Adevěrul, iunie 1936 (Anul 50, nr. 16058-16082)
1936-06-01 / nr. 16058
Lunii iunie 193® Directivele politice ale germani- ilor din România s-au precizat, în ultimii doi-trei ani, în sensul unei , orientări către national-socialismul d-lui Hitler. Din goana intereselor și a concurentei, au rezultat cele , două tabere adverse, dintre cari una este reprezentată prin hitlerismul mai „moderat“ al „Consiliului national al germanilor din România“, iar cealaltă de către nazismul extremist al „Partidului popular german“, întrecerea germanilor din ţară, pe tema zelului national-socialist, se dă, aşadar, exclusiv între aceste două partide. Iată, însă, că în preocupările politice ale germanilor din România intevine un punct de vedere cu totul nou, aproape senzaţional, menit să răstoarne multe din calculele agenţilor d-lui Hitler şi să provoace grave frământări. O parte a germanilor din ţară aruncă din ce în ce mai amicale şi mai insistente priviri către Austria. O vie propagandă de simpatie pentru această ţară poate fi remarcată îndeosebi în Bucovina. Rezultatele au început să se arate. Fruntaşii germani, cari erau până mai ieri notorii propagandişti nazişti, au dezertat din rândurile naţional-socialismului celui de al 111-lea Reich, declarându-se pentru necesitatea promovării intereselor Austriei. Unii dintre aceştia pledează pentru o Austrie democrată, în timp ce alţii doresc o Austrie fascistă. * In publicaţia „Katholische Volkswacht“ (numărul din 24 Mai), a apărut recent un articol programatic pentru o orientare a germanilor din România spre Austria. Articolul se intitulează: „Austria şi germanii de peste hotare“, şi reprezintă o netă adeziune la politica Austriei. El lasă să se înţeleagă necesitatea strângerii germanilor din ţară într'un bloc catolic. Ideia vrea să demonstreze totdeodată, obligaţia acestor catolici germani din România de a lupta împotriva Germaniei hitleriste, care prigoneşte clerul catolic. #• Tot în „Katholische Volkswacht“, este reprodus un semnificativ articol, datorit profesorului universitar Hubert Hantsch. Acesta delimitează sfera de interese a Austriei şi cea a Germaniei, arătând că prima ţară nu se poate lăsa nicidecum inspirată de Reich, deoarece ea este aceea, care reprezintă germanismul autentic. Profesorul Hantsch subliniază că „germanii austriaci nu pot, ei nu este sub nici un motiv voie, să fie socotiţi drept germani extra-teritoriali, ci ca germani originari şi DE SINE STĂTĂTORI“. Mai departe, d-sa accentuiază: „Cultura tuturor comunităţilor germane este îndatorată germanismului austriac". * Noua mişcare, de îndepărtare de la punctele de vedere ale Germaniei naziste, a stârnit, deopotrivă, adeziuni spontane şi adversităţi declarate. Printre duşmanii cei mai îndârjiţi ai orientării spre Austria, se afla, în mod firesc, „Partidul popular german“ din ţară, care este cel mai supus cauzei Berlinului. Referindu-se la cele două articole, despre care a fost vorba mai sus, „Deutsche Tageszeitung“, oficiosul hitierist de la Sibiu scrie, în legătură cu cele afirmate de profesorul universitar Hantsch: „Ceeace vrea să spună d-sa, este limpede, la o parte cu ideologia de unoire naţională şi socialistă! „Să ne îndepărtăm de la curentele spirituale şi culturale ale patrieirume şi să ne îndreptăm spre Austria“. Şi, mai departe: „Austria este, astăzi, spiritualiceşte, economic, şi din toate panelele de vedere, o ruină. A fost, mai intâi, o minge in mâinile Societăţii Naţiunilor şi este, actualmente, un bastion al fascismului şi al clerului politicianizat. Populaţia sa este împilată ele un guvern dictatorial, cu ajutorul baionetelor şi împotriva voinţei majorităţii. Zeci de mii dintre germanii cei mai autentici lâncezesc in carcere, in lagărele de concentrare şi ca exilaţi peste graniţă. La fel, ca în domeniul politic, nu există (în Austria. N. R.) nici libertate confesională". Ca încheiere, oficiosul naţionalsocialiştilor din România se adresează în aceşti termeni de alarmă adversarilor din ţară: „Domnilor din „Consiliul naţional“, din gruparea Paberitius, băgaţi de seamă încotro se îndreaptă drumul d-voastră! El duce spre Austria! „Katholische Volkswacht“ vă conduce într'acolo!". * Şi, acum, câteva concluzii. Curentul filo-austriac, în sânul germanilor din țară, este — după cum se vede — destul de serios, pentru a pune pe gânduri grupările hitleriste. Panica oficiosului nazist din România este vizibilă. Aceasta, ca primă impresie. Clar, ca lumina zilei, este însă, un lucru: hitlerismul admite dictatura, dar... numai când o exercită el. In momentul când metodele dictatoriale sunt utilizate de d. Mussolini, de pildă, dictatura acestuia, fascismul, este atacată cu ultima energie de matadorii nazişti. In realitate, şi hitlerismul şi fascismul sunt egale, din punctul de vedere al silniciilor la cari supun poporul. Ironia întâmplării face ca „Deutsche Tageszeitung“, oficiosul hitleriştilor extremişti din ţară, să înfăţişeze oglinda fascismului, adică: teroarea, lagărele de concentrare, prigoana politică şi confesională. Un tabiou, care seamănă ca două picături de apă, cu cel înfăţişat de Germania d-lui Hitler. Din toate aceste realităţi, s-ar putea, însă, ca până la urmă, germanii din ţară, cărora le-a mai rămas puţin bun simţ, să se umple de im desgust, menit să determine o respingere şi a hitlerismului şi a fascismului. Eugen Jebeleanui PARERI MINORITARE GERMANII DIN ROMANIA SE ORIENTEAZĂ SPRE AUSTRIA ? Adunările „Frontului plugarilor din judeţele Hunedoara şi Arad Adâncirea organizării, co nisterele de propagandă DEVA, 29. In izbânda alegerii parţiale, care a dat d-lui Ghiţă Pop mandatul de deputat, „Frontul plugarilor“ a jucat un rol considerabil. Frontul Plugarilor din judeţul Hunedoara şi-a intensificat propaganda. • El mai aduce şi prestigiul victoriei electorale recente. Faptul că plugarimea din judeţul Arad în frunte cu comuna Hodiş a constituit Frontul în Arad şi că vin veşti de încurajare din toate judeţele Ardealului. — Frontiştii din judeţul Hunedoara şi-au format din cadrele tineretului echipele de propagandă cari nu scapă nici o zi de sărbătoare fără a ţine adunări in diferite centre in scopul intensificării organizării. După seria de adunări ţinute în Vărmaga, Bapotoc, Brad, Mihăileni şi sectoarele din Deva, echipele de propagandă au străbătut comunele din regiunea Orăştie şi cele din părţile nordice a Devei. In 24 Mai plugarii Tirei George, Roman, Popa şi avocatul A. Filimon au vizitat comunele Popeşti, Cârjiţi, Almaşul Sec în cari împreună cu delegaţii localnici Rotea Ion, Lăscău Patru, Got Aron, Juscăresc G., Băneasa Abel, Susan George, Crişan Adam, au arătat necesitatea organizării plugăreşti ca singura cale de a-şi uşura viaţa prin propria luptă. Delegaţii Frontului au fost pe tot locul ascultaţi cu viu interes. Echipa din plasa Orăştie compusă din plugarii Belea Miron preş. plăşii Deva, Cranciova Miron preşi. pl. Gsoagiu. Guia Petru secretar, au luat contact cu fruntaşele comune Romoşel, Romos, Vaidei. Şi aci ca şi în plasa Deva sute de săteni s’au adunat spontan constituind adunări, proclamând alegerea preşedintelui ad hoc şi ascultând oratorii plugari succedaţi la cuvânt. In Romoşel adunarea a fost prezidată de plugarul Ioanăş Nicolae Sodor, în Romos de către plugarul Stefan loan in casa ospitalieră a plugarului Baba Nicolae, iar în Vaidei de preşedintele local Socol loan. S’a dovedit că contactul permanent cu satele e de mare importanţă. Plugarii sprijină lupta pentru democraţie şi aprobă tactica Frontului Plugarilor de a face să înţeleagă pe plugarii din toate partidele in deosebi pe cei din partidul naţional-ţărănesc cu ideologia cea mai apropiată de a Frontului Plugarilor, că tăria plugărimii stă fermnirea lor în jurul unui program pe care nu-l pot duce la izbândă decât împreunându-şi forţele intr’o singură organizare, într’un singur Front al Plugarilor din toată ţara. Broşura Frontului ..Ce vremi“ e tot mai răspândită şi mai înţeleasă, pentru acest program e înşiruite tot mai mulţi în jurul steagului. COR. I Organizaţiile înarmate interzise in Olanda AMSTERDAM, 29. (Bailor). — Camera olandeză a votat un proect de lege prin care se interzice constituirea de organizaţii civile înarmate. INCENDIU IA O RAFINERIE DIN PLOEŞTI PLOEŞTI, 29. „ Un puternic incendiu s’a declarat astă seară la rafinăria de petrol a societăţii .,Dacia Română“ din Pariera Gogoaşa a oraşului nostru A luat foc magazia de materiale a rafinăriei. S’a dat imediat, alarma, iar la locul sinistrului au sosit muncitorii fabricii, care au început operaţiunile de localizare. Din oraş au plecat impdtat pompierii sub comanda d-lui căp. Mihail Maneca şi după o muncă de o oră şi jumătate focul a putu stins. Flăcările au mistuit o parte din magazie şi a distrus o mareă cantitate de bumbac şi materiale care se aflau depozitate acolo. Pagubele se ridică la cca. 200.000 lei. D. comisar Sachelarie împreună cu conducătorii rafinăriei au început cercetările pentru stabilirea cauzei incendiului. Taximetru prăbuşit In Dunăre Pasagerii s’au înecat BUDAPESTA, 29 (Bailor). — Azi dimineaţa un taxi, care trecea podul Margareta din Budapesta,, s’a îndreptat brusc spre balustradă, a rupt-o şi a căzut în Dunăre, dispărând împreună ci® pasagerii care se aflai? îrtă*untru. Pompierii sosiţi la faţa locului, nu au putut găsi nimic. Mai mulţi scafandri lucrează acum apă, spre a descoperi automobilul. FESTIVALUL CEHOSLOVAC IN CAPITALĂ Uni caii ai sălii „Arta“ în timpul festivalului, pentru sărbătorirea preşedintelui Benes ADEVIRUL ...............— iiUflii » ——— — D. Ribbentropp in Anglia LONDRA, 29 (Rador). — D. von Ribbentrop a părăsit azi după amiază aerodromul din Croydon, plecând la Belfast. Ambasadorul german va petrece sărbătorile Rusaliilor la proprietatea din Irlanda de Nord a lordului Londonderry. Lordul Londonderry a părăsit deasemeni Londra, cu avionul, câteva momente după d. von Ribbentrop. Concursul internaţional de şah MOSCOVA, 29. (Rador). — In cursul celui de al 11-lea tur al concursului internaţional de şah, partida dintre Capablanca şi Flohr s-a terminat remisă; partida Botvinik- Riumine a fost amânată pentru azi, Botvinik având mari şanse de a câştiga. Elikases a învins pe Loewenfisch după o partidă extrem de interesantă; partida Khan-Rogozine a fost amânată pentru azi, Kahn având o poziţie mult mai avantajoasă. Lilienthal a învins pe Lasker. Situaţia se prezenta aseară astfel: In fruntea clasamentului Capablanca cu 8 puncte. Urmează Botvinik cu 6 puncte şi o partidă în continuare, Lilienthal şi Flohr cu câte 5 puncte şi jumătate, Rogozine cu 5 puncte şi o partidă in continuare şi Lasker şi Eliskases cu câte 5 puncte. Raidul lui „Hindenburg“ RIO DE JANEIRO. 29. (Rador). — Dirijabilul „Hindenburg” a sosit aci azi dimineaţă la ora 5 şi 30 (Ora Rio de Janeiro). Dirijabil1:1, condus de căpitanul Lehmann a părăsit baza sa din Frankfurt pe Main.Luni seara la ora 20 şi 40, transportând 40 de călători, mărfuri între cari, și un avion de turism, și peste 300.000 scrisori. Fiul lui Gandhi a trecut la islamism BOMBAY, 29 (Rador). — Hariral Gandhi, fiul cel mai mare al lui Mahatma Gandhi, s-a convertit în mod solemn la islamism, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în moscheea principală din Bombay. In viitor, fiul marelui luptător indian va purta numele de Abdullah Gandhi. încă de mai mulţi ani, noul convertit de astăzi era într’un desacord complet cu tatăl său asupra unei serii întregi de chestiuni politice, economice şi sociale. Cum se vor putea încheia contractele cu artiştii străini DECIZIA DIRECŢIEI GENERALE A TEATRELOR Direcţia generală a teatrelor şi operelor române a trimis tuturor diretorilor de agenţii teatrale, o adresă, prin care face cunoscut că, pe viitor, toate contractele încheiate cu artiştii străini trebuesc traduse şi în limba română. In cazul când formularul de contract nu va fi pe două coloane, dintre cari una să cuprindă versiunea românească, traducerea urmează a fi certificată de către organele Ministerului de Externe. Numai în aceste condiţii şi cu contractele vizate de Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici se vor acorda autorizaţiile solicitate pentru artiştii străini. Manifestaţii studenţeşti anti-japoneze PEKING, 29. (Rador). — In urna manifestaţiilor anti-japoneze, autorităţile au arestat 10 studenţi. Delegaţii studenţimii din Peking s’au întrunit pentru a hotărî manifestaţiile cari urmează a se face în semn de protest împotriva sosirii de nouă trupe de întărire, trimise din Japonia în provinciile de nord ale Chinei. Autorităţile chineze se tem ca aceste manifestaţii anti-japoneze să nu dea pretext unei intervenţii din partea trupelor japoneze. Aceasta explică arestările făcute şi măsurile preventive luate de autoritățile chineze. O arenă a martirului la Lyon S'a descoperit imensul circ ce cuprindea douazeci de mii de spectatori şi unde din ordinul împăratului Marcus Aurelius, şi-au găsit sfârşitul, sfânta Blandina şi alte câteva mii de victime. Senzaţional reportaj A ZI în REALITATEA ILUSTRATĂ Pagina Situaţia politică ăînSreci® — De la trimisul nostru special — ATENA. — Fiind interesant c pentru noi să ne cunoaştem mai c deaproape prietenii, am între- c prins o anchetă, pentru a informa • pe cititori asupra situaţiei din Grecia care, în ultimul timp, a atras adesea atenţia opiniei pu- . blice internaţionale asupra ei. Nu s’au uitat convulsiunile interne, cari au împărţit poporul grec în tabere învrăjbite, cari au deslăpăţuit chiar războiul civil şi au pus în primejdie unitatea naţională. Abia a trecut un an de când a avut loc răscoala din Creta. De atunci, evenimente grave s’au succedat în Grecia: instaurarea unei dictaturi; schimbarea regi- ,mulul din republică fin regat; dizolvarea Camerei, care fusese declarată constituantă; noul alegeri parlamentare; formarea unui guvern supranumit „de toleranţă”, etc. Am luat contact cu principalii conducători ai lumii politice, cu intelectualii aparţinând tuturor partidelor şi voiu reda mai jos, în mod imparţial, constatările făcute. POLITICA INTERNA Sunt două mari partide politice în Grecia: cel liberal, venizelist , (mai înainte republican), condus de d. Sophoulis şi cel populist (regalist), condus de d. Tsaldaris. Aceste două partide au guvernat Grecia multă vreme pe rând, fiind însă adesea întrerupte de intervenţii din afara scenei politice şi anume din sânul armatei, atunci când vre-un general popular încerca prin forţă să preia conducerea ţării, cum a fost cazul Pangaios, cazul Plastiras, etc. Armata se amesteca excesiv in treburile politice. Ea nu era ceea ce este in ţările democratice: „marea mută”. Intre membrii celor două mari partide nu există relaţii. Mai bine zis, se urăsc reciproc de moarte. Astfel, d. Sophoulis a spus intr’un articol: „Dacă ar fi vorba de un guvern de colaborare, iar ministerul de Interne cu poliţia şi siguranţa ar fi încredinţat unui populist, atunci ar trebui să am şi eu un subsecretar al ’meu (liberal) la interne, căci altfel viaţa partizanilor mei nu-i în siguranţă”. Natural, că in asemena condiţii, viaţa politică se desfăşoară într’un ritm anormal, ţara fiind împărţită in două. Duşmănia este atât de mare, încât după cum ni s’a afirmat, o căsătorie între doi tineri, dacă fac parte din două iarţUJji rivale (unul populist și celălalt liberal), devine imposibilă. Exact ca pe vremea războaielor religioase cu secole în urmă, când un catolic nu putea să ia in căsătorie o protestantă. In ultimul timp lucrurile par a se schimba, dar n’am văzut semne reale, de îndreptare, stare de spirit de care vorbesc fiind încă dominantă. OPINIA PUBLICĂ In Grecia, opinia publică este formată. Fiecare cetăţean ia parte la viaţa publică, urmăreşte activitatea oamenilor de stat care, dacă au marele defect al patimei politice, au însă o mare calitate, aceia a unei moralităţi desăvârşite. In Grecia, a fost arestat un fost ministru, fiincă societatea anonimă pe care o prezida nu-şi plătise impozitele şi n’a fost eliberat decât după plata integrală. Curentul pentru de■ mocraţie, pentru satisfacerea revendicărilor marei masse, cu alte cuvinte curentul de stânga, este covârşitor. Dintre grupările politice, ceai mai vie pare a fi cea liberală, formată in mare parte din refu-jgiaţii din Asia Mică, populaţiei activă şi muncitoare, care a dotat Grecia cu o industrie propria ce e pe cale de îmbucurătoare dezvoltare. RESTAURAREA REGALITĂŢII După înfrângerea revoluţiei dina Creta, partidul populist condus de d. Tsaldaris, având ca principal colaborator pe generalii Condylis, a început să prepare terenul pentru revenirea regeluii George pe tron, schimbând forma statului din republică in regat. Reamintim că regalitatea a fost înlocuită de republica, în urma greşelilor regelui Constantin, contra căruia se ridicase Venicelos, care a grupat în jurul său, in epoca aceea majoritatea poporului. Această acţiune a partidului populnt, s’a dovedit a fi în concordanţă cu sentimentele poporului grec, care a ratificat in majoritate readucerea regalităţii. înainte de a reveni in Elatia, regele George a văzut pe Venizelos, care a fost şi el partizanul reîntoarcerii regelui şi care şi-a sfătuit partizanii să sprijine pe rege în opera de consolidare a ţării. Astfel s’a realizat un acord asupra regimului în fiinţă intre cele două mari partide, dispărând principala deosebire doctrinară dintre ele. Se poate afirma astăzi că opinia publică grecească aprobă reinstaurarea regalităţii democratice convinsă fiind că aceasta aduce ţării mai multă linişte. Chiar d-nii Kaphandaris şi Papanastasiu, republicani convinşi, s’au prezentat regelui şi întreţin raporturi normale cu el. Putem deci conchide că’n viaţa politică a Greciei, în actuala stare de lucruri, găsim o problemă rezolvată, aceia a regimului. POLITICA REGALĂ „Regele, care a stat peste 12 ani în Anglia, este adânc pătruns de ideile democratice şi nevoia ca poporul să-şi poată alege în mod liber pe conducătorii săi”, spune d. Mihalakopoulos, fost prim ministru şi ministru de externe, azi mare leader liberal, bun prieten cu ministrul nostru de externe d. Nicolae Titulescu. „In trei rânduri am vorbit cu suveranul, adaugă d-sa, în timpul interesantei conversaţiuni ce am avut-o împreună, şi mi-am dat perfect seama că „regele are faţă de dictatură o adevărată aversiune”. De altfel dela sosirea sa regele George a dat dovada dorinţii sale de a ţine socoteală de voinţa poporului şi de a-l cârmui după cea mai perfectă practică de suveran constituţional. Nemulţumind pe aceia care-i aduseseră, pe populişti cari credeau că vor putea să profite un timp de această schimbare de regim în folosul partidului lor, suveranul a dizolvat Camera Constituantă, care l’a proclamat rege şi a decretat noui alegeri, cari s’au desfăşurat în cea mai perfectă libertate pe baza principiului reprezentării proporţionale. Au reuşit in unica Cameră de 300 deputaţi ce are Grecia: 140 de populişti şi 142 de liberali. După terminarea alegerilor, regele a cerut ambelor partide să se pue de acord şi să constitue un guvern de colaborare. Tratativele au durat 59 de zile şi s-au terminat fără nici un rezultat divirgenţele politice fiind profunde. In faţa acestei situaţii, regele a constituit un guvern extra-parlamentar, obligându-1 însă să colaboreze cu parlamentul, căruia trebuie să-i supue politica sa. Aşa s’a constituit guvernul Demertzis şi, după moartea d-lui Demertzis, cabinetul Metaxas, cel actual. Opinia publică grecească este adânc nemulţumită de această soluţie, întrucât ea a voit ca fie liberalii, fie populiştii, să conducă ţara şi acum vede pe alţii în locurile de răspundere. Această stare de nemulţumire face ca să considerăm tranzitorie soluţia prezentă. Intr’un articol viitor voiu da interwiewul ce am avut cu d. Metaxas, primul-ministru al Greciei. ______ N. N* Petrașcu COMEMORAREA LUI LOPE DE VEGA LA „PRIETENII ISTORIEI LITERARE“ Ultima şedinţă a societăţii „Prietenii istoriei literare“ a fost închinată lui Lope de Vega. Cu acest prilej s-au făcut două comunicări, prima a d-lui Valeriu Papahagi despre „Lope de Vega“ şi a doua a d-lui Barbu Lăzăreanu. „Lope de Vega în româneşte“. Primul conferenţiar a arătat la început că scriitorul comemorat este unul din cei mai iluştri reprezentanţi ai literaturii spaniole din secolul de aur-XVI. A scris piese de teatru, poeme didactice şi epice, romane, egloge, elogii şi sonete. Dar mai cu seamă s-a afirmat ca autor dramatic. Opera sa impresionează prin imensitatea şi uşurinţa cu care a fost scrisă. De aceea a fost poreclit „el monstru de la naturaleza“ şi „el fénix de la ingenios“. Teatrul lui Lope de Vega, rămas naţional, nu a avut alt scop decât acela de a satisface marele public. Lope de Vega a dat o orientare sigură teatrului ţării sale. Spaniolii au recunoscut în opera lui "toate caracterele neamului lor.)| După comunicarea d-lui Papahagi s-a dat citire conferinţei d-lui Barbu Lăzăreanu care nu a putut participa la şedinţă. Circulaţia lui Lope de Vega in literatura noastră, a început între anii 1872-1878, când mitiele lui a fost pomenit cu prilejul certurilor literare in jurul piesei: „Dreptatea domnească sau„ Porcarul şi Măria-Sa Vodă”, dramă, care este o imitaţie a lui V. A. Urechia, după teatrul lui Lope de Vega. Tot în româneşte scriitorul spaniol a fost studiat şi analizat de spaniolistul S. Vârgolici, care a publicat articole asupra lui Calderon de la Barca, şi „Pope de Vega, şi teatrul lui, studii asupra literaturii spaniole tipărite în „Convorbiri literare” din anii 1369-1870. In aceste studii Vârgolici face un istoric al dramei spaniole şi al evoluţiei ei până la Lope de Vega. Spania nu avea un teatru până la acest creator al dramei originale spaniole. Mai departe se arată in comunicarea d-lui Barbu Lăzăreanu cum S. Vârgolici s-a ocupat amănunţit de viaţa şi opera lui Lope de Vega, __ultima — împărţită în trei capitole: Comedii de moravuri, isterice şi sacre. Citându-se din piesele lui şi din dialogurile caracteristic alese de Vârgoldi se subliniază totodată cum lucra Lope de Vega şi acordul din activitatea sa de autor dramatic şi lucrarea: „Arta nouă de a face comedii“. Se mai citează o traducere în versuri a unui sonet facut de C. Pajură de la revista „Şcoala Mehedinţului“. D. Lăzăreanu va arăta cu alt prilej influenţa lui Lope de Vega, asupra teatrului românesc, venită pe calea lucrărilor lui traduse în limbile germane sau franceză şi prelucrate în vodevilurile noastre. D. profesor Gui y Reglero care a reprezentat pe ministrul Spaniei la această comemorare a încheiat şedinţa cu o scurtă cuvântare, arătând că la început, când a venit in România, şi-a închipuit o ţară barbară, dar aici a găsit sufletul latin şi o ţară civilizată. Prietenia dintre cele două ţări latine — spune d. Reglero — e un fapt incontestabil. D. Haneş, preşedintele Societăţii „Prietenii istoriei literare“ a mulţumit vorbitorilor şi la rândul său a arătat dragostea pe care românii o poartă Spaniei. După şedinţă membrii acestei in- I stitulii culturale, au vizitat expoziţia festivă a cărţii. Gh. G. LOPE De VEGA Amănunte asupra oribilei crime din Sibiu Ea a fost comisă în plină zi, în centrul orașului, lifentifîcarea criminalilor SIBIU, 29. — Vestea săvârșirii oribilei crime din str. Elisabeta s’a răspândit ca fulgerul în oraş. O lume imensă s’a adunat la locul crimei. Din, primul moment s’au emis ipotezele cele mai neaşteptate. In adevăr, cu greu se poate explica cum a fost săvârşită o crimă atât de oribilă în plină zi, când circulaţia pe stradă era în toi. O ZI ONOMASTICA FUNESTA Din cercetările poliţiei, bazate pe declaraţiile făcute de fiicele Wilhelminei Gerber, mama lor urma să-și serbeze ziue, onomastică la ea acasă, după închiderea magazinului situat in strada Elisabeta No. 21. înainte de amiază bătrâna a fost vizitată de fiicele sale, care i-au comunicat că vor s’o sărbătorească. Deoarece până la ora 1 Wilhelmina Gerber nu venise acasă, membrii familiei au trimis pe un cumnat să o aducă de la prăvălie. Acesta văzând magazinul închis a crezut că soacra lui a plecat şi se află pe undeva, prin apropiere. După câteva ore de aşteptare fiicele bătrânei Gerber, au început s-o caute disperate, pe la prieteni şi cunoscuţi ,fără a reuşi să dea de urma ei. Cumnatul, care fusese la prăvălie, cuprins de bănuială s’a, hotărît atunci să forţeze uşa. Spectacolul ce i s’a oferit ochilor era îngrozitor. Pe duşumea zăcea victima cu faţa congestionată,, cu ochii ieşiţi din orbite. CUM S’A PETRECUT CRIMA In dimineaţa crimei au fost observaţi pe stradă doi indivizi cari păreau străini de oraş. Ţinuta lor apăru dela început suspectă trecătorilor: ei erau prost îmbrăcaţi şi arătau ca nişte borfaşi de rând. Bănuelile tuturor s’au îndreptat asupra acestor doi indivizi, cari se prezentaseră de altfel in cursul dimineţii la mai mulţi industriaşi spunând’că sunt şomeri şi caută de lucru. , Wilhelmina Gerber avea în cassă suma de 3000 lei cu care intenţiona, să facă in ziua aceea diferite plăţi. Criminalii ştiau probabil de existenţa acestei sume şi s’au hotărit să săvârşească oribilă crimă. Probabil că în momentul în care Whelmina Gerber voia să închidă prăvălia şi să plece acasă, cei doi necunoscuţi au intrat pe uşă, năpustindu-se asupra victimei. Cu o sârmă de la firul electric, criminalii i-au înfăşurat gâtul, sugrumând-o. Pentru a nu putea ţipa, asasinii au astupat gura victimei cu o batistă. Ucigaşii au spart apoi cassa de fier ridicând suma de 3000 de lei. Ei nu s-au atins însă de bijuterii. Poliţia a întreprins imediat cercetări. D. chestor Ştefănescu şi Stamate directorul poliţiei au mobilizat întreg personalul pentru a urmări pe criminali. Datorită cercetărilor făcute de comisarii Ropold şi Bârnă şi agenţii Petricioiu, Hârjescu, Vasilescu şi Vrânceanu, ucigaşii au fost identificaţi. Şi urmează a fi prinşi dintr’un moment intr’altul. Din partea parchetului anchetează d-nii prim-procuror Piso și procuror Musu.