Adevěrul, septembrie 1936 (Anul 50, nr. 16136-16160)
1936-09-01 / nr. 16136
Marţi 1 Septembrie 1936 Dr. Schacht la „Casa Brună“ din Paris Intrp.uBifp.rilp. nil namfinîi dp stat francezi VOT CQIftiHUB PAîFSiS, 29 (Rador). — Agenţia Havas trasmite: Ziarele franceze de dimineaţă reproduc cu interes declaraţiile făcute ori, înainte de plecarea sa la Berlin, de dri*8 Schacht, la „Casa Brună” din Paris. . . „ „Extensior” subliniata că „d. Schacht a ţinut să afirme că este deosebit de satisfăcut de primirea făcută în cercurile oficiale franceze. El a confirmat pe de altă parte că misiunea sa la Paris nu îmbracă nici un caracter politic, contrariul celor ce-și închipuiseră unii. Economist şi financiar, d-rul Schacht s’a mărginit la chestiunile care depind de departamentul său. Mai mult, nici nu avea calitatea de a distrata pactul francosoviesc sau stabilirea serviciilui militar de doi ani în Germania. Dar, în ce priveşte schimburile comerciale şi circularia financiară, d-rul Schacht a început negocieri care, fără nici o îndoială, vor continua. In orice caz, el a găsit la noi, şi se felicită de acest lucru, interlocutori înţelegători, fapt care este de natură să încurajeze dorinţa de colaborare”. „Petit Parisien” scrie: „In declaraţiile făcute de d-rul Schacht membrilor coloniei germane, trebue — fără să li se preţuiască importanţa mai prejos — să se noteze lista pe care a avut-o, de a explica chestiunea introducerii de către Reich a serviciului militar pe doi ani. Franţa a spus oaspetele nostru —i nu trebue să aibă nelinişti din această cauză”. Corespondentul din Berlin a lui ,,Le Journal” observes „Germania se felicită sincer de rezultatele călătoriei d-lui Schacht şi de atitudinea oamenilor neutri de stat”. Georgiştii moldoveni împotriva anarhiei Declaraţiile d-lui Const. Toma, secretarul general al partidului BOTOŞANI, 29. — Joi seară, a avut loc în comuna Leorda-Botoşani, o importantă consfătuire a organizaţiunelor georgiste din nordul Moldovei şi a comitetului executiv din Botoşani. Au luat parte d-nii Const. Toma, secretarul general al partidului, D. D. Hangen, preşedintele organizaţiei, o numeroasă delegaţie de fruntaşi din oraşul Botoşani, cât şi o delegaţie din judeţul Dorohoi in frunte cu d. N. Holban, Sipoi avocaţii Bogatu, Lupu, căpt. Dron, Potosseu-Coşula, etc., etc. S’a examinat în deaproape situaţia politică generală şi cea din regiune. MASA COMUNĂ A urmat o masă comună. La terminarea ei a luat primul cuvântul d. Const. Arapu. D. C. Toma a făcut apoi un amplu expozeu asupra situaţiei politice. DECLARAŢIILE D-LUI CONST. TOMA Consider situaţia politică externă şi lăuntrică foarte gravă. Nu se ştie dacă se va putea evita războiul. Sunt unii care cred că războiul va izbucni în scurtă vreme. In orice caz înarmarea tuturor dovedeşte că situaţia externă este extrem de gravă. Situaţiunea aceasta impune o grijă deosebită de concordie şi de înarmare şi înfăţişează ca foarte gravă şi problema legăturilor noastre din afară. Pentru aceasta noi credem că înaintea oricărei ideologii, de dreapta sau de stânga, stă apărarea hotarelor noastre, menţinerea statului naţional român în cuprinsul pe care destinul istoric şi înţelepciunea conducătorilor acestui neam l-a aşezat. Prin urmare respectarea alianţelor tradiţionale, afirmarea în vorbă şi în fapt a recunoştinţei faţă de tot ce s’a făcut pentru noi, dar cu condiţia hotărîtă şi nestrămutată a apărărei şi a asigurărei existenţei politice, materiale şi morale a statului naţional român. La această situaţie gravă se adaugă şi situaţia politică din lăuntrul ţării, din ce în ce mai tulbure şi mai ameninţătoare. Extremele se pregătesc de luptă. Unii cu legiuni şi lăncieri, alţii cu gărzi cetăţeneşti, etc., toţi înarmaţi şi hotărîţi a se extermina unii pe alţii. Condamnări la moarte, executări sumare sălbatece, pregătiri de luptă în massă, şcoli pentru instruirea căpeteniilor, etc. Toate aceste arată starea de spirit anarhică, haosul în care trăim. In loc de linişte, de frăţie, de îndemn a ne strânge rândurile într’o conlucrare solidară şi însufleţită, pentru apărarea ţării de primejdiile care o ameninţă, agitatorii împarte ţara, după formule de împrumut, îndouă armate gata de încderare. Se înşeală cei de dreapta sau cei de stânga, cei de bună credinţă dintrei ei, când cred că triumful va fi a uneia din aceste ideologii exagerate. Prin încăercare, prin războiu civil singurul rezultat va fi: Distrugerea statului nostru întregit. Ce se întâmplă în alte ţări, stă ca mărturie. De aceia noi nu credem în sinceritatea agitatorilor. Şi unii şi alţii, judecându-i după sitemele întrebuinţate şi după mijloacele pe care le risipesc, dar a căror sursă este inavuabilă, ei nu apar ca nişte ideologi ci ca unelte ale unor interese din afară. Noi socotim că o reacţiune a opiniei publice este absolut necesară. O reacţiune care să împiedice anarhia în mers, care se restabilească ideia de legalitate şi de autoritate şi care în primul loc, trebue să dezarmeze şi să desfiinţeze toate organizaţiile politice cu caracter militar. Această reacţiune trebue să reprezinte apoi o politică de conciliere, de unire şi de frăţie. O politică inspirată din interesele naţionale şi care să ţină seamă de tradiţiile neamului românesc. Politică de solidaritate naţională, asigurând românilor dreptul la stăpânire şi la traiu în ţara lor, fără ură în contra altor neamuri, ci colaborând cu ele, în interesul statului nostru. Cine poate reprezenta această politică? Actuala cârmuire nu. Atunci cine? Extremele cu siguranţă nu, fiindcă, prezenţa, uneia dintre ele „la cârmă ar fi o provocare iar consecinţa care ar urma ar fi încăerarea, răz boiul civil, cum se întâmplă aiurea unde nebunia a cuprins şi distruge statul. Cârmuirea pe care o pretind împrejurările de astăzi, interesele de linişte şi de consolidare ale statului, nu se poate găsi decât în linia partidelor de centru. Şi între aceste partide la acel care nu s’a dovedit falimentar în acţiuni de cârmuire până acuma, la acel partid care a câştigat un imens ascendent moral, într’o politică de cinste şi de demnitate. Care este acest partid? Nu-i nevoe să-l numesc. Opinia publică consideră partidul nostru, ca singura rezervă din acest punct de vedere. CUVÂNTAREA d-lui d. d. HANGAN După d. Const. Toma ia cuvântul d. D. D. Hangan, şeful organizaţiei partidului din Botoşani. D-sa afirmă spiritul dinastic al partidului georgist şi necesitatea pentru Coroana de a restabili echilibrul forţelor politice prin utilizarea partidului naţional-liberal-georgist, ca o forţă matură care are la bază democraţia naţională, pentru selecţionarea valorilor şi ca scop întărirea autoritară a statului prin ordine, armonie socială, siguranţă publică. In faţa împrejurărilor externe a căror frământare se resimte adânc şi în structura politică a statului românesc noi trebue să avem drept ideal pacea, ca scop suprem al operei de consolidare şi restaurare a României întregite. In partidul georgist sunt elemente viguroase şi admirabil înzestrate în serviciul grelei misiuni ce ar reveni în chip logic d-lui Gheorghe Brătianu. Nu se poate ca Regele să nu preţuiască la justa valoare rezerva forţelor noastre morale şi spiritul disciplinat al armatei noastre politice. Ultimul vorbeşte d. Heiban, reprezentantul org. Dorohoi. L. ZAVA FURT ~ CRAIOVA, 29. — La debitul de tutun al d-nei Ciocălteu din calea Unirii, s’a săvârșit un furt Vineri seara. Un necunoscut, profitând de faptul că d-na Ciocâlteu era ocupată, a furat depe un raft o cutie în care se găsea suma de 1800 lei Criza politică s’a desfășurat cu o viteză americană. Deşi deschisă formal ori dimineaţă — ea s’a rezolvit într’un tempo aproape neverosimil. Nici tratative lungi, nici discuţii prelungite. S’ar părea că d. Tătărescu avea reţeta gata pregătită. Ceeace s’a petrecut,în decurs de 24 de ore — a fost numai îndeplinirea unor formalităţi. Şi formalităţile au fost brutal scurtate. Se credea la început, că unele „despărţiri“ vor fi dureroase. Dar d. Tătărescu nu s’a despărţit de colaboratorii intimi. N’a fost nevoe, deci, de lacrimi şi jurăminte. A! Că s’au produs surprize ? — Aceasta e altă socoteală. N’avem pentru moment toate explicaţiile. Svonurile, cari circulă, pot fi fără temei. Guvernul se va grăbi desigur să clarifice latura gingaşe a problemei. Să vedem deocamdată cum a decurs ziua de eri. D. TĂTĂRESCU IN AUDIENTA Cu o seară înainte, am aşteptat cu înfrigurare reîntoarcerea d-lui Franasovici. Ministrul de comunicaţii face parte dintre intimii d-lui Tătărescu. A avut totdeauna misiuni delicate, a lucrat cu discreţie în cele mai grele chestiuni, întrevederea a fost scurtă. D. Franasovici a fost pus în curent, cu cele ce s’au petrecut în lipsa ă-sale. A refuzat doar ministerul de interne, care i se oferise. Şi atât. D. Tătărescu a plecat la 8 dimineaţa la Sinaia. Acolo îl aştepta d. Victor Antonescu sosit, cu Orient-Expresul din străinătate. Mai era d. Rădulescu, subsecretarul de stat de la finanţe şi d. prof. Mircea Djuvara, vice-preşedintele Camerii, — acesta reţinut special de primul ministru. O primă convorbire: între primul ministru şi d. Mircea Djuvara. S-a aflat imediat că d. Djuvara va fi ministru de justiţie. Apoi vagonul primului ministru a luat aspectul din zilele de criză. Şefii de cabinet plecau şi veneau cu misiuni secrete. Un telefon instalat în grabă a început să stârnbe. Primul ministru ţinea contactul cu Bucureştii şi cu palatul. ÎNTREVEDEREA TATARESCU-ANTONESCU Până la ora 12 şi 20, primul ministru a conversat cu d. Victor Antonescu. Apoi d. Tătărescu s’a dus la palat. Audienţa a durat numai o jumătate de oră. După audienţă, d. Tătărescu s’a întors la Caraiman, unde a luat masa cu d-nîi Victor Antonescu şi Victor Rădulescu. O DECLARAŢIE Ziariştii nerăbdători au atacat pe primul ministru. Acesta s’a mulţumit să spună : „Am convocat un consiliu de miniştri. După consiliu, voi face declaraţii presei. La orice alte întrebări ale ziariştilor, voi răspunde cu un mutism pe cât de antipatic, pe atât de categoric“. Şi într’adevăr, d. Tătărescu s’a ţinut de cuvânt’. Nici o altă preciziune n’a putut fi smulsă. Nici un detaliu, nici o informaţie cât de vagă n’a putut fi obţinută. S’a format imediat un tren special. Ziariştilor li s’a oferit un vagon — însă un vagon izolat. In vagonul primului ministru, n’au luat foc decât d-nii Antonescu, Rădulescu şi Cesianu, ministrul României la Paris. La ora 4 şi 20, trenul special era în Bucureşti. In gară, numai d-nii Inculeţ şi Franasovici. Echipa ministerială a pornit cu automobilele în grabă la preşedinţie. UN CONSILIU DE ZECE MINUTE La preşedinţie, emoţii şi zarvă. Miniştri uşor intrigaţi au păşit in sala de consiliu. Pe săli, ziarişti, corespondenţi străini, înalţi demnitari. zvonuri, şoapte, pronosticuri. Se ştia din „Adevărul”, că d. Tătărescu a demisionat şi că suveranul l’a însărcinat din nou cu formarea unui cabinet. Se mai cunoştea o listă probabilă, fără foştii titulari dela interne şi justiţie. De pesta noilor miniştri lipsea însă D. Titulescu. Se înţelege, comentariile abundă. Dar ele n’au avut timp să se prelungească, fiindcă iată, — abia după zece minute, consiliul a terminat. D. Tătărescu s’a mulţumit să anunţe în picioare, grav, în fraze sobre că a socotit util o romanieLa ora 9 şi jumătate miniştri au plecat cu un tren special la Sinaia pentru a depune jurământul. Trenul special a ajuns la ora 11 şi jumătate în gara Sinaia. O AUDIENTA speciala A D-LUI DR. ANGELESCU D. dr. Angelescu a cerut suveranului o audienţă specială, pentru a explica greutăţile pe care le intimpină d-sa la ministerul instrucţiunii. D. dr. Angelescu a fost aşteptat să sosească la Sinaia cu rapidul Ardeal; o maşină a palatului era în gară pentru a-l duce la castel. D. dr. Angelescu a sosit însă, cu automobilul de la Bucureşti la orele 8 şi jumătate. D-sa a fost primit într’o audienţă de o jumătate de oră. Se afirmă că d. ministru al instrucţiunii a fost solicitat să dea concurs d-lui Tătărescu. D. dr. Angelescu a expus suveranului punctul său de vedenistrul instruciei a rămas la Sinaia pentru a aştepta sosirea celorlalţi miniştri. CINE PLEACĂ DIN GUVERN Din guvern au plecat d-nii N. Titulescu, ministrul de externe, Savel Rădulescu, subsecretar de stat la Evident, felul cum s’au precipitat evenimentele şi compoziţia noului guvern au provocat multe discuţii în lumea politică. Este aşteptată cu interes declaraţia noului ministru de externe în ce priveşte poziţia României faţă de evenimentele internaţionale. Plecarea d-lui Titulescu va provoca în străinătate numeroase comentarii. Se arată însă, că noul ministru de externe este un partizan credincios al politicei tradiţionale externe a României. Guvernul explică prezenţa d-lui Antonescu la externe prin faptul că Aseară am avut o convorbire cu Cap Martin, localitatea unde se află d. Titulescu. Din anturajul d-sale imediat, am putut afla că d. Titulescu a fost surprins de ştire crizei de guvern. D. Titulescu nu a fost re largă a cabinetului şi că în acest scop şi-a înaintat demisia. Apoi, a dat pe rând întâlniri fiecărui ministru. ŞI UN COMUNICAT... Pentru presă, d. prim ministru a dictat următoarea declaraţie: „Pentru a putea parcurge ultima etapă a guvernării noastre am socotit necesară o largă remaniere a cabinetului şi în acest scop am înaintat majestăţii sale regelui demisia mea. Demisia a fost primită de maiestatea sa regele care a binevoit a-mi reînei încrederea, însărcinându-mă cu formar sa noului cabinet“! La eşire, ziariştii asaltează din externe, N. Leon, subsecretar de stat la industrie şi Vaier Roman, subsecretar de stat la muncă. D. Leon eşind de la locuinţa primului ministru a anunţat ziariştilor că a rugat pe primul ministru să-l elibereze de postul, pe care l-a ocupat la ministerul de industrie. D. Leon urmează să-şi ia în primire peste două luni postul de cenzor la Banca Naţională, post în care a fost ales la ultima adunare generală. D. prim ministru a mulţumit d-lui Leon pentru colaborarea adusă şi i-a acceptat demisia. D. SERGIU DIMITRIU A DEMISIONAT In ce priveşte pe secretarii generali, se ştie până acum că d. George Gheorghiu rămâne în postul d-sale dela industrie. Se mai ştie că d. Sergiu Dimitriu, secretarul general dela interne, şi-a înaintat demisia din acest post. Această demisie are o deosebită semnificaţie, având în vedere rolul şi atribuţiunile întinse pe care le-a avut d. Sergiu Dimitriu la acest departament. Se ştie că d-sa a obţinut şi o calificare deosebită la congresul partidului, fiind ales în comitetul central cu un număr foarte mare de voturi, situaţia internă va cere o politică de fermitate, care reclamă un guvern în întregime de partid, d. Titulescu fiind în fostul guvern numai un colaborator, în calitate de tehnician. In fine, lumea politică aşteaptă să vadă în ce fel se va orienta politica internă a noului guvern, mai ales după plecarea d-lui Inculeţ de la Interne şi a d-lui Vaier Pop de la Justiţie. D. Tătărescu a anunţat măsuri energice pentru restabilirea ordinei. Rămâne să se vadă în ce vor consta aceste măsuri şi împotriva cui vor fi luate, deoarece în această privinţă circulă tot felul de versiuni, informat de la Bucureşti de evoluţia situaţiei cabtinetuluii. Prin urmare, d-sa nu şi-a prezentat demisia sub nici o formă. Până în ultimul timp, deşi se afla în concediu, a colaborat, în mod foarte activ, la tratativele din Franţa, nou pe primul ministru. Acesta se mulţumeşte să declare: „Noul guvern va f constituit în cel mult 24 de ore”. Şi a fost constituit ceva mai devreme. ÎNTREVEDERILE de la LOCUINŢA PRIMULUI MINISTRU La preşedinţie s-a terminat. D. Tătărescu se duce la locuinţa d-sale din str. Polonă. Pe aici, trec pe rând toţi membrii cabinetului. Întrevederea cu d. dr. Angelescu e mai dificilă. Ministrul instrucţiunii nu pare mulţumit. Cere o audienţă, specială regelui — şi pleacă în grabă la Sinaia. Cu ceilalţi, lucrurile merg mai uşor. Până la 7 şi jumătate totul e gata. începe însă să se precizeze şi situaţia. D-sa a primit, la Cap Martin, vizita d-lui Pierre Cot, ministrul aeronauticei franceze, în legătură cu negocierile privitoare la aviaţia română, duse de d. subsecretar de Stat Caramfil. Raporturile d-lui Titulescu cu d. Tătărescu s’au menţinut intacte. Nu există deci nici un motiv să se creadă că ar fi intervenit vreun conflict între Fruntaşii partidului naţional-ţărănesc au avut şi eri o serie de întrevederi. Intre altele cea mai importantă a fost consfătuirea dintre d-nii Ion Mihalache şi Mihail Popovici. D. Popovici a veniteri dimineaţă de la Braşov, în urma solicitării d-lui Ion Mihalache, întrevederea Mihalache—Popovici a durat vreo două ore, în care timp au fost examinate toate problemele politice la ordinea zilei. S’a constatat un perfect acord de vederi. In cursul serii, d. Mihail Popovici a plecat la Braşov. Eri a părăsit capitala şi d. N. Costăchescu, ale cărui discuţiuni cu d. Ion Mihalache au fost — după cum se ştie — mult comentate. După toate întrevederile din ultimele zile, fruntaşii naţional-ţărănişti au hotărât că este în interesul partidului ca nici unul dintre ei să nu mai facă declaraţii publice, înainte de a avea asentimentul şefului partidului. Această măsură a fost socotită necesară din cauză că se atribue unei părţi din presă, vina de a fi interpretat in aşa mod ultimele declaraţii ale unor fruntaşi naţional-ţărănişti, încât s’a putut ajunge la concluzia că unitatea partidului ar fi zdruncinată. în fond, se spune în cercurile naţional-ţărăniste superioare — nu există nici o deosebire de vederi fundamentală. Chiar dacă se ivesc unele asperităţi, ele vor fi înlăturate, oricând cu consensul unanim al forurilor statutare. CONVOCAREA DELEGAŢIEI PERMANENTE In urma discuţiunilor ce au avut loc în ultimele zile, s’a hotărît convocarea delegaţiei permanente a partidului pentru Vineri 4 Septembrie, ora 10 dim. Date fiind evenimentele înregistrate la sfârşitul acestei săptămâni, este probabil că şedinţele delegaţiei permanente vor prezenta o deosebită importanţă. O declaraţie a d-lui Mihalache Se anunţă că la şedinţe va ministrul de externe şi preşedintele de consiliu. La aflarea ştirei, despre demisia cabinetului, care a fost comunicată la Cap Martin pe cale participară, d. Titulescu şi-a exprimat surprinderea, accentuând însă că, deoarece d. Tătărescu a format un guvern cu caracter de partid, nu are de făcut nici un comentariu, participa şi d. Iuliu Maniu, întrebat de gazetari ce crede despre remanierea guvernului anunţată prin comunicatul d-lui Tătărescu, d. Ion Mihalache a răspuns : „Am citit comunicatul d-lui prim ministru Tătărescu dat în stil de decret. D-sa precizează scopul remanierii: „pentru a putea parcurge ultima etapă a guvernării“. Probabil că d. Tătărescu vrea să spue că „ultima etapă“ înseamnă stăvilirea anarhiei pe care a creat-o, patronat-o şi încurajat-o în prima etapă, ca să dea un rost remanierii. Pentru noi are un alt înţeles: o încercare de muşamalizare a răspunderilor în anaftzarea internă. Debarcarea pe îndelete pregătită a d-lui Titulescu, ministru de externe şi mazilirea d-lui Inculeţ, prea mult descoperit în complicităţile sale ca ministru de interne, direct responsabil de focul ce ameninţă ţara — constituie suficiente dovezi. Ele confirmă învinovăţirile ce am adus de atâtea ori acestei guvernări. Formaţiunea nouă prezintă regimul în chip mai sincer: partidul liberal dispare cu totul, guvernul e complect în vânt. Poporul zugrăveşte situaţia cu o expresie foarte plastică: „Ţara arde şi baba se piaptănă“. Partidul naţional-ţărănesc nu se află surprins pe drumul hotărârilor sale de a-şi face până la capăt datoria faţă de Ţară, Tron şi Regimul Constituţional“. Alte amănunte la Ultima Oră PRINŢUL DE WALES şi CENUŞ EREASA Acum că prinţul a devenit Regele Eduard al Vill-lea şi nu mai poate dansa, se desvăluie pentru prima data misterioasele împrejurări în care o frumoasă „neinvitată“ l-a răpit doamnelor şi domnişoarelor din protipendadă Senzaţional reportaj bogat ilustrat în NUMĂRUL SPECIAL DE VILEGIATURA al enegientei publicaţii lunare „MAGAZINUL“ 160 pagini în 4 culori la heliogravura 25 lei NOUL GUVERN TATARESCU Din cine se compune cabinetul Compunerea noului cabinet La ora 8 seara, o ediţie specială compunere a cabinetului, a „Dimineţii” anunţă următoarea : Preşedinte al consiliului şi ministru al armamentului d. GHEORGHE TĂTĂRESCU; Vicepreşedinte al consiliului şi ministru fără portofoliu cf. ION INCULEŢ; Ministru de interne, d. D. IUCA, fost subsecretar de stat la interne; Subsecretari de stat la interne, d. AURELIAN BENTOEU, fost subsecretar de stat la justiţie şi d. VASILE BARCA, vicepreşedintele Camerei; Ministru de externe d. VICTOR ANTONESCU; Subsecretar de stat la externe d. VICTOR RĂDULESCU; Ministrul cultelor d. VICTOR IAMANDI; Subsecretar de stat la culte d. M. BERCEANU, vicepreşedintele Camerei. (Subsecretariatul de stat de la culte a fost oferit d-lui GEORGE FOTINO, vicepreşedintele Camerei, care însă l-a refulat) ; Ministru de industrie şi comerţ d. VALERIU POP, fostul ministru de justiţie; Ministru de finanţe d. CANCICOV, fost subsecretar de stat la domenii; Subsecretar de stat la finanţe d. DUMITRU ALIMANEŞTEANU, deputat şi raportul general al bugetului; Ministerul muncii şi sănătăţii se scindează din nou: ministru muncii d. I. NISTOR; Ministrul sănătăţii d. Dr. I. COSTINESCU, fost ministru de industrie şi comerţ; Ministru de justiţie d. MIRCEA DJUVARA, vicepreşedintele Camerei; Ministru de comunicaţii d. RICHARD FRANASOVICI; Ministrul apărării naţionale d. general PAUL ANGELESCU; Ministrul de domenii d. V. SASSU; Subsecretar de stat la domenii d. TIBERIU MOŞOIU ; ; Ministru de instrucţie publică d. Dr. ANGELESCU; Subsecretari de stat la instrucţia publică d-nii STEFANESCli-GOANGA, rectorul universităţii din Cluj şi I. VALAOR! actual secretar general al ministerului de instrucţie; Ministru de stat însărcinat cu problemele cooperaţiei d. M. NEGURA; Subsecretar de stat la armament d. PETRE BEJ AN; Subsecretar de stat la aviaţie d. N. CARANFIL. Miniştri depun jurământul Ce se aşteaptă de la noul guvern D. Titulescu a primit ştirea demisiei cabinetuluui la Cap Martin Partidul naţional-ţărănesc şi criza D. D. IUCA D. MIRCEA DJUVARA ■ ................■■■■ D. AURELIAN BENTOIU AIDEVERUL fauvia 3-a înfiorătoarea crimă din Tipari-Severin Patru săteni au oiiterit un om şi au scos ochii LUGOJ, 29. — O îngrozitoare crimă s’a comis în comuna Ţipari, situată nu departe de oraşul nostru. Un grup de tineri, format din : Mihai Baba, Mihai Baci, Petre Cazi şi Andrei Vari, a pândit într’un loc dosit pe flăcăul Alexandru Jabăr, căruia îi purtau de mult sâmbetele din cauza unei fete. In momentul în care cel aşteptat şi-a făcut apariţia, rivalii s-au năpustit la el şi l-au lovit cu ciomegele până când a căzut în nesimţire. Unul dintre fioroşii asasini i-a scos apoi un ochi cu briceagul. După această ispravă, criminalii au făcut un foc şi au ars ciomegele pătate de sânge. Mai mulţi trecători l-au găsit pe lagăr care se lupta cu moartea. Ei au anunţat postul de jandarmi. Nu departe de victimă a fost găsit briceagul. Acest corp delict a dus la descoperirea criminalilor. Deoarece lagăr e militar a fost dus la spitalul corpului de armată din Timișoara, unde a intrat în comă. A apărut Anul III.«No. 43 Cuvântul Liber Cu următorul sumar: CE VREA POLONIA? LUPTA EROICĂ A TINERETULUI de Ilie Cristea SPANIOL CONCENTRAREA DEMOCRA- de Octav Mărgărit TIEI ROMÂNEŞTI PALEATIVE AGRARE^ de Gheorghe Dinu , __hTXI_, R- Pârvu CRIMA ELEVULUI POLLAR ACŢIUNEA TINERETULUI PiN' de Manuel Menicovici 'u 1 T ÎNARMĂRILE GERMANIEI FREUDISMAT“ de C. Drăgulescu de Ilie Constantinovsky LA POALELE BUCEGILOR POLEMICI - NOTE - DESENE de Claudia Millian 8 naghrii în culori a T.p.