Adevěrul, iulie 1936 (Anul 50, nr. 16083-16108)
1936-07-02 / nr. 16083
J Basarabia şi moartea lui Constantin Stere 0 viaţă de om închinată unei provincii CHIŞINĂU, — Prin moartea lui J « Constantin Stere Basarabia roma- , i nească pierde pe cel mai însemnat,« fiu al ei. Cu Constantin Stere disp pare figura cea mai proeminentă pe î care a dat-o provincia dintre Prutu« şi Nistru, dela B. P. Hajdeu încoace, j; Basarabia mai pierde însă pe a-jcela dintre fiii săi care, mai mult , ca oricine altul, in decursul unei vieţi Îndelungate, plină de lupte şi « de frământări, s‘a străduit necontenit să asigure provinciei sale na- , tale locul ce i se cuvenea, atât din punct de vedere naţional, cât şi din punct de vedere social. Aparţinând, prin naştere, clasei boereşti, acelei minorităţi privile- giate care stăpânea vechiul imperiu ■ rusesc, dotat de natură cu imense ■ însuşiri intelectuale, Constantin Stere ar fi putut ajunge cu uşurinţă , unul din conducătorii Rusiei de eli. Constantin Stere n’a voit însă să se folosească de nici unul din privilegiile enumerate mai sus. Intrat de tânăr în vâltoarea re- voluţionară, militant aprig pentru idei generoase, Stere a socotit că datoria sa cea mai de seamă este lupta pentru scoaterea norodului basarabean din acea „puşcărie a popoarelor” care era imperiul rus, asigurând moldovenilor basarabeni o viaţă liberă şi democratică,in comunitatea românilor de pretutindeni. Neînţeles de conducătorii mişcării revoluţionare ruseşti, pentru cari „socialul” prima „naţionalul”, Stere a venit în mica Românie de ori începââd lupta pentru a trezi atenţia opiniei publice asupra problemei basarabene. Luptă grea, insă necesară. Atenţia opiniei publice din Regat era îndreptată mai cu seamă asupra soartei românilor din Austro- Ungaria. Legăturile mai uşoare dintre aceştia şi românii din vechiul regat, acţiunea mai stăruitoare a conducătorilor partidului naţional, o oarecare acţiune de presă, făcuse ca interesul general să se oprească asupra românilor din Ardeal. Pe de altă parte, se socotea mai probabilă o desmembrare a statului austro-ungar şi deci mai uşoară eliberarea românilor din Ardeal decât desmembrarea imperiului rus şi eliberarea Basarabiei. LUPTA PENTRU CAUZA BASARABEANA De la venirea sa în vechiul regat, Constantin Stere s’a străduit să arate opiniei publice adevărata situaţie a românilor basarabeni ca şi adevărata situaţie din Rusia. Pentru a-şi atinge scopul urmărit Constantin Stere a intrat în politica românească şi a activat temeinic pe ogorul publicisticei. In politică, Stere s’a alăturat acelui partid care prin componenţa sa socială părea a fi mai uşor convins despre trista soartă a românilor basarabeni, iar pe calea publicisticei Stere s’a străduit să arate in adevărata lor lumină realităţile basarabene. In acea minunată revistă „Viaţa Românească” Constantin Stere a publicat o serie de studii asupra stării românilor din Basarabia, care vor rămâne documente omeneşti egalate de puţini, până în zilele noastre. Proscris, urmărit de autorităţile imperiale, Stere n’a ezitat totuşi de a trece în Basarabia, atunci când în Rusia se petreceau grave fenomene sociale, în mijlocul cărora drumul poporului moldovenesc din provincia trans-pruteană trebuia trasat. Astfel vine Stere în Basarabia în 1906, izbutind să unească pe diferiţii conducători ai moldovenimii şi marcând trecerea sa prin fundarea ziarului .Basarabia”, cea dintâi gazetă românească din provincia noastră. Dar terenul nu era încă propice. Constantin Stere revine în regat, şi îşi reia locul de profesor şi apoi de rector al Universităţii din Iaşi, în care calitate aduce la Iaşi şi hrăneşte cu ştiinţă şi spirit românesc floarea tineretului moldovean din Basarabia. „CAZUL STERE” In 1914, odată cu isbucnirea războiului mondial, Constantin Stere adoptă cunoscuta sa atitudine de luptă împotriva Rusiei, pentru desrobirea Basarabiei. Rău înțeles de opinia publică, pe care nu avusese timp s’o pregătească suficient. Stere nu e urmat de cât de foarte puţini. Imensa majoritate a ţării cerea ca Basarabia să fie sacrificată Ardealului. Acest sacrificiu, stere nu l’a putut consimţi şi astfel a devenit, după intrarea României în războiu, „cazul Stere”. Pentru basarabeni „cazul stere” n’a existat niciodată. Basarabenii au înţeles şi aprobat atitudinea lui Constantin Stere, dictată de o fermă convingere şi de o uriaşă dragoste pentru provincia sa natală. A venit apoi prăbuşirea imperiului rus, acea prăbuşire, pe care Stere, printre puţini, a prevăzut-o. Basarabia, devenită „Republica Moldovenească” trebuia să-şi fixeze o nouă soartă. La Chişinău se adunase „Sfatul Ţării”, într-o şedinţă hotărâtoare, asupra căreia îşi aveau aţintite privirile românii de pretutindeni. Situaţia era din cele mai grele. Pe de o parte prestigiul vechei Rusii, mai stăpânea spiritele multora. Pe de altă parte, aprehensiuni chiar din partea moldovenilor faţă de guvernul român, cunoscut ca ostil unor adânci reforme sociale. STERE LA CHIŞINĂU In clipele acelea grele, Constantin Stere vine la Chişinău. Ce a însemnat venirea lui Stere în Capitala Basarabiei în acele zile din Martie 1918, ne-o spune cunoscutul fruntaş basarabean d. Dimitrie Bogos, în lucrarea sa „La răspântie”. Mărturisesc că sosirea d-lui Stere se aştepta ca a unui semi-zeu, făcător de minuni. Şi într’adevăr d-lui s’a arătat la înălţimea chemării... In seara de 24 Martie, in localul soc. „Făclia”, a fost un delir când vorbea d. Stere. L’am văzut atunci de prima oară in viaţă cu o voce fermă, hotărâtoare, cu o logică de fier, explica d. Stere, necesitatea actului Unirii. Cred că d. Stere niciodată în viaţa lui n’a fost aşa de tare, aşa de convingător, ca în seara de 24 Martie. Clipe înălţătoare, clipe măreţe, care nu se vor uita niciodată in viaţă... A doua zi, 25 Martie, a urmat consfătuirea în consiliul de miniştri asemenea în „fracţiunea ţărănească“ şi în „blocul moldovenesc“. Bineînţeles că d. Stere n’avea nevoe de a vorbi în „bloc“ şi toată iscusinţa o punea la consfătuirile cu „fracţiunea ţărănească“. Aci d. Stere a putut converti la calea adevărată mai mulţi moldoveni ţărani, fără de cari nu s'ar fi putut forma majoriatea pentru unire“. O altă cuvântare istorică a lui Constantin Stere este aceia rostită în şedinţa Sfatului Ţării de la 27 Martie 1918, când a determinat votarea unirii, cu o covârşitoare majoritate. „Gândiţi-vă că nu este numai vorba despre dv., ci şi de copiii voştri, de cei ce vă vor urma, vă vor ierta ei care, când vor şti că părinţii lor au dat cu piciorul în dreptul şi fericirea copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor lor? Nici o bănuială să nu vă clatine sufletul! In vremurile tulburi de sbucium şi suferinţe, care s‘au abătut ca o neagră şi fioroasă nenorocire peste neamul românesc s‘au făcut greşeli multe. Dar cea mai mare fără de lege ar fi aceia când munca voastră ar rămâne zadarnică, căci multe şiruri de vieţi ar fi trebuit să mai stângă, ca să vie iarăş o clipă ca aceasta“. LUPTA PENTRU DEMOCRAŢIE După unire, Const. Stere se retrage pentru scurtă vreme din viaţa politică, pentru a reapare atunci, când i s-a părut că Basarabia are din nou nevoie de scutul său şi o provincie întreagă îl chema să se pună în fruntea mişcării pentru o viaţă democratică în România întregită. Ce a însemnat acţiunea lui Constantin Stere, înregimentat în partidul ţărănesc mai întâiu, nn cel naţional-ţărănesc, mai târziu, în epoca celor zece ani de opoziţie, e încă viu în minţile tuturor. A urmat apoi venirea partidului naţional-ţărănesc la putere, care insă nu a însemnat satisfacerea revendicărilor basarabene şi Constantin Stere a rămas un izolat în propriul său partid. Ceva mai târziu, a venit faimosul incident de la Operă, din 30 Martie 1930, aducând cu sine plecarea lui Constantin Stere din partidul naţional-ţărănesc, fundarea partidului ţărănist-democrat şi apoi fuziunea cu partidul condus de d. Grigore luni an. In toate aceste acţiuni politice, Constantin Stere a avut un obiectiv constant: îmbunătăţirea situaţiei ţărănimii de pretutindeni dar mai ales a aceleia din Basarabia. Concomitent, Stere a avut de suferit şi mari decepţii. Părăsirea lui de către oameni pe cari ii considera ca prieteni devotaţi şi mai cu seamă faptul că in această părăsire au jucat mai puţin rol ideile, decât anumite momeli materiale, n’a putut să nu impresioneze adânc pe acel idealist care a fost Constantin Stere. ACTIVITATEA LITERARA In cele din urmă, minat de boală, Constantin Stere a decis să se retragă din viaţa politică militantă şi s-a dedicat literaturii. Astfel Stere a hărăzit literelor române acea minunată frescă „In preaja revoluţiei“, descrierea emoţionantă a fiului de boer basarabean crescut şi trăit în mediul revoluţionar, a vieţii revoluţionarilor ruşi, a sbuciumului Basarabiei şi basarabenilor sub jug străin, a stărilor din vechiul regat în perioada dinainte de răsboiu. Şi Constantin Stere, omul cel mai hulit din această ţară, a făcut minunea ca la o vârstă când alţii îşi încheie socotelile vieţii să înceapă o viaţă nouă, îmbinând luciul amintirilor cu strălucirea imaginaţiei şi raliind în jurul scriitorului, intelectualitatea mai multor oameni. Astăzi Constantin Stere nu mai este. Plâns sincer de o întreagă provincie, care îşi dă seama de pierderea ce o sufere, acţiunea lui Constantin Stere va fi fixată definitiv de istoricii viitorului, cari, de sub zgura patimilor, inerente vremurilor, nu va putea să nu găsească jarul incandescent al realizărilor luiStere. Iar pentru o mai bună înţelegere a tot ceia ce a făcut Stere, acest pasionat iubitor al Basarabiei, cercetătorul de mâine, va ţine seama de cuvintele lui Platon pe care Stere ie-a pus ca prefaţă volumului său de „Documentări şi lămuriri politice“. „Omul drept nu ascultă decât de glasul conştiinţei sale şi nu caută pentru faptele sale, justificare în părerile altora. El poate trece ca cel mai scelerat dintre oameni, încât conştiinţa lui să fie supusă celor mai aspre încercări, dar ea nu poate fi clătinată nici prin infamia ce se aruncă asupra lui, nici prin relele tratări, ci până la moarte el va păşi neclintit de cărările luminate de conştiinţa lui, cu toate că semenii săi îl vor socoti ca un om rău şi netrebnic... El va fi bătut cu vergi, torturat, pus în fiare, i se vor arde ochii cu fierul roşu; în sfârşit, după ce îl vor face să sufere toate relele, îl vor răstigni pe cruce ca să înţeleagă, că nu trebue să fii om drept, ci numai să pari altora, urmând cărări bătute. Dar conştiinţa. Demonul său, nu-i îngădue ca judecăţii sale proprii să-i fie substituită judecata altora,— fie chiar a lumii întregi..." înţelepciunea filosofului grec străpunge bezna de ură şi luminează activitatea celuia pe care răii nu l’au cruțat nici după moarte... ■■ "■ ■ Joi 2 Iulie 1936 Ştirea despre moartea lui C. Stere, a fost cunoscută în Iaşi după o oră de la trecerea lui în lumea veşniciei. Ea a produs o profundă impresie în oraşul în care el se stabilise după ce a trecut Prutul şi în care a fundat marea revistă „Viaţa Românească“, punând acolo bazele principiale ale poporanismului. Tot la Iaşi după războiul din Bulgaria, C. Stere întemeiase „Liga reformelor“ alcătuită din generoşi şi democraţi, cari au format stânga partidului naţional-liberal, sub şefia lui Ion I. C. Brătianu. * Intre cei cari l-au vizitat în timpul din urmă la conacul său de la Bucov, a fost şi profesorul şi criticul ieşan Octav Botez. In decursul unei lungi convorbiri, care a durat 3 ore dimineaţa şi alte 3, în după amiaza aceleiaşi zile, d. Octav Botez, a conferit cu fostul director al „Vieţii Româneşti“, atât asupra, problemelor politice şi sociale, cât şi asupra literaturii naţionale. Regretatul C. Stere a făcut criticului ieşan o serie de importante destăinuiri. * De curând a apărut într’o revistă bulgară un studiu asupra romanului „In preajma revoluţiei“ pe care o editură bulgară doreşte a-l edita în această limbă, şi pentru care editura ceruse consimţământul regretatului autor. Asupra situaţiei politice din ţară, în convorbirea pe care a avut-o cu d. Octav Botez, C. Stere s-a arătat foarte îndurerat, văzând luptă, ce se duce împotriva democraţiei române. O adâncă depresiune morală a cuprins pe C. Stere când a aflat din ziare ştirea morţii lui C. Ibrăileanu. Pe patul de suferinţă într’un sanatoriu din Bucureşti, C. Stere a trimis d-nei Ibrăileanu o scrisoare de condoleanţe, iar rândurile scrise pentru numărul comemorativ al „Vieţii Româneşti“, în amintirea devotatului său prieten ieșan, sunt ultimele sale cuvinte ce-au văzut lumina tiparului. AROLD * A, Comfea LA MOARTEA LUI C. STERE G. IBRĂILEANU „Protestul străzii!“ La ce rezultate duce anarhia D. Mihail Sadoveanu, marele nostru scriitor, a fost proclamat doctor honoris causa al facultăţii de litere din Iaşi. S-a afirmat, în cercurile universitare, că facultatea de litere va recomanda pe d. Sadoveanu pentru a ocupa catedra de literatură, întreaga lume intelectuală a primit cu satisfacţie gestul universităţii ieşene. Cine ar putea să conteste unuia din cei mai mari scriitori ai noştri dreptul de a ocupa o catedră la universitate. S-a găsit totuşi cineva: „Apărarea Naţională” organul partidului naţional-creştin de sub şefia d-lor A. C. Cuza şi O. Goga. Dar asta n’are nici o importanţă. Posteritatea va ţine foarte puţin seama de părerile critice ale „Apărării Naţionale". Goga-cuziştii nu vor însă ca d. Sadoveanu să fie profesor universitar. Şi atunci, ce fac? Un lucru pur şi simplu extraordinar, ameninţă cu teroarea. „Apărarea Naţională” scrie textual: „La toamnă când se numără bobocii şi se împart catedrele, d-nii de la litere vor avea de stat de vorbă cu protestul străzii, de vor îndrăzni să meargă până la recomandarea sadoveanului”. „Protestul străzii!” Iată noua armă de luptă în toate domeniile, ,protestul străzii” la cursurile universitare, ,,protestul străzii” împotriva ziarelor democrate „protestul străzii” în contra partidelor de ordine, „protestul străzii” în contra politicei externe a statului, „protestul străzii" la numirea profesoriior universitari! „Protestul străzii” înseamnă bâta şi revolverul. O ceată de bătăuşi vor judeca cu retevee titlurile şi meritele unui mare scriitor — cel mai puternic scriitor al pământului şi al ţărănimii noastre. Iată la ce absurditate duce tolerarea anarhiei. Ameninţarea din „Apărarea Naţională” ne arată limpede ceia ce se pregăteşte. Citiţi REALITATEA ILUSTRATĂ ADEVĂRUL Aterizare forţată CONSTANŢA, 29. Un avion de bombardament, plecat de pe aerodromul Pipera şi pilotat de pilotul Dumitrescu a aterizat forţat lângă staţia Saligny, din cauza unei pene la motor. După repararea penei, aparatul şi-a reluat sborul. Şedinţa comitetului judeţean liberal de Năsăud BISTRIŢA, 29. — Etin Duminică, a fost convocat la Bistriţa, comitetul organizaţiei locale din jud. Năsăud la care au participat în afară de fruntaşii din judeţ şi fostul prefect Dumitru Nacu. Şedinţa a fost prezidată de d. dr. Laurenţiu Oannea, senator. D-sa a arătat situaţia în care se găseşte organizaţia. A citit apoi hotărârea consiunei centrale speciale, de sub preşedinţia d-lui Dinu Brătianu, prin care se aduce la cunoştinţă, că s-a ratificat congresul organizaţiei naţional-liberale din jud. Năsăud, ţinut la 10 Noembrie 1935 in oraşul Bistriţa, congres care l-a ales pe d-sa ca preşedinte al organizaţiei. Comisiunea pregătitoare a congresului general — a adăugat d-sa — a declarat ca ilegală adunarea improvizată la 3 Mai a .c. Tot în şedinţa comitetului judeţean, s‘a hotărât cu majoritate de voturi ca să se propună numirea d-lui prof. Ion Partenie ,directorul liceului „Al. Odobescu“ din localitate, ca prefect a judeţului. O delegaţie se va prezenta în cursul săptămânii pentru a comunica d-lui Dinu Brătianu şi d-lui Inculeţ, ministrul internelor, hotărârle luate de comitetul judeţean. VREŢI să semănaţi cu MAURICE CHEVALIER cu STAN şi BRAN cu CHARLOTT IIICitiţi senzaţionalul repor- Itaj pe care-l publică ultimul număr al revistei CINEMA 24 pagini mari la heliogravură 5 lei GRATUIT FOTOGRAFIA ORICĂRUI CITITOR BILETE CU MARI REDUCERI LA CINEMATOGRAFE Automotor distrus de foc CONSTANTA, 29. — Un automotor aflat in staţia Palas, la remiza pentru alimentare cu combustibil a fost distrus de foc. Nu s’a întâmplat nicio victimă omenească. SPARGERE CONSTACŢA. 29. — Laborantul Simion Mureşanu, de la farmacia Victoria a furat din tejghea suma de lei 20.000. Hoţul a dispărut din localitate. Crimă din răzbunare CONSTANŢA. 29. — Săteanul Gh. Rest,ea duşmăninde locuitorul Gh. D. Ghiţu, l-a împuşcat cu o armă de vânătoare, apoi i-a zdrobit ţeasta capului. Criminalul a fost arestat. Eri a început examenul de fine de an al Voevodului Mihai şi al colegilor săi de clasă. Comisia de examinare e prezidată de d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii. La începerea examenului a asistat şi regele Carol. După ce au intonat rugăciunea „Tatăl nostru”, Voevodul Mihai şi colegii săi şi-au ocupat locurile în bănci. Profesorul de limba română a anunţat apoi subiectul lucrării in BERLIN. 29 (Rador). — „Războaiele viitoare vor fi războaie ale unui popor împotriva altui popor, dar trebue să se facă o deosebire între războaele purtate cu armele şi cele duse cu ajutorul propagandei şi al metodelor economice”, a declarat d. von Armin, preşedintele soc. franco germane şi şef al secţiunilor de asalt, cu ocazia unei conferinţe asupra situaţiei militare a Germaniei, ţinută înaintea funcţionarilor din industria transporturilor de la Berlin. „Conştiinţa naţională devenind în „Steaua Transilvaniei” de sub direcţia d-lui dr. Ilie Dăianu, sub titlul de mai sus, găsim un articol în care, vorbindu-se de ultimele agitaţii, se scrie, între altele: „Suntem îndreptăţiţi a aştepta să vedem desfăşurându-se puternica ofensivă de reintegrare a Naţiunii in făgaşul de munci constructivă pe care noi le-am întrezărit ca singurul salvator pentru Ţară. Şi mai departe: „România nu este proprietatea nimănui. Nu are dreptul sa dispună de ea nimeni, nici chiar o generaţie întreagă dacă s-ar uni, sau mai multe generaţii împreună. România este opera jertfelor seculare, milenare a strămoşilor noştri sub oblăduirea lui Dumnezeu şi nimănui nu-i este ertat să monopolizeze patriotismul şi să agite provocator sentimente In Localitatea de cura PUSTIAN oferă SANATORIUL SPECIAL Concesionat de stat Contra Reumatism şi Gută foarte avantagios O CURA COMPLECTA 21 de zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toate băile de vindecare in clasa de lux, taxa de cură, toate dările şi spezele cu lei 11.500 Confort desăvârşit. Toate ajutoarele in casă. Cură modernă medicală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate informaţiunile direct prin conducerea medicilor Dr. L. SCHMIDT şi Dr. WEISZ şi „Hamburg America Linie S. A. R. Bucureşti, Calea Victoriei 84, scris: Impresii în călătoria din ţară. Se ştie că voevodul Mihai şi colegii săi au făcut de curând o lungă excursie prin ţară, vizitând ţinuturi pitoreşti, regiuni industriale şi locuri istorice. După terminarea examenului şi proclamarea rezultatului, va avea loc o serbare şcolară, cu jocuri străjereşti în grădina palatului de la Cotroceni. Voevodul Mihai şi colegii săi vor interpreta, cu acest prilej, o piesetă din ce în ce mai puternică s-a întrupat în Germania in cea mai măreaţă formulă. Poporul şi naţiunea se află în plină desvoltare". Referindu-se la situaţia geografică a Germaniei „atât de defavorabilă și foarte primejduită având în vedere frontierele impuse de tratatul de la Versailles”, d. von Armin a declarat între altele: „încercuirea progresivă a Germaniei a silit-o să fie gata totdeauna pentru a nu fi surprinsă de atacuri neaşteptate”, scumpe şi dragi tuturor românilor. Mai ales in clipele de faţă, când vulcanul european stă să svâcnească se impune mai mult ca oricând să avem linişte în ţară şi să ne pregătim pentru ceasurile grele, poate cele mai grele din câte au fost date să trăiască Neamului românesc”. Şi în concluzie: „Dacă însă evenimentele ne vor surprinde pradă unor agitaţiuni fără precedent? Cei mai buni fii ai ţării sfâşiindu-se în lupte pătimaşe şi batjocorindu-se între ei? Cu ţara împărţită în tabere vrăjmaşe, cu morţi şi răniţi din lupte politice, unde o să ajungem?!... Sălbăticia luptelor politice trebue să înceteze şi să fie chemaţi la muncă reiviorătoare toţi oamenii de bine, cari nu şi-au putut găsi rostul în mocirla de până acum”. /PK// fr«»r«în»4 (fvA oe»»1 l0“r"* C ' 1 ' vMfd ) Iată terminăgdej- aur dinTcareoricine poate extrage z câştiguri de milioanei in 7 schimbul .. w jmic unui loz cumpărat de la:} /:«*•*• . rn- '*$$$ ~ ** ■*"'**« MAREA COLECTURĂ NOROCOASĂ HERMES J B. HERESCU & H. FIORESCU SUCURSALE PROVINCIE: ARAD. CLUJ. CONSTANŢA. CERNĂUŢI. FOCŞANI. GALAŢI, IAŞI, PLOEŞTI, SIBIU, TG. MUREŞ Examenul marelui Voevod Mihai „Despoliticianizarea naţiunii” Viitoarele războaie ale Germaniei... Cum le vede şeful societăţii... franco-germane AVIZ IMPORTANT Pentru proprietarii de clădiri, Antreprenori, Arhitecţi şi Instalatori In vederea reglementarii şi uniformizării instalaţiilor telefonice de interior şi îngropate în ziduri, instalaţii destinate a fi conectate la reţeaua publică, Soc. de Telefoane a întocmit ein regulament care intra în vigoare de la data de 1 Iulie a. c. Cu începere de la aceasta dată, orice instalaţiuni telefonice îngropate în zidurile construcţiilor, nu vor mai putea fi executate decât de instalatorii auorizaţi de S. A. R. de Telefoane. Instalatorii vor poseda şi vor prezenta la cerere autorizaţiunile. Orice instalaţiuni neconforme cu Regulamentul sau executate de instalatori neautorizaţi, nu vor fi admise de Societate şi nu vor fi utilizate sau conectate la reţeaua Societăţii de Telefoane. Instalatorii care nu au obţinut încă autorizaţie, sunt rugaţi a trece la sediul Societâţii pentru a lua cunoştinţă de normele stabilite. Societatea Anonimă Română de Telefoane Pagina 3-a Banca Naţională a României Vas elevator de vânzare (capacitatea 77 tone) Se aduce la cunoştinţa generală că Banca Naţională a României vinde un vas elevator, denumit „NELLY”, aflător în portul Brăila, la punctul denumit „Dana Băilor”. Doritorii de a-l vedea se vor prezenta la Sucursala B. N. R. Brăila. Informaţiuni complecte se pot căpăta la Serviciul Technic B. N. R. Bucureşti, în fiecare zi de lucru, între orele 8—1354. TEREN în suprafaţă de 16 ha. şi 3515 m. p. situat în Corn. Militari- Roşu (Ciurel) Judeţul Ilfov. Amatorii vor prezenta până în ziua licitaţiunii publice şi orale ce va avea loc la 10 Iulie 1936, orele 10 a. m., câte o garanţie de lei (una sută mii) în numerar, direct BĂNCII Oferte închise în plic sigiliat pot fi depuse atât la sucursalele B. N. R. din Brăila şi Galaţi cât şi la Serviciul Technic B. N. R. din Bucureşti (Secţia Administrativă), în fiecare zi de lucru, între orele 1354, până la 10 iulie 1936 inclusiv. Concurenţii vor depune, înăuntrul acestui termen, o garanţie de Lei 100.000 (una sută mii), restituibilă imediat după adjudecare. NAŢIONALE A ROMÂNIEI, Serviciul Arhitecturii din Bucureşti, str. Băncii Naţionale nr. 8 (mezzanin), de unde se vor putea lua şi orice informaţiuni , Banca îşi rezervă dreptul de a decide. DE VANZARE Acţiunea de ocupare a Abisiniei ROMA, 29. (Rador). — „Lavoro Fascista” anunţă din Addis Abeba că mici coloane înarmate pleacă spre localităţile unde s’au semnalat ultimele resturi de acte de banditism. Una din aceste coloane, condusă de un bătrân emigrat rus, şi care cunoaşte foarte bine zona de la sudul Addis Abebei, este pe cale să libereze din mâinile bandiţilor mai mulţi supuşi germani. Bătrânul emigrat rus afirmă că cu o mică escortă înarmată se poate azi atinge orice punct al imperiului, ba chiar şi localităţile unde garda fostului împărat Haille Selassie nu a putut ajunge niciodată, fără a se teme de unele surprize din partea băștinaşilor, dată fiind marea autoritate de care se bucură acum albul printre abisinieni, în urma victoriilor câștigate de armata italiană.