Adevěrul, iunie 1936 (Anul 50, nr. 16058-16082)

1936-06-01 / nr. 16058

Luni­i iunie 193® Directivele politice ale germani- i­lor din România s-au precizat, în ultimii doi-trei ani, în sensul unei , orientări către national-socialismul d-lui Hitler. Din goana intereselor și a concurentei, au rezultat cele , două tabere adverse, dintre cari una este reprezentată prin hitleris­­mul mai „moderat“ al „Consiliului national al germanilor din Româ­nia“, iar cealaltă de către nazismul extremist al „Partidului popular german“, întrecerea germanilor din ţară, pe tema zelului national-socialist, se dă, aşa­dar, exclusiv între aceste două partide. Iată, însă, că în preo­cupările politice ale germanilor din România intevine un punct de ve­dere cu totul nou, aproape senza­ţional, menit să răstoarne multe din calculele agenţilor d-lui Hitler şi să provoace grave frământări. O parte a germanilor din ţară a­­runcă din ce în ce mai amicale şi mai insistente priviri către Austria. O vie propagandă de simpatie pen­tru această ţară poate fi remarcată îndeosebi în Bucovina. Rezultatele au început să se ara­te. Fruntaşii germani, cari erau pâ­nă mai ieri notorii propagandişti nazişti, au dezertat din rândurile naţional-socialismului celui de al 111-lea Reich, declarându-se pentru necesitatea promovării intereselor Austriei. Unii dintre aceştia ple­dează pentru o Austrie democrată, în timp ce alţii doresc o Austrie fascistă. * In publicaţia „Katholische Volks­wacht“ (numărul din 24 Mai), a a­­părut recent un articol programa­­tic pentru o orientare a germani­lor din România spre Austria. Articolul se intitulează: „Austria şi­ germanii de peste hotare“, şi re­prezintă o netă adeziune la po­litica Austriei. El lasă să se înţeleagă necesitatea strângerii ger­manilor din ţară într'un bloc cato­lic. Ideia vrea să demonstreze tot­deodată, obligaţia acestor catolici germani din România de a lupta îm­­potriva Germaniei hitleriste, care prigoneşte clerul catolic. #• Tot în „Katholische Volkswacht“, este reprodus un semnificativ arti­col, datorit profesorului universi­tar Hubert Hantsch. Acesta delimi­tează sfera de interese a Austriei şi cea a Germaniei, arătând că prima ţară nu se poate lăsa nicidecum ins­pirată de Reich, deoarece ea­ este aceea, care reprezintă germanismul autentic. Profesorul Hantsch subliniază că „germanii austriaci nu pot, ei nu este sub nici un motiv voie, să fie socotiţi drept germani extra-terito­­riali, ci ca germani originari şi DE SINE STĂTĂTORI“. Mai departe, d-sa accentuiază: „Cultura tuturor comunităţilor ger­mane este îndatorată germanismu­lui austriac". * Noua mişcare, de îndepărtare de la punctele de vedere ale Germa­niei naziste, a stârnit, deopotrivă, adeziuni spontane şi adversităţi de­clarate. Printre duşmanii cei mai îndâr­jiţi ai orientării spre Austria, se a­­fla, în mod firesc, „Partidul popu­lar german“ din ţară, care este cel mai supus cauzei Berlinului. Referindu-se la cele două artico­le, despre care a fost vorba mai sus, „Deutsche Tageszeitung“, ofi­ciosul h­itierist de la Sibiu scrie, în legătură cu cele afirmate de pro­fesorul universitar Hantsch: „Ceea­­ce vrea să spună d-sa, este limpe­de, la o parte cu ideologia de unoire naţională şi socialistă! „Să ne îndepărtăm de la curente­le spirituale şi culturale ale patriei­­rume şi să ne îndreptăm spre Au­stria“. Şi, mai departe: „Austria este, astăzi, spirituali­ceşte, economic, şi din toate pane­lele de vedere, o ruină. A fost, mai intâi, o minge in mâinile Societă­ţii Naţiunilor şi este, actualmente, un bastion al fascismului şi al cle­rului politicianizat. Populaţia sa este împilată ele un guvern dicta­torial, cu ajutorul baionetelor şi îm­potriva voinţei majorităţii. Zeci de mii dintre germanii cei mai autentici lâncezesc in carcere, in lagărele de concentrare şi ca exilaţi peste graniţă. La fel, ca în domeniul politic, nu există (în Aus­tria. N. R.) nici libertate confesio­nală". Ca încheiere, oficiosul naţional­­socialiştilor din România se adre­sează în aceşti termeni de alarmă adversarilor din ţară: „Domnilor din „Consiliul naţio­nal“, din gruparea Paberitius, băgaţi de seamă încotro se îndreaptă dru­mul d-voastră! El duce spre Aus­tria! „Katholische Volkswacht“ vă conduce într'acolo!". * Şi, acum, câteva concluzii. Curentul filo-austriac, în sânul germanilor din țară, este — după cum se vede — destul de serios, pentru a pune pe gânduri grupările hitleriste. Panica oficiosului nazist din România este vizibilă. Aceasta, ca primă impresie. Clar, ca lumina zilei, este însă, un lucru: hitlerismul admite dictatura, dar... numai când o exercită el. In momentul când metodele dictato­riale sunt utilizate de d. Mussolini, de pildă, dictatura acestuia, fascis­mul, este atacată cu ultima energie de matadorii nazişti. In realitate, şi hitlerismul şi fas­cismul sunt egale, din punctul de vedere al silniciilor la cari supun poporul. Ironia întâmplării face ca „Deut­sche Tageszeitung“, oficiosul hitle­­riştilor extremişti din ţară, să în­făţişeze oglinda fascismului, adică: teroarea, lagărele de concentrare, prigoana politică şi confesională. Un tabiou, care seamănă ca două picături de apă, cu cel înfăţişat de Germania d-lui Hitler. Din toate aceste realităţi, s-ar putea, însă, ca până la urmă, ger­manii din ţară, cărora le-a mai ră­mas puţin bun simţ, să se umple de im desgust, menit să determine o respingere şi a hitlerismului şi a fascismului. Eugen Jebeleanui PARERI MINORITARE GERMANII DIN ROMANIA SE ORIENTEAZĂ SPRE AUSTRIA ? Adunările „Frontului plugarilor d­in judeţele Hunedoara şi Arad Adâncirea organizării, co nisterele de propagandă DEVA, 29.­­ In izbânda alegerii parţiale, care a dat d-lui Ghiţă Pop mandatul de deputat, „Frontul plu­garilor“ a jucat un rol considerabil. Frontul Plugarilor din judeţul Hunedoara şi-a intensificat propa­ganda. • El mai aduce şi prestigiul victoriei electorale recente. Faptul că plugarimea din judeţul Arad în frunte cu comuna Hodiş a consti­tuit Frontul în Arad şi că vin veşti de încurajare din toate judeţele Ar­dealului. — Frontiştii­­ din judeţul Hunedoara şi-au format din cadrele tineretului echipele de propagandă cari nu scapă nici o zi de sărbătoa­re fără a ţine adunări in diferite centre in scopul intensificării orga­nizării. După seria de adunări ţi­nute în Vărmaga, Bapotoc, Brad, Mihăileni şi sectoarele din Deva,­­ echipele de propagandă au străbă­tut comunele din regiunea Orăştie şi cele din părţile nordice a Devei. In 24 Mai plugarii Tirei George, Roman, Popa şi avocatul A. Filimon au vizitat comunele Popeşti, Cârjiţi, Almaşul Sec în cari împreună cu delegaţii localnici Rotea Ion, Lăscău Patru, Got Aron, Juscăr­esc G., Bă­­neasa Abel, Susan George, Crişan Adam, au arătat necesitatea organi­zării plugăreşti ca singura cale de a-şi uşura viaţa prin propria luptă. Delegaţii Frontului au fost pe tot locul ascultaţi cu viu interes. Echipa din plasa Orăştie compu­să din plugarii Belea Miron preş. plăşii Deva, Cranciova Miron preşi. pl. Gsoagiu. Guia Petru secretar, au luat contact cu fruntaşele comune Romoşel, Romos, Vaidei. Şi aci ca şi în plasa Deva sute de săteni s’au adunat spontan constituind adu­nări, proclamând alegerea preşedin­telui ad hoc şi ascultând oratorii plu­gari succedaţi la cuvânt. In Romoşel adunarea a fost pre­zidată de plugarul Ioanăş Nicolae Sodor, în Romos de către plugarul Stefan loan in casa ospitalieră a plugarului Baba Nicolae, iar în Vaidei de preşedintele local Socol loan. S’a dovedit că contactul perma­nent cu satele e de mare importan­ţă. Plugarii sprijină lupta pentru democraţie şi aprobă tactica Fron­tului Plugarilor de a face să înţe­leagă pe plugarii din toate partidele in deosebi pe cei din partidul na­­ţional-ţărănesc cu ideologia cea mai apropiată de a Frontului Plu­garilor, că tăria plugărimii stă fe­rmnirea lor în jurul unui program pe care nu-l pot duce la izbândă decât împreunându-şi forţele intr’o­­ sin­gură organizare, într’un singur Front al Plugarilor din toată ţara. Broşura Frontului ..Ce vremi“ e tot mai răspândită şi mai înţeleasă, pentru acest program e înşiruite tot mai mulţi în jurul steagului. COR. I Organizaţiile înarmate interzise in Olanda AMSTERDAM, 29. (Ba­ilor). — Camera olandeză a votat un proect de lege prin care se interzice con­stituirea de organizaţii ci­vile înarmate. INCENDIU IA O RAFINERIE DIN PLOEŞTI PLOEŞTI, 29. „ Un puternic in­cendiu s’a declarat astă seară la ra­finăria de petrol a societăţii .,Dacia Română“ d­in Pariera Gogoaşa a oraşului nostru A luat foc magazia de materiale a rafinăriei. S’a dat imediat, alarma, iar la lo­cul sinistrului au sosit muncitorii fabricii, care au început operaţiuni­le de localizare. Din oraş au plecat impdtat pompierii sub comanda d-lui căp. Mihail Maneca şi după o muncă de o oră şi jumătate focul a put­u stins. Flăcările au mistuit o parte din magazie şi a distrus o mareă canti­tate de bumbac şi materiale care se aflau depozitate acolo. Pagubele se ridică la cca. 200.000 lei. D. comisar Sachelarie împreună cu conducătorii rafinăriei au înce­put cercetările pentru stabilirea cauzei incendiului. Taximetru prăbuşit In Dunăre Pasagerii s’au înecat BUDAPESTA, 29 (Ba­ilor). — Azi dimineaţa un taxi, care trecea podul Margareta din Budapes­ta,, s’a îndreptat brusc spre balustradă, a rupt-o şi a căzut în Dunăre, dis­părând împreună ci® pa­sagerii care se aflai? îrtă*­untru. Pompierii sosiţi la faţa locului, nu au putut găsi nimic. Mai mulţi scafandri lu­crează acum apă, spre a descoperi automobilul. FESTIVALUL CEHOSLOVAC IN CAPITALĂ Uni caii ai sălii „Arta“ în timpul festivalului, pentru sărbătorirea preşedin­telui Benes ADEVIRUL ...............— iiUflii » ——­— — D. Ribbentropp in Anglia LONDRA, 29 (Rador). — D. von Ribbentrop a părăsit azi după a­­miază aerodromul din Croydon, ple­când la Belfast. Ambasadorul german va petrece sărbătorile Rusaliilor la proprieta­tea din Irlanda de Nord a lordului Londonderry. Lordul Londonderry a părăsit de­­asemeni Londra, cu avionul, câteva momente după d. von Ribbentrop. Concursul internaţional de şah MOSCOVA, 29. (Rador). — In cursul celui de al 11-lea tur al con­cursului internaţional de şah, par­tida dintre Capablanca şi Flohr s-a terminat remisă; partida Botvinik- Riumine a fost amânată pentru azi, Botvinik având mari şanse de a câştiga. Elikases a învins pe Loe­­wenfisch după o partidă extrem de interesantă; partida Khan-Rogozine a fost amânată pentru azi, Kahn a­­vând o poziţie mult mai avantajoa­să. Lilien­thal a învins pe Lasker. Situaţia se prezenta aseară astfel: In fruntea clasamentului Capablan­ca cu 8 puncte. Urmează Botvinik cu 6 puncte şi o partidă în conti­nuare, Lilienthal şi Flohr cu câte 5 puncte şi jumătate, Rogozine cu 5 puncte şi o partidă in continuare şi Lasker şi Eliskases cu câte 5 puncte. Raidul lui „Hindenburg“ RIO DE JANEIRO. 29. (Rador). — Dirijabilul „Hindenburg” a sosit aci azi dimineaţă la ora 5 şi 30 (Ora Rio de Janeiro). Dirijabil1:1, condus de căpitanul Lehmann a părăsit baza sa din Frankfurt pe Main.­­Luni seara la ora 20 şi 40, transportând 40 de că­lători, mărfuri între cari, și un avion de turism, și peste 300.000 scrisori. Fiul lui Gandhi a trecut la islamism BOMBAY, 29 (Rador). — Hariral Gandhi, fiul cel mai mare al lui Mahatma Gandhi, s-a convertit în mod solemn la islamism, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în moscheea principală din Bombay. In viitor, fiul marelui luptător in­dian va purta numele de Abdullah Gandhi. încă de mai mulţi ani, noul con­vertit de astăzi era într’un desacord complet cu tatăl său asupra unei serii întregi de chestiuni politice, economice şi sociale. Cum se vor putea încheia contractele cu artiştii străini DECIZIA DIRECŢIEI GENERALE A TEATRELOR Direcţia generală a teatrelor şi operelor române a trimis tutu­ror diretorilor de agenţii teatrale, o adresă, prin care face cunos­cut că, pe viitor, toate contrac­tele încheiate cu artiştii străini trebuesc traduse şi în limba ro­mână. In cazul când formularul de contract nu va fi pe două coloa­ne, dintre cari una să cuprindă versiunea românească, traducerea urmează a fi certificată de că­tre organele Ministerului de Ex­terne. Numai în aceste condiţii şi cu contractele vizate de Sindicatul artiştilor dramatici şi lirici se vor acorda autorizaţiile solicitate pentru artiştii străini. Manifestaţii studenţeşti anti-japoneze PEKING, 29. (Rador). — In urna manifestaţiilor anti-japoneze, auto­rităţile au arestat 10 studenţi. Delegaţii studenţimii din Peking s’au întrunit pentru a hotărî mani­festaţiile cari urmează a se face în semn de protest împotriva sosirii de nouă trupe de întărire, trimise din Japonia în provinciile de nord ale Chinei. Autorităţile chineze se tem ca a­­ceste manifestaţii anti-japoneze să nu dea pretext unei intervenţii din partea trupelor japoneze. Aceasta explică arestările făcute şi măsurile preventive luate de autoritățile chi­neze. O arenă a martirului la Lyon S'a descoperit imensul circ ce cuprindea douazeci de mii de spectatori şi unde din ordinul împăratului Ma­rcus Aurelius, şi-au găsit sfârşitul, sfânta Blandina şi alte câteva mii de victime. Senzaţional reportaj A Z­I în REALITATEA ILUSTRATĂ Pagina Situaţia politică ăînSreci® — De la trimisul nostru special — ATENA. —­ Fiind interesant c pentru noi să ne cunoaştem mai c deaproape prietenii, am între- c prins o anchetă, pentru a informa •­ pe cititori asupra situaţiei din­­ Grecia care, în ultimul timp, a­­ atras adesea atenţia opiniei pu- .­ blice internaţionale asupra ei. Nu­­ s’au uitat convulsiunile interne,­­ cari au împărţit poporul grec în tabere învrăjbite, cari au d­eslăp­­ă­ţuit chiar războiul civil şi au pus­­ în primejdie unitatea naţională.­­ Abia a trecut un an de când a­­ avut loc răscoala din Creta. De atunci, evenimente grave s’au­­ succedat în Grecia: instaurarea unei dictaturi; schimbarea regi- ,­mulul din republică fin regat; dizolvarea Camerei, care fusese declarată constituantă; noul a­­­­legeri parlamentare; formarea u­­nui guvern supranumit „de tole­ranţă”, etc. Am luat contact cu principalii­­ conducători ai lumii politice, cu intelectualii aparţinând tuturor partidelor şi voiu reda mai jos, în mod imparţial, constatările fă­cute. POLITICA INTERNA Sunt două mari partide politice în Grecia: cel liberal, venizelist , (mai înainte republican), condus de d. Sophoulis şi cel populist (regalist), condus de d. Tsalda­­ris. Aceste două partide au gu­vernat Grecia multă vreme pe rând, fiind însă adesea întrerup­te de intervenţii din afara sce­nei politice şi anume din sânul armatei, atunci când vre-un ge­neral popular încerca prin forţă să preia conducerea ţării, cum a fost cazul Pangaios, cazul Plas­­tiras, etc. Armata se amesteca excesiv in treburile politice. Ea nu era ceea ce este in ţările de­mocratice: „marea mută”. Intre membrii celor două mari partide nu există relaţii. Mai bine zis, se urăsc reciproc de moarte. Astfel, d. Sophoulis a spus in­­tr’un articol: „Dacă ar fi vorba de un guvern de colaborare, iar ministerul de Interne cu poliţia şi siguranţa ar fi încredinţat unui populist, a­­tunci ar trebui să am şi eu un subsecretar al ’meu (liberal) la interne, căci altfel viaţa partiza­nilor mei nu-i în siguranţă”. Natural, că in asemena condi­ţii, viaţa politică se desfăşoară într’un ritm anormal, ţara fiind împărţită in două. Duşmănia este atât de mare, încât după cum ni s’a afirmat, o căsătorie între doi tineri, dacă fac parte di­n d­ouă iarţUJji rivale (unul populist și celălalt liberal), devine imposibilă. Exact ca pe vremea războaielor religioase cu secole în urmă, când un catolic nu putea să ia in căsătorie o protestantă. In ultimul timp lucrurile par a se schimba, dar n’am văzut semne reale, de îndreptare, stare de spi­rit de care vorbesc fiind încă do­minantă. OPINIA PUBLICĂ In Grecia, opinia publică este formată. Fiecare cetăţean ia par­te la viaţa publică, urmăreşte activitatea oamenilor de stat care, dacă au marele defect al patimei politice, au însă o mare calitate, aceia a unei moralităţi desăvârşite. In Grecia, a fost a­­restat un fost­ ministru, fiincă so­cietatea anonimă pe care o pre­zida nu-şi plătise impozitele şi n’a fost eliberat decât după pla­ta integrală. Curentul pentru de­­■ mocraţie, pentru satisfacerea re­vendicărilor marei masse, cu alte­­ cuvinte curentul de stânga, este covârşitor. Dintre grupările politice, ceai mai vie pare a fi cea liberală,­­ formată in mare parte din refu-j­­­giaţii din Asia Mică, populaţiei­­ activă şi muncitoare, care a dot­­at Grecia cu o industrie propria ce e pe cale de îmbucurătoare dezvoltare. RESTAURAREA REGA­LITĂŢII După înfrângerea revoluţiei dina Creta, partidul populist condus de d. Tsaldaris, având ca prin­cipal colaborator pe generalii Condylis, a început să prepa­r­e terenul pentru revenirea regel­uii George pe tron, schimbând forma­­ statului din republică in regat. Reamintim că regalitatea a fost înlocuită d­e republica, în urma greşelilor regelui Constantin, contra căruia se ridicase Venice­­los, care a grupat în jurul său, in epoca aceea majoritatea po­porului.­­ Această acţiune a partidului populnt, s’a dovedit a fi în con­cordanţă cu sentimentele po­porului grec, care a ratificat­ in majoritate readucerea regalităţii. înainte de a reveni in Elatia, regele George a văzut pe Veni­­zelos, care a fost şi el partizanul reîntoarcerii regelui şi care şi-a sfătuit partizanii să sprijine pe rege în opera de consolidare a ţării. Astfel s’a realizat un a­­cord asupra regimului în fiinţă intre cele două mari partide, dis­părând principala deosebire doc­trinară dintre ele. Se poate afirma astăzi că opi­nia publică grecească aprobă re­­instaurarea regalităţii democra­tice convinsă fiind că aceasta a­­duce ţării mai multă linişte. Chiar d-nii Kaphandaris şi Pa­­panastasiu, republicani convinşi, s’au prezentat regelui şi întreţin raporturi normale cu el. Putem deci conchide că’n viaţa politică a Greciei, în actuala stare de lu­cruri, găsim o problemă rezol­vată, aceia a regimului. POLITICA REGALĂ „Regele, care a stat peste 12 ani în Anglia, este adânc pătruns de ideile democratice şi nevoia ca poporul să-şi poată alege în mod liber pe conducătorii săi”, spune d. Mihalakopoulos, fost prim ministru şi ministru de ex­terne, azi mare leader liberal, bun prieten cu ministrul nostru de externe d. Nicolae Titulescu. „In trei rânduri am vorbit cu suveranul, adaugă d-sa, în tim­pul interesantei conversaţiuni ce am avut-o împreună, şi mi-am dat perfect seama că „regele are faţă de dictatură o adevărată a­­versiune”. De altfel dela sosirea sa regele George a dat dovada dorinţii sale de a ţine socoteală de voinţa poporului şi de a-l cârmui după cea mai perfectă practică de su­veran constituţional. Nemulţu­mind pe aceia care-i aduseseră, pe populişti cari credeau că vor pu­tea să profite un timp de această schimbare de regim în folosul partidului lor,­­ suveranul a di­zolvat Camera Constituantă, care l’a proclamat rege şi a decretat noui alegeri, cari s’au desfăşurat în cea mai perfectă libertate pe baza principiului reprezentării proporţionale. Au reuşit in uni­ca Cameră de 300 deputaţi ce are Grecia: 140 de populişti şi 142 de liberali. După terminarea alegerilor, regele a cerut ambe­lor partide să se pue de acord şi să constitue un guvern de co­laborare. Tratativele au durat 59 de zile şi s-au terminat fără nici un rezultat divirgenţele politice fiind profunde. In faţa acestei situaţii, regele a constituit un guvern extra-parlamentar, obli­­gându-1 însă să colaboreze cu par­lamentul, căruia trebuie să-i su­­pue politica sa­. Aşa s’a consti­tuit guvernul Demertzis şi, după moartea d-lui Demertzis, cabine­tul Metaxas, cel actual. Opinia publică grecească este adânc nemulţumită de această soluţie, întrucât ea a voit ca fie liberalii, fie populiştii, să condu­că ţara şi acum vede pe alţii în locurile de răspundere. Această stare de nemulţumire face ca să considerăm tranzitorie soluţia prezentă. Intr’un articol viitor voiu da interwiewul ce am avut cu d. Metaxas, primul-ministru al Gre­ciei. ______ N. N* Petrașcu COMEMORAREA LUI LOPE DE VEGA LA „PRIETENII ISTORIEI LITERARE“ Ultima şedinţă a societăţii „Prie­tenii istoriei literare“ a fost închi­nată lui Lope de Vega. Cu acest prilej s-au făcut două co­municări, prima a d-lui Valeriu Pa­­pahagi despre­ „Lope de Vega“ şi a doua a d-lui Barbu Lăzăreanu. „Lope de Vega în româneşte“. Primul conferenţiar a arătat la început că scriitorul comemorat este unul din cei mai iluştri repre­zentanţi ai literaturii­ spaniole din secolul de aur-XVI. A scris piese de teatru, poeme didactice şi epice, ro­mane, egloge, elogii şi sonete. Dar mai cu seamă s-a afirmat ca autor dramatic. Opera sa impresionează prin imen­sitatea şi uşurinţa cu care a fost scrisă. De aceea a fost poreclit „el monstru de la naturaleza“ şi „el fénix de la ingenios“. Teatrul lui Lope de Vega, rămas naţional, nu a avut alt scop decât acela de a satisface marele public. Lope de Vega a dat o orientare si­gură teatrului ţării sale. Spaniolii au recunoscut în opera lui "toate caracterele neamului lor.­­)|­ După comunicarea d-lui Papahagi s-a dat citire conferinţei d-lui Barbu Lăzăreanu care nu a putut parti­cipa la şedinţă. Circulaţia lui Lope de Vega in li­teratura noastră, a început între anii 1872-1878, când m­itiele lui a fost pomenit cu prilejul certurilor litera­re in jurul piesei: „Dreptatea dom­nească sau„ Porcarul şi Măria-Sa Vo­dă”, dramă, care este o imitaţie a lui V. A. Urechia, după teatrul lui Lope de Vega. Tot în româneşte scriitorul spaniol­ a fost studiat şi a­­nalizat de spaniolistul S. Vârgolici, care a publicat articole asupra lui Calderon de la Barca, şi „Pope de Vega, şi teatrul lui, studii asupra literaturii spaniole tipărite în „Con­vorbiri literare” din anii 1369-1870. In aceste studii Vârgolici face un istoric al dramei spaniole şi al e­­voluţiei ei până la Lope de Vega. Spania nu avea un teatru până la acest creator al dramei originale spaniole. Mai departe se arată in comuni­carea d-lui Barbu Lăzăreanu cum S. Vârgolici s-a ocupat amănunţit de viaţa şi opera lui Lope de Vega, __ultima — împărţită în trei capi­tole: Comedii de moravuri, isterice şi sacre. Citându-se din piesele lui şi din dialogurile caracteristic alese de Vârgoldi se subliniază totodată cum lucra Lope de Vega şi acordul din activitatea sa de autor dramatic şi lucrarea: „Arta nouă de­ a face co­medii“. Se mai citează o traducere în versuri a unui sonet facut de C. Pajură de la revista „Şcoala Mehe­­dinţului“. D. Lăzăreanu va arăta cu alt prilej influenţa lui Lope de Vega, a­­supra teatrului românesc, venită pe calea lucrărilor lui traduse în lim­bile germane sau franceză şi pre­lucrate în vodevilurile noastre. D. profesor Gui y Reglero care a reprezentat pe ministrul Spaniei la această comemorare a încheiat şe­­din­ţa cu o scurtă cuvântare, ară­tând că la început, când a venit in România, şi-a închipuit o ţară bar­bară, dar aici a găsit sufletul latin şi o ţară civilizată. Prietenia dintre cele două ţări la­tine — spune d. Reglero — e un fapt incontestabil. D. Haneş, preşedintele Societăţii „Prietenii istoriei literare“ a mul­ţumit vorbitorilor şi la rândul său a arătat dragostea pe care româ­­­­nii o poartă Spaniei.­­ După şedinţă membrii acestei in- I stitulii culturale, au vizitat e­xpo­­­­ziţia festivă a cărţii.­­ Gh. G. LOPE De VEGA Amănunte asupra oribilei crime din Sibiu Ea a fost comisă în plină zi, în centrul orașului, lifentifîcarea criminalilor SIBIU, 29. — Vestea săvârșirii o­­ribilei crime din str. Elisabeta s’a răspândit ca fulgerul în oraş. O lu­me imensă s’a adunat la locul cri­mei. Din, primul moment s’au emis ipo­tezele cele mai neaşteptate. In ade­văr, cu greu se poate explica cum a fost săvârşită o crimă atât de ori­bilă în plină zi, când circulaţia pe stradă era în toi. O ZI ONOMASTICA FUNESTA Din cercetările poliţiei, bazate pe­ declaraţiile făcute de fiicele Wilhel­­minei Gerber, mama lor urma să-și serbeze ziue, onomastică la ea acasă, după închiderea magazinului situat in strada Elisabeta No. 21. înainte de amiază bătrâna a fost vizitată de fiicele sale, care i-au co­municat că vor s’o sărbătorească. Deoarece până la ora 1 Wilhel­­mina Gerber nu venise acasă, mem­brii familiei au trimis pe un cumnat să o aducă de la prăvălie. Acesta văzând magazinul închis a crezut că soacra lui a plecat şi se află pe undeva, prin apropiere. După câteva ore de aşteptare fii­cele bătrânei Gerber, au început s-o caute disperate, pe la prieteni şi cu­noscuţi ,fără a reuşi să dea de urma ei. Cumnatul, care fusese la prăvălie, cuprins de bănuială s’a, hotărît a­­tunci să forţeze uşa. Spectacolul ce i s’a oferit ochilor era îngrozitor. Pe duşumea zăcea victima cu faţa con­gestionată,, cu ochii ieşiţi din orbite. CUM S’A PETRECUT CRIMA In dimineaţa crimei au fost obser­vaţi pe stradă doi indivizi cari pă­­­reau străini de oraş. Ţinuta lor a­păru dela început suspectă trecăto­rilor: ei erau prost îmbrăcaţi şi a­­rătau ca nişte borfaşi de rând. Bănuelile tuturor s’au îndreptat asupra acestor doi indivizi, cari se prezentaseră de altfel in cursul di­mineţii la mai mulţi industriaşi spu­nând’că sunt şomeri şi caută de lu­cru. , Wilhelmina Gerber avea în cassă suma de 3000 lei cu care intenţio­na, să facă in ziua aceea diferite plăţi. Criminalii ştiau probabil de exis­tenţa acestei sume şi s’au h­otărit să săvârşească oribilă crimă. Pro­babil că în momentul în care W­­­helmina Gerber voia să închidă prăvălia şi să plece acasă, cei doi necunoscuţi au intrat pe uşă, nă­­pustindu-se asupra victimei. Cu o sârmă de la firul electric, criminalii i-au înfăşurat gâtul, sugrumând-o. Pentru a nu putea ţipa, asasinii au astupat gura victimei cu o batistă. U­­cigaşii au spart apoi cassa de fier ridicând suma de 3000 de lei. Ei nu s-au atins însă de bijuterii. Poliţia a întreprins imediat cer­cetări. D. chestor Ştefănescu şi Sta­­mate directorul poliţiei au mobili­zat întreg personalul pentru a ur­mări pe criminali. Datorită cercetă­rilor făcute de comisarii Ropold şi Bârnă şi agenţii Petricioiu, Hâr­­jescu, Vasilescu şi Vrânceanu, uci­gaşii au fost identificaţi. Şi ur­mează a fi prinşi dintr’un moment intr’altul. Din partea parchetului anchetea­ză d-nii prim-procuror Piso și pro­curor Musu.

Next