Adevěrul, iulie 1936 (Anul 50, nr. 16083-16108)

1936-07-02 / nr. 16083

J Basarabia şi moartea lui Constantin Stere 0 viaţă de om închinată unei provincii CHIŞINĂU, — Prin moartea lui J « Constantin Stere Basarabia roma- , i nească pierde pe cel mai însemnat,« fiu al ei. Cu Constantin Stere dis­p pare figura cea mai proeminentă pe î care a dat-o provincia dintre Prutu« şi Nistru, dela B. P. Hajdeu încoace, j; Basarabia mai pierde însă pe a-­j­­cela dintre fiii săi care, mai mult , ca oricine altul, in decursul unei vieţi Îndelungate, plină de lupte şi « de frământări, s‘a străduit necon­tenit să asigure provinciei sale na- , tale locul ce i se cuvenea, atât din­­ punct de vedere naţional, cât şi din­­ punct de vedere social. Aparţinând, prin naştere, clasei boereşti, acelei minorităţi privile-­­ giate care stăpânea vechiul imperiu ■ rusesc, dotat de natură cu imense ■ însuşiri intelectuale, Constantin Ste­re ar fi putut ajunge cu uşurinţă , unul din conducătorii Rusiei de eli. Constantin Stere n’a voit însă să se folosească de nici unul din pri­vilegiile enumerate mai sus. Intrat de tânăr în vâltoarea re-­­ voluţionară, militant aprig pentru­­ idei generoase, Stere a socotit că­­ datoria sa cea mai de seamă este lupta pentru scoaterea norodului basarabean din acea „puşcărie a popoarelor” care era imperiul rus, asigurând moldovenilor basarabeni o viaţă liberă şi democratică,­in comunitatea românilor de pretutin­deni. Neînţeles de conducătorii mişcării revoluţionare ruseşti, pentru cari „socialul” prima „naţionalul”, Stere a venit în mica Românie de ori în­­cepââd lupta pentru a trezi atenţia opiniei publice asupra problemei basarabene. Luptă grea, insă necesară. Atenţia opiniei publice din Regat era îndreptată mai cu seamă asu­pra soartei românilor din Austro- Ungaria. Legăturile mai uşoare din­tre aceştia şi românii din vechiul regat, acţiunea mai stăruitoare a conducătorilor partidului naţional, o oarecare acţiune de presă, făcuse ca interesul general să se oprească asupra românilor din Ardeal. Pe de altă parte, se socotea mai probabilă o desmembrare a statului austro-ungar şi deci mai uşoară eli­berarea românilor din Ardeal decât desmembrarea imperiului rus şi e­­liberarea Basarabiei. LUPTA PENTRU CAUZA BASA­RABEANA De la venirea sa în vechiul regat, Constantin Stere s’a străduit să arate opiniei publice adevărata si­tuaţie a românilor basarabeni ca şi adevărata situaţie din Rusia. Pentru a-şi atinge scopul urmă­rit Constantin Stere a intrat în po­litica românească şi a activat te­meinic pe ogorul publicisticei. In politică, Stere s’a alăturat a­­celui partid care prin componenţa sa socială părea a fi mai uşor con­vins despre trista soartă a românilor basarabeni, iar pe calea publicisti­cei Stere s’a străduit să arate in adevărata lor lumină realităţile ba­sarabene. In acea minunată revistă „Viaţa Românească” Constantin Stere a publicat o serie de studii asupra stă­rii românilor din Basarabia, care vor rămâne documente omeneşti e­­galate de puţini, până în zilele noa­stre. Proscris, urmărit de autorităţile imperiale, Stere n’a ezitat totuşi de a trece în Basarabia, atunci când în Rusia se petreceau grave feno­mene sociale, în mijlocul cărora drumul poporului moldovenesc din provincia trans-pruteană trebuia trasat. Astfel vine Stere în Basarabia în 1906, izbutind să unească pe diferiţii conducători ai moldovenimii şi marcând trecerea sa prin fundarea ziarului .Basarabia”, cea dintâi ga­zetă românească din provincia noa­stră. Dar terenul nu era încă propice. Constantin Stere revine în regat, şi îşi reia locul de profesor şi apoi de rector al Universităţii din Iaşi, în care calitate aduce la Iaşi şi hră­neşte cu ştiinţă şi spirit românesc floarea tineretului moldovean din Basarabia. „CAZUL STERE” In 1914, odată cu isbucnirea răz­boiului mondial, Constantin Stere adoptă cunoscuta sa atitudine de luptă împotriva Rusiei, pentru des­­robirea Basarabiei. Rău înțeles de opinia publică, pe care nu avusese timp s’o pregăteas­că suficient. Stere nu e urmat de cât de foarte puţini. Imensa majoritate a ţării cerea ca Basarabia să fie sacrificată Ardea­lului. Acest sacrificiu, stere nu l’a putut consimţi şi astfel a devenit, după intrarea României în războiu, „ca­zul Stere”. Pentru basarabeni „cazul stere” n’a existat niciodată. Basarabenii au înţeles şi aprobat atitudinea lui Constantin Stere, dictată de o fer­mă convingere şi de o uriaşă dra­goste pentru provincia sa natală. A venit apoi prăbuşirea imperiului rus, acea prăbuşire, pe care Stere, printre puţini, a prevăzut-o. Basarabia, devenită „Republica Moldovenească” trebuia să-şi fixe­ze o nouă soartă. La Chişinău se adunase „Sfatul Ţării”, într-o şe­dinţă hotărâtoare, asupra căreia îşi aveau aţintite privirile românii de pretutindeni. Situaţia era din cele mai grele. Pe de o parte prestigiul vechei Rusii, mai stăpânea spiritele multora. Pe de altă parte, aprehen­siuni chiar din partea moldovenilor faţă de guvernul român, cunoscut ca ostil unor adânci reforme sociale. STERE LA CHIŞINĂU In clipele acelea grele, Constantin Stere vine la Chişinău. Ce a însemnat venirea lui Stere în Capitala Basarabiei în acele zile din Martie 1918, ne-o spune cunos­cutul fruntaş basarabean d. Dimi­­trie Bogos, în lucrarea sa „La răs­pântie”. Mărturisesc că sosirea d-lui Stere se aştepta ca a unui semi-zeu, fă­cător de minuni. Şi într’adevăr d-lui s’a arătat la înălţimea chemării... In seara de 24 Martie, in localul soc. „Făclia”, a fost un delir când vorbea d. Stere. L’am văzut atunci de prima oară in viaţă c­u o voce fer­mă, hotărâtoare, cu o logică de fier, explica d. Stere, necesitatea actului Unirii. Cred că d. Stere niciodată în viaţa lui n’a­ fost aşa de tare, aşa de convingător, ca în seara de 24 Mar­tie. Clipe înălţătoare, clipe măreţe, care nu se vor uita niciodată in viaţă... A doua zi, 25 Martie, a urmat consfătuirea în consiliul de miniş­tri asemenea în „fracţiunea ţără­nească“ şi în „blocul moldovenesc“. Bine­înţeles că d. Stere n’avea ne­voe de a vorbi în „bloc“ şi toată is­cusinţa o punea la consfătuirile cu „fracţiunea ţărănească“. Aci d. Stere a putut converti la calea ade­vărată mai mulţi moldoveni ţărani, fără de cari nu s'ar fi putut forma majoriatea pentru unire“. O altă cuvântare istorică a lui Constantin Stere este aceia rostită în şedinţa Sfatului Ţării de la 27 Martie 1918, când a determinat vo­tarea unirii, cu o covârşitoare ma­joritate. „Gândiţi-vă că nu este numai vorba despre dv., ci şi de copiii voş­tri, de cei ce vă vor urma, vă vor ierta ei care, când vor şti că pă­rinţii lor au dat cu piciorul în dreptul şi fericirea copiilor, nepo­ţilor şi strănepoţilor lor? Nici o bă­nuială să nu vă clatine sufletul! In vremurile tulburi de sbucium şi suferinţe, care s‘au abătut ca o neagră şi fioroasă nenorocire peste neamul românesc s‘au făcut gre­şeli multe. Dar cea mai­ mare fără de lege ar fi aceia când munca voastră ar rămâne zadarnică, căci multe şiruri de vieţi ar fi trebuit să mai stângă, ca să vie iarăş o clipă ca aceasta“. LUPTA PENTRU DEMOCRAŢIE După unire, Const. Stere se re­trage pentru scurtă vreme din via­ţa politică, pentru a reapare atunci, când i s-a părut că Basarabia are din nou nevoie de scutul său şi o provincie întreagă îl chema să se pună în fruntea mişcării pentru o viaţă democratică în România în­tregită.­­ Ce a însemnat acţiunea lui Cons­tantin Stere, înregimentat în par­tidul ţărănesc mai întâiu, nn cel naţional-ţărănesc, mai târziu, în e­­poca celor zece ani de opoziţie, e încă viu în minţile tuturor. A urmat apoi venirea partidului naţional-ţărănesc la putere, care in­să nu a însemnat satisfacerea reven­dicărilor basarabene şi Constantin Stere a rămas un izolat în propriul său partid. Ceva mai târziu, a venit faimosul incident de la Operă, din 30 Martie 1930, aducând cu sine plecarea lui Constantin Stere din partidul na­ţional-ţărănesc, fundarea partidu­lui ţărănist-democrat şi apoi fuziu­nea cu partidul condus de d. Gri­­gore luni an. In toate aceste acţiuni politice, Constantin Stere a avut un obiectiv constant: îmbunătăţirea situaţiei ţărănimii de pretutindeni dar mai ales a aceleia din Basarabia. Concomitent, Stere a avut de su­ferit şi mari decepţii. Părăsirea lui de către oameni pe cari ii considera ca prieteni devotaţi şi mai cu seamă faptul că in această părăsire au jucat mai puţin rol ideile, decât a­­numite momeli materiale, n’a putut să nu impresioneze adânc pe acel i­­dealist care a fost Constantin Stere. ACTIVITATEA LITERARA In cele din urmă, minat de boală, Constantin Stere a decis să se re­tragă din viaţa politică militantă şi s-a dedicat literaturii. Astfel Stere a hărăzit literelor ro­mâne acea minunată frescă „In preaj­a revoluţiei“, descrierea emo­ţionantă a fiului de boer basara­bean crescut şi trăit în mediul re­voluţionar, a vieţii revoluţionarilor ruşi, a sbuciumului Basarabiei şi ba­­sarabenilor sub jug străin, a stărilor din vechiul regat în perioada dina­inte de răsboiu. Şi Constantin Stere, omul cel mai hulit din această ţară, a făcut mi­nunea ca la o vârstă când alţii îşi încheie socotelile vieţii să înceapă o viaţă nouă, îmbinând luciul aminti­rilor cu strălucirea imaginaţiei şi ra­­liind în jurul scriitorului, intelec­tualitatea mai multor oameni. Astăzi Constantin Stere nu mai este. Plâns sincer de o întreagă provin­cie, care îşi dă seama de pierderea ce o sufere, acţiunea lui Constantin Stere va fi fixată definitiv de isto­ricii viitorului, cari, de sub zgura patimilor, inerente vremurilor, nu va putea să nu găsească jarul in­candescent al realizărilor lui­­­­Stere. Iar pentru o mai bună înţelegere a tot ceia ce a făcut Stere, acest pa­sionat iubitor al Basarabiei, cercetă­torul de mâine, va ţine seama de cuvintele lui Platon pe care Stere ie-a pus ca prefaţă volumului său de „Documentări şi lămuriri politice“. „Omul drept nu ascultă decât de glasul conştiinţei sale şi nu caută pentru faptele sale, justificare în părerile altora. El poate trece ca cel mai scelerat dintre oameni, încât conştiinţa lui să fie supusă celor mai aspre încer­cări, dar ea nu poate fi clătinată nici prin infamia ce se aruncă asu­pra lui, nici prin relele tratări, ci până la moarte el va păşi neclintit de cărările luminate de conştiinţa lui, cu toate că semenii săi îl vor so­­coti ca un om rău şi netrebnic... El va fi bătut cu vergi, torturat, pus în fiare, i se vor arde ochii cu fierul roşu; în sfârşit, după ce îl vor face să sufere toate relele, îl vor răs­tigni pe cruce­ ca să înţeleagă, că nu trebue să fii om drept, ci numai să pari altora, urmând cărări bă­tute. Dar conştiinţa. Demonul său, nu-i îngădue ca judecăţii sale proprii să-i fie substituită judecata altora,— fie chiar a lumii întregi..." înţelepciunea filosofului grec stră­punge bezna de ură şi luminează ac­tivitatea celuia pe care răii nu l’au cruțat nici după moarte...­ ­ ■■ "■ ■ Joi 2 Iulie 1936 Ştirea despre moartea lui C. Ste­re, a fost cunoscută în Iaşi după o oră­­ de la trecerea lui în lumea veşniciei. Ea a produs o profundă impresie în oraşul în care el se sta­bilise după ce a trecut Prutul şi în care a fundat marea revistă „Viaţa Românească“, punând acolo bazele principiale ale poporanismului. Tot la Iaşi după războiul din Bulgaria, C. Stere întemeiase „Liga reforme­lor“ alcătuită din generoşi şi demo­craţi, cari au format stânga parti­dului naţional-liberal, sub şefia lui Ion I. C. Brătianu. * Intre cei cari l-au vizitat în tim­pul din urmă la conacul său de la Bucov, a fost şi profesorul şi criti­cul ieşan Octav Botez. In decursul unei lungi convorbiri, care a durat 3 ore dimineaţa şi alte 3, în după amiaza aceleiaşi zile, d. Octav Botez, a conferit cu fostul director al „Vieţii Româneşti“, atât asupra, problemelor politice şi so­ciale, cât şi asupra literaturii naţio­nale. Regretatul C. Stere a făcut criti­cului ieşan o serie de importante destăinuiri. * De curând a apărut într’o revistă bulgară un studiu asupra romanului „In preajma revoluţiei“ pe care o editură bulgară doreşte a-l edita în această limbă, şi pentru care edi­tura ceruse consimţământul regre­tatului autor. Asupra situaţiei politice din ţară, în convorbirea pe care a avut-o cu d. Octav Botez, C. Stere s-a arătat foarte îndurerat, văzând luptă, ce se duce împotriva democraţiei româ­ne. O adâncă depresiune morală a cuprins pe C. Stere când a aflat din ziare ştirea morţii lui C. Ibrăileanu. Pe patul de suferinţă într’un sa­natoriu din Bucureşti, C. Stere a trimis d-nei Ibrăileanu o scrisoare de condoleanţe, iar rândurile scrise pentru numărul comemorativ al „Vieţii Româneşti“, în amintirea de­votatului său prieten ieșan, sunt ul­timele sale cuvinte ce-au văzut lu­mina tiparului. AROLD * A, Comfea LA MOARTEA LUI C. STERE G. IBRĂILEANU „Protestul străzii!“ La ce rezultate duce anarhia D. Mihail Sadoveanu, marele nos­tru scriitor, a fost proclamat doctor honoris causa al facultăţii de litere din Iaşi. S-a afirmat, în cercurile universitare, că facultatea de litere va recomanda pe d. Sadoveanu pen­tru a ocupa catedra de literatură, întreaga lume intelectuală a pri­mit cu satisfacţie gestul universită­ţii ieşene. Cine ar putea să conteste unuia din cei mai mari scriitori ai noştri dreptul de a ocupa o catedră la universitate. S-a găsit totuşi cineva: „Apărarea Naţională” organul partidului na­­ţional-creştin de sub şefia d-lor A. C. Cuza şi O. Gog­a. Dar asta n’are nici o importanţă. Posteritatea va ţine foarte puţin seama de părerile critice ale „Apă­rării Naţionale". Goga-cuziştii nu vor însă ca d. Sadoveanu să fie profesor universi­tar. Şi atunci, ce fac? Un lucru pur şi simplu extraordinar, ameninţă cu teroarea. „Apărarea Naţională” scrie textual: „La toamnă când se numără bo­bocii şi se împart catedrele, d-nii de la litere vor avea de stat de vorbă cu protestul străzii, de vor îndrăzni să meargă până la recomandarea sadoveanului”. „Protestul străzii!” Iată noua ar­mă de luptă în toate domeniile, ,protestul străzii” la cursurile u­­niversitare, ,,protestul străzii” îm­potriva ziarelor democrate „protes­tul străzii” în contra partidelor de ordine, „protestul străzii” în contra politicei externe a statului, „protes­tul străzii" la numirea profesoriior universitari! „Protestul străzii” înseamnă bâta şi revolverul. O ceată de bătăuşi vor judeca cu retevee titlurile şi meri­tele unui mare scriitor — cel mai puternic scriitor al pământului şi al ţărănimii noastre. Iată la ce absurditate duce tole­rarea anarhiei. Ameninţarea din „Apărarea Naţională” ne arată lim­pede ceia ce se pregăteşte. Citiţi REALITATEA ILUSTRATĂ ADEVĂRUL Aterizare forţată CONSTANŢA, 29.­­ Un avion de bombardament, plecat de pe aero­dromul Pipera şi pilotat de pilotul Dumitrescu a aterizat forţat lângă staţia Saligny, din cauza unei pe­ne la motor. După repararea penei, aparatul şi-a reluat sborul. Şedinţa comitetului judeţean liberal de Năsăud BISTRIŢA, 29. — Etin Duminică, a fost convocat la Bistriţa, comite­tul organizaţiei locale din jud. Nă­săud la care au participat în afară de fruntaşii din judeţ şi fostul pre­fect Dumitru Nacu. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Laurenţiu Oan­­nea, senator. D-sa a arătat situaţia în care se găseşte organizaţia. A citit apoi hotărârea con­siunei cen­trale speciale, de sub preşedinţia d-lui Dinu Brătianu, prin care se aduce la cunoştinţă, că s-a ratificat congresul organizaţiei naţional-li­­berale din jud. Năsăud, ţinut la 10 Noembrie 1935 in oraşul Bistriţa, congres care l-a ales pe d-sa ca preşedinte al organizaţiei. Comisi­­unea pregătitoare a congresului general — a adăugat d-sa — a de­clarat ca ilegală adunarea improvi­zată la 3 Mai a .c. Tot în şedinţa comitetului jude­ţean, s‘a hotărât cu majoritate de voturi ca să se propună numirea d-lui prof. Ion Partenie ,directorul liceului „Al. Odobescu“ din locali­tate, ca prefect a judeţului. O delegaţie se va prezenta în cursul săptămânii pentru a comu­nica d-lui Dinu Brătianu şi d-lui Inculeţ, ministrul internelor, hotă­­rârle luate de comitetul judeţean. VREŢI să semănaţi cu MAURICE CHEVALIER cu STAN şi BRAN cu CHARLOT­T II­ICitiţi senzaţionalul repor- Itaj pe care-l publică ulti­mul număr al revistei CINEMA 24 pagini mari la helio­­gravură 5 lei GRATUIT FOTOGRAFIA ORICĂRUI CITITOR BILETE CU MARI REDUCERI LA CINEMATOGRAFE Automotor distrus de foc CONSTANTA, 29. — Un automo­tor aflat in staţia Palas, la remi­za pentru alimentare cu combustibil a fost distrus de foc. Nu s’a întâmplat nicio victimă o­­menească. SPARGERE CONSTAC­ŢA. 29. — Laborantul Simion Mureşanu, de la farmacia Victoria a furat din tejghea suma de lei 20.000. Hoţul a dispărut din localitate. Crimă din răzbunare CONSTANŢA. 29. — Săteanul Gh. Rest,ea duşmănind­­­e locuitorul Gh. D. Ghiţu, l-a împuşcat cu o armă de vânătoare, apoi i-a zdrobit ţeas­ta capului. Criminalul a fost arestat. Eri a început examenul de fine de an al Voevodului Mihai şi al colegi­lor săi de clasă. Comisia de examinare e prezidată de d. dr. C. Angelescu, ministrul in­strucţiunii. La începerea examenului a asistat şi regele Carol. După ce au intonat rugăciunea „Tatăl nostru”, Voevodul Mihai şi colegii săi şi-au ocupat locurile în bănci. Profesorul de limba română a anunţat apoi subiectul lucrării in BERLIN. 29 (Rador). — „Războa­iele viitoare vor fi războaie ale unui popor împotriva altui popor, dar trebue să se facă o deosebire între războaele purtate cu armele şi cele duse cu ajutorul propagandei şi al metodelor economice”, a declarat d. von Armin, preşedintele soc. franco germane şi şef al secţiunilor de a­­salt, cu ocazia unei conferinţe asu­pra situaţiei militare a Germaniei, ţinută înaintea funcţionarilor din industria transporturilor de la Ber­lin. „Conştiinţa naţională devenind în „Steaua Transilvaniei” de sub direcţia d-lui dr. Ilie Dăianu, sub titlul de mai sus, găsim un articol în care, vorbindu-se de ultimele a­­gitaţii, se scrie, între altele: „Suntem îndreptăţiţi a aştepta să vedem desfăşurându-se puternica ofensivă de reintegrare a Naţiunii in făgaşul de munci constructivă pe care noi le-am întrezărit ca singu­­­­rul salvator pentru Ţară. Şi mai departe: „România nu este proprietatea nimănui. Nu are dreptul sa dispună de ea nimeni, nici chiar o generaţie întreagă dacă s-ar uni, sau mai mul­te generaţii împreună. România este opera jertfelor seculare, milenare a strămoşilor noştri sub oblăduirea lui Dumnezeu şi nimănui nu-i este er­­tat să monopolizeze patriotismul şi să agite provocator sentimente In Localitatea de cura PUSTIAN oferă SANATORIUL SPECIAL Concesionat de stat Contra Reumatism şi Gută foarte avantagios O CURA COMPLECTA 21 de zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toa­te băile de vindecare in clasa de lux, taxa de cură, toate dările şi spezele cu lei 11.500 Confort desăvârşit. Toate ajutoa­rele in casă. Cură modernă medicală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate informaţiunile direct prin conducerea medicilor Dr. L. SCHMIDT şi Dr. WEISZ şi „Hamburg America Linie S. A. R. Bucureşti, Ca­lea Victoriei 84, scris: Impresii în călătoria din ţară. Se ştie că voevodul Mihai şi cole­gii săi au făcut de curând o lungă excursie prin ţară, vizitând ţinuturi pitoreşti, regiuni industriale şi lo­curi istorice. După terminarea examenului şi proclamarea rezultatului, va avea loc o serbare şcolară, cu jocuri stră­­jereşti în grădina palatului de la Co­­troceni. Voevodul Mihai şi colegii săi vor interpreta, cu acest prilej, o piesetă­ din ce în ce mai puternică s-a în­trupat în Germania in cea mai mă­reaţă formulă. Poporul şi naţiunea se află în plină desvoltare". Referindu-se la situaţia geografică a Germaniei „atât de defavorabilă și foarte primejduită având în ve­dere frontierele impuse de tratatul de la Versailles”, d. von Armin a de­clarat între altele: „încercuirea pro­gresivă a Germaniei a silit-o să fie gata totdeauna pentru a nu fi sur­prinsă de atacuri neaşteptate”, scumpe şi dragi tuturor românilor. Mai ales in clipele de faţă, când vulcanul european stă să svâcnească se impune mai mult ca oricând să avem linişte în ţară şi să ne pre­gătim pentru ceasurile grele, poate cele mai grele din câte au fost date să trăiască Neamului românesc”. Şi în concluzie: „Dacă însă evenimentele ne vor surprinde pradă unor agitaţiuni fă­ră precedent? Cei mai buni fii ai ţării sfâşiindu-se în lupte pătimaşe şi batjocorindu-se între ei? Cu ţara împărţită în tabere vrăjmaşe, cu morţi şi răniţi din lupte politice, unde o să ajungem?!... Sălbăticia luptelor politice trebue să înceteze şi să fie chemaţi la muncă rei­viorătoare toţi oamenii de bine, cari nu şi-au putut găsi rostul în mocirla de până acum”. /PK// fr«»r«în­»4 (fvA oe»»1 l0“r"* C ' 1 ' vMfd­ ) Iată t­erminăgdej- aur dinTcare­­oricine poate extrage z câştiguri de milioanei in 7 schimbul .. w jmic unui loz cumpărat de la:} /:«*•*• . rn- '*$$$ ~ ** ■*"'**« MAREA COLECTURĂ NOROCOASĂ HERMES J B. HERESCU & H. FIORESCU SUCURSALE PROVINCIE: ARAD. CLUJ. CONSTANŢA. CERNĂUŢI. FOCŞANI. GALAŢI, IAŞI, PLOEŞTI, SIBIU, TG. MUREŞ Examenul marelui Voevod Mihai „Despoliticianizarea naţiunii” Viitoarele războaie ale Germaniei... Cum le vede şeful soc­ietăţii... franco-germane AVIZ IMPORTANT Pentru proprietarii de clădiri, Antrepre­nori, Arhitecţi şi Instalatori In vederea reglementarii şi uniformizării in­­stalaţiilor telefonice de interior şi îngropate în ziduri, instalaţii destinate a fi conectate la re­­ţeaua publică, Soc. de Telefoane a întocmit ein regulament care intra în vigoare de la data de 1 Iulie a. c. Cu începere de la aceasta dată, orice insta­­laţiuni telefonice îngropate în zidurile construc­ţiilor, nu vor mai putea fi executate decât de instalatorii au­orizaţi de S. A. R. de Telefoane. Instalatorii vor poseda şi vor prezenta la cerere autorizaţiunile. Orice instalaţiuni neconforme cu Regula­mentul sau executate de instalatori neautorizaţi, nu vor fi admise de Societate şi nu vor fi uti­lizate sau conectate la reţeaua Societăţii de Telefoane. Instalatorii care nu au obţinut încă autori­zaţie, sunt rugaţi a trece la sediul Societâţii pentru a lua cunoştinţă de normele stabilite. Societatea Anonimă Română de Telefoane Pagina 3-a Banca Naţională a României Vas elevator de vânzare (capacitatea 77 tone) Se aduce la cunoştinţa generală că Ban­ca Naţională a României vinde un vas elevator, denumit „NELLY”, aflător în portul Brăila, la punctul denumit „Dana Băilor”. Doritorii de a-l vedea se vor pre­zenta la Sucursala B. N. R. Brăila. Informaţiuni complecte se pot că­păta la Serviciul Technic B. N. R. Bucureşti, în fiecare zi de lucru, în­tre orele 8—1354. TEREN în suprafaţă de 16 ha. şi 3515 m. p. situat în Corn. Militari- Roşu (Ciurel) Judeţul Ilfov. Amatorii vor prezenta până în ziua licitaţiunii publice şi orale ce va avea loc la 10 Iulie 1936, orele 10 a. m., câte o garanţie de lei (una sută mii) în numerar, direct BĂNCII Oferte închise în plic sigiliat pot fi depuse atât la sucursalele B. N. R. din Brăila şi Galaţi cât şi la Servi­ciul Technic B. N. R. din Bucureşti (Secţia Administrativă), în fiecare zi de lucru, între orele 1354, până la 10 iulie 1936 inclusiv. Concurenţii vor depune, înăuntrul acestui termen, o garanţie de Lei 100.000 (una sută mii), restituibilă imediat după adjudecare. NAŢIONALE A ROMÂNIEI, Servi­ciul Arhitecturii din Bucureşti, str. Băncii Naţionale nr. 8 (mezzanin), de unde se vor putea lua şi orice in­formaţiuni , Banca îşi rezervă dreptul de a de­cide. DE VANZARE Acţiunea de ocupare a Abisiniei ROMA, 29. (Rador). — „Lavoro Fascista” anunţă din Addis Abeba că mici coloane înarmate pleacă spre localităţile unde s’au semnalat ultimele resturi de acte de bandi­tism. Una din aceste coloane, con­dusă de un bătrân emigrat rus, şi care cunoaşte foarte bine zona de la sudul Addis Abebei, este pe cale să libereze din mâinile bandiţilor mai mulţi supuşi germani. Bătrânul emigrat rus afirmă că cu o mică escortă înarmată se poate azi atinge orice punct al imperiului, ba chiar şi localităţile unde garda fos­tului împărat Haille Selassie nu a putut ajunge niciodată, fără a se teme de unele surprize din partea băștinaşilor, dată fiind marea auto­ritate de care se bucură acum albul printre abisinieni, în urma victorii­lor câștigate de armata italiană.

Next