru a pune la punct acordul de la Paris în chestiunea vânzării redeventelor de petrol, ale statului, va sta in ţară 8-10 zile. In cursul zilei de azi delegatul francez va fi primit în audienţă de d. prim ministru Tătarescu şi tot azi va avea o întrevedere la d. Victor Antonescu, ministrul finanţelor şi d. dr. Costinescu, ministrul de industrie şi comerţ. CÂND VA ÎNCEPE EXPORTUL REDEVENŢELOR Din cercuri precis informate putem anunţa că în acordul pentru vânzarea celor 75.000 de vagoane de produse petrolifere anual din redevenţele statului, se va preciza că cea mai mare parte din aceste produse, care se vor exporta in Franţa, vor fi rafinate. Mai puţin ţiţei. Exportul urmează a se începe la 11 Aprilie 1936. Cum cel mai mare re-devenţiar al statului este societastea „Concordia” cu 25.000 vagoane a-nual, o treime deci din redevenţele vândute Franţei se vor acoperi de a-ceasta societate. Restul de la celelalte societăţi petrolifere. A. SANDU O lămurire a d-lui Mociorniţa Primim de la d. Mociorniţa, cunoscutul industriaş, următoarea lămurire, in legătură cu discuţiile urmate la adunarea generală a Creditului Industrial şi cu comentariile din presă asupra acestor discuţii. Domnule Director, In numărul de Marţi 25 Februarie a. c. al ziarului „Adeverul”, d. Costin Stoicescu arată, cu privire la cele discutate în cadrul adunării generale a Creditului Industrial, că subsemnatul asi îi formulat „învinuiri” la adresa d-sale. Ţin să remarc, că se face o interpretare greşită a celor expuse de mine. Invocarea d-lui Costin Stoicescu în cursul problemelor ce au fost desbătute, nu a avut drept scop a-l prezenta pe d-sa, ca fiind cauza situaţiunii ce am înfăţişat. N’am voit altceva, decât să văd în d. Costin Stoicescu pe cel în situaţiune să explice şi să lămurească realitatea problemelor prezentate. Primiţi, mult stimate domnule director, asigurarea deosebitei mele consideraţiuni. D. MOCIORNIŢA Industriaş Lucrările Consiliului economic al Micii înţelegeri PRAGA, 27 (Rador). — Comisiunea economică ceho-iugoslavă a discutat azi problema schimbului de mărfuri dintre cele două ţări. După amiază şi-a continuat lucrările comisiunea româno-cehoslovacă. Tot azi au ţinut şedinţe şi comisiunea experţilor danubieni şi comisiunea pentru traficul aerian. Radiofonişti! Cel mai mare neajuns al recepţiilor radiofonice îl constitue, fără îndoială, flagelul paraziţilor atmosferici şi industriali, acele sgomote insuportabile, care ne strică plăcerea celor mai frumoase audiţiuni. Technica modernă a reuşit însă să înlăture acest neajuns graţie folosirii aşa ziselor unde foarte scurte. Emisiunile pe unde scurte se aud cu claritatea şi intensitatea unui post local, oricât de departe ar fi staţia emiţătoare. Vara ca şi iarna, ziua ca şi noaptea, putem beneficia de audiţii impecabile numai pe unde scurte. Ca să putem urmări cu folos aceste audiţiuni, trebue neapărat să cunoaştem programele posturilor pe unde scurte, ca: ROMA, BERLIN, LONDRA, MOSCOVA, PARIS, etc. Singura publicaţie românească, in care se găsesc aceste programe descrise in mod amănunţit, este revista „RADIO” (ADEVERUL) Radiofonie,— televiziune,— ştiință, pentru toți. Groaznic asasinat pe linia Bucureşti- Constanţa Solia unui cantonier găsită cu beregata tăiată CONSTANŢA, 27. — In cantonul 129 de pe linia Bucureşti-Constanţa, în apropiere de staţia Valul Traian, s’a descoperit azi dimineaţă pe la orele 6 juni, un groaznic asasinat. Cantonierul Zamfir Feraru de la C. F. R. a părăsit cantonul la orele 6 dimineaţa, plecând în revizia liniei spre Valul Traian. După o jumătate de oră s-a întors acasă şi a găsit pe soţia lui cu beregata tăiata, tragana sa moară. A înştiinţat imediat pe şeful staţiei Vallu Traian, ca soţia sa a fost asasinata, imediat au sosit la faţa locului şeful posturii de jandarmi,care luând victima, au transportat-o la Constanţa, unde in camera de garda a spitalului dr. Sion a încetat am viaţa. La spital a sosit de prim procuror Moiseanu si dr. legist Raduvan. Întrucât la început se credea ca este vorba de o crima a cărei scop a fost jarul, au fost arestaţi trei ciobani deia stâna Olaru din apropiere de canton, precum şi 2 calatori turci, cari treceau cu căruţă pe acolo, »"a constatat ca sunt complect străini de crimă. Atunci bănuelile s’au Îndreptat asupra cantonierului, despre care se ştia că trăia in ceartă cu nevasta lui. El a fost imediat arestat şi dus la Constanţa. Se bănueşte că a încercat să-şi decapiteze soţia, iar apoi a plecat în revizia liniei, vrând astfel să facă să se creadă, că motivul asasinatului ar fi fost jaful. Epidemie de scarlatina Is Clo] CLUJ, 27. La Cluj bântuie încă epidemia de scarlatină. In prezent sunt anunţate 62 cazuri, iar după statistica spitalului, epidemic local, în luna ianuarie in acest spital au fost internaţi 85 de bolnavi, dintre cari au sucombat doi. In comparaţie cu lunile trecute, această epidemie este in descreștere. DE LA CERCUL IEŞENILOR Sâmbătă 29 Februarie a. cora 9 seara, va avea loc în sala „Cercului Ieşenilor“, din strada Vasile Conta Nr. 16, a zecea conferinţă din ciclul Figuri şi fapte din trecutul Iaşilor. Va conferenţia d-l prof. Ion Andrieşescu de la Universitatea din Bucureşti, având ca subiect: „Din trecutul străvechiu al Iaşilor“. Partea artistică se va bucura de preţiosul concurs al reputatului tenor Aurel Alexandrescu, al d-lui Mihail Theodorescu, solist flaut, din orchestra Radio şi d-l Radu Botez, solo vioară. Acompaniamentul la pian va fi ţinut de d-l A. Patrichi, din orchestra Radio v Tntrarpf» NKom