Adevěrul, septembrie 1936 (Anul 50, nr. 16136-16160)

1936-09-01 / nr. 16136

Marţi 1 Septembrie 1936 Dr. Schacht la „Casa Brună“ din Paris Intrp.uBifp.rilp. nil namfinîi dp stat francezi VOT CQIftiHUB PAîFSiS, 29 (Rador). — Agenţia Havas trasmite: Ziarele franceze de di­mineaţă reproduc cu in­teres declaraţiile făcute ori, înainte de plecarea sa la Berlin, de d­ri*8 Schacht, la „Casa Brună” din Paris. . . „ „Extensior” subliniata că „d. Schacht a ţinut să afirme că este deosebit de satisfăcut de primirea făcută în cercurile ofi­ciale franceze. El a con­firmat pe de altă parte că misiunea sa la Paris nu îmbracă nici un carac­ter politic, contrariul ce­lor ce-și închipuiseră u­­nii. Economist şi finan­ciar, d-rul Schacht s’a mărginit la chestiunile care depind de departa­mentul său. Mai mult, nici nu avea calitatea de a distrata pactul franco­­sovie­sc sau stabilirea servicii­lui militar de doi ani în Germania. Dar, în ce priveşte schimburile comerciale şi circ­ularia financiară, d-rul Schacht a început negocieri care, fără nici o îndoială, vor continua. In orice caz, el a găsit la noi, şi se feli­cită de acest lucru, inter­locutori înţelegători, fapt care este de natură să încurajeze dorinţa de co­laborare”. „Petit Parisien” scrie: „In declaraţiile făcute de d-rul Schacht membrilor coloniei germane, trebue — fără să li se preţuiască importanţa mai prejos — să se noteze lista pe care a avut-o, de a explica chestiunea introducerii de către Reich a servi­ciului militar pe doi ani. Franţa a spus oaspetele nostru —­i nu trebue să ai­bă nelinişti din această cauză”. Corespondentul din Ber­lin a­ lui ,,Le Journal” ob­serves „Germania se feli­cită sincer de rezultatele călătoriei d-lui Schacht şi de atitudinea oamenilor neutri de stat”. Georgiştii moldoveni împotriva anarhiei Declaraţiile d-lui Const. Toma, secretarul general al partidului BOTOŞANI, 29. — Joi seară, a avut loc în comuna Leorda-Boto­­şani, o importantă consfătuire a or­­ganizaţiunelor georgiste din nordul Moldovei şi a comitetului executiv din Botoşani. Au luat parte d-nii Const. Toma, secretarul general al partidului, D. D. Hangen, preşedintele organiza­ţiei, o numeroasă delegaţie de frun­taşi din oraşul Botoşani, cât şi o delegaţie din judeţul Dorohoi in frunte cu d. N. Holban, Sipoi avo­caţii Bogatu, Lupu, căpt. Dron, Po­­tosseu-Coşula, etc., etc. S’a examinat în deaproape situa­ţia politică generală şi cea din re­giune. MASA COMUNĂ A urmat o masă comună. La ter­minarea ei a luat primul cuvântul d. Const. Arapu. D. C. Tom­a a făcut apoi un amplu expozeu asupra situaţiei politice. DECLARAŢIILE D-LUI CONST. TOMA Consider situaţia politică externă şi lăuntrică foarte gravă. Nu se ştie dacă se va putea evita războiul. Sunt unii care cred că războiul va izbucni în scurtă vreme. In orice caz înarmarea tuturor do­vedeşte că situaţia externă este ex­trem­ de gravă. Situaţiunea aceasta impune o gri­jă deosebită de concordie şi de înar­mare şi înfăţişează ca foarte gra­vă şi problema legăturilor noastre din afară. Pentru aceasta noi cre­dem că înaintea oricărei ideologii, de dreapta sau de stânga, stă apă­rarea hotarelor noastre, menţine­rea statului naţional român în cu­prinsul pe care destinul istoric şi înţelepciunea conducătorilor ace­stui neam l-a aşezat. Prin urmare respectarea alianţe­lor tradiţionale, afirmarea în vorbă şi în fapt a recunoştinţei faţă de tot ce s’a făcut pentru noi, dar cu condiţia hotărîtă şi nestrămutată a a­părărei şi a asigurărei existenţei politice, materiale şi morale a sta­tului naţional român. La această situaţie gravă se a­­daugă şi situaţia politică din lăun­­trul ţării, din ce în ce mai tulbure şi mai ameninţătoare. Extremele se pregătesc de luptă. Unii cu legiuni şi lăncieri, alţii cu gărzi cetăţeneşti, etc., toţi înarmaţi şi hotărîţi a se extermina unii pe alţii. Condamnări la moarte, executări sumare sălbatece, pregătiri de lup­tă în massă, şcoli pentru instruirea căpeteniilor, etc. Toate aceste ara­tă starea de spirit anarhică, haosul în care trăim. In loc de linişte, de frăţie, de în­demn a ne strânge rândurile într’o­ conlucrare solidară şi însufleţită,­­ pentru apărarea ţării de primejdiile care o ameninţă, agitatorii împart­e ţara, după formule de împrumut, în­­două armate gata de încderare. Se înşeală cei de dreapta sau cei de stânga, cei de bună credinţă din­­trei ei, când cred că triumful va fi a uneia din aceste ideologii exage­rate. Prin încăercare, prin războiu civil singurul rezultat va fi: Distru­gerea statului nostru întregit. Ce se întâmplă în alte ţări, stă ca mărturie. De a­ceia noi nu credem în since­ritatea agitatorilor. Şi unii şi alţii, judecându-i după sitemele întrebuinţate şi după mij­loacele pe care le risipesc, dar a că­ror sursă este inavuabilă, ei nu apar ca nişte ideologi ci ca unelte ale unor interese din afară. Noi socotim că o reacţiune a opi­niei publice este absolut necesară. O reacţiune care să împiedice a­­narhia în mers, care se restabilească ideia de legalitate şi de autoritate şi care în primul loc, trebue să de­zarmeze şi să desfiinţeze toate or­ganizaţiile politice cu caracter mi­litar. Această reacţiune trebue să repre­zinte apoi o politică de conciliere, de unire şi de frăţie. O politică in­spirată din interesele naţionale şi care să ţină seamă de tradiţiile nea­mului românesc. Politică de solida­ritate naţională, asigurând româ­nilor dreptul la stăpânire şi la traiu în ţara lor, fără ură în contra al­tor neamuri, ci colaborând cu ele, în interesul statului nostru. Cine poate reprezenta această po­litică? Actuala cârmuire nu. Atunci cine? Extremele cu siguranţă nu, fiind­că, prezenţa, uneia dintre ele „la câr­­mă ar fi o provocare iar consecinţa care ar urma ar fi încăerarea, răz­­ boiul civil, cum se întâmplă aiurea unde nebunia a cuprins şi distruge statul. Cârmuirea pe care o pretind îm­prejurările de astăzi, interesele de linişte şi de consolidare ale statului, nu se poate găsi decât în linia par­tidelor de centru. Şi între aceste partide la acel care nu s’a dovedit falimentar în acţiuni de cârmuire până acuma, la acel partid care a câştigat un imens ascendent moral, într’o politică de cinste şi de dem­nitate. Care este acest partid? Nu-i ne­­voe să-l numesc. Opinia publică consideră partidul nostru, ca singu­ra rezervă din acest punct de ve­dere. CUVÂNTAREA d-lui d. d. HANGAN După d. Const. Toma ia cuvântul d. D. D. Hangan, şeful organizaţiei partidului din Botoşani. D-sa afirmă spiritul dinastic al partidului georgist şi necesitatea pentru Coroana de a restabili echi­librul forţelor politice prin utiliza­­­rea partidului naţional-liberal-geor­­gist, ca o forţă matură care are la bază democraţia naţională, pentru selecţionarea valorilor şi ca scop în­tărirea autoritară a statului prin ordine, armonie socială, siguranţă publică. In faţa împrejurărilor externe a căror frământare se resimte adânc şi în structura politică a statului ro­mânesc noi trebue să avem drept ideal pacea, ca scop suprem al ope­rei de consolidare şi restaurare a României întregite. In partidul georgist sunt elemente viguroase şi admirabil înzestrate în serviciul grelei misiuni ce ar reveni în chip logic d-lui Gheorghe Bră­­tianu. Nu se poate ca Regele să nu pre­­ţuiască la justa valoare rezerva for­ţelor noastre morale şi spiritul dis­ciplinat al armatei noastre politice. Ultimul vorbeşte d. Heiban, re­prezentantul org. Dorohoi. L. ZAVA FURT ~ CRAIOVA, 29. — La debitul de tutun al d-nei Ciocălteu din calea Unirii, s’a săvârșit un furt Vineri seara. Un necunoscut, profitând de faptul că d-na Ciocâlteu era ocu­pată, a furat depe un raft o cutie în care se găsea suma de 1800 lei Criza politică s’a desfășurat cu o viteză americană. Deşi deschisă formal ori dimineaţă — ea s’a re­­zolvit într’un tempo aproape neve­rosimil. Nici tratative lungi, nici discuţii prelungite. S’ar părea că d. Tătă­­rescu avea reţeta gata pregătită. Ceeace s’a petrecut,în decurs de­ 24 de ore — a fost numai îndeplinirea unor formalităţi. Şi formalităţile au fost brutal scurtate. Se credea la început,­ că unele „despărţiri“ vor fi dureroase. Dar d. Tătărescu nu s’a despărţit de colaboratorii intimi. N’a fost nevoe, deci, de lacrimi şi jurăminte. A! Că s’au produs surprize ? — Aceasta e altă socoteală. N’avem pentru moment toate explicaţiile. Svonurile, cari circulă, pot fi fără temei. Guvernul se va grăbi desi­gur să clarifice latura gingaşe a problemei. Să vedem deocamdată cum a de­curs ziua de eri. D. TĂTĂRESCU IN AU­DIENTA Cu o seară înainte, am aştep­tat cu înfrigurare reîntoarcerea d-lui Franasovici. Ministrul de comunicaţii face parte dintre in­timii d-lui Tătărescu. A avut tot­deauna misiuni delicate, a lucrat cu discreţie în cele mai grele ches­tiuni, întrevederea a fost scurtă. D. Franasovici a fost pus în cu­rent, cu cele ce s’au petrecut în lipsa ă-sale. A refuzat doar ministerul de interne, care i se o­­ferise. Şi atât. D. Tătărescu a plecat la 8 di­­mineaţa la Sinaia. Acolo îl aştep­ta d. Victor Antonescu sosit, cu Orient-Expresul din străinătate. Mai era d. Rădulescu, subsecreta­rul de stat de la finanţe şi d. prof. Mircea Djuvara, vice-preşedintele Camerii, — acesta reţinut special de primul ministru. O primă convorbire: între pri­mul ministru şi d. Mircea Djuva­ra. S-a aflat imediat că d. Djuvara va fi ministru de justiţie. Apoi vagonul primului ministru a luat aspectul din zilele de criză. Şefii de cabinet plecau şi veneau cu misiuni secrete. Un telefon in­stalat în grabă a început să stâr­­nbe. Primul ministru ţinea con­tactul cu Bucureştii şi cu palatul. ÎNTREVEDEREA TATA­­RESCU-ANTONESCU Până la ora 12 şi 20, primul mi­nistru a conversat cu d. Victor An­­tonescu. Apoi d. Tătărescu s’a dus la palat. Audienţa a durat numai o jumătate de oră. După audienţă, d. Tătărescu s’a întors la Caraiman, unde a luat masa cu d-nîi Victor Antonescu şi Victor Rădulescu. O DECLARAŢIE Ziariştii nerăbdători au atacat pe primul ministru. Acesta s’a mulţu­mit să spună : „Am convocat un consiliu de mi­niştri. După consiliu, voi face de­claraţii presei. La orice alte întrebări ale ziariş­tilor, voi răspunde cu un mutism pe cât de antipatic, pe atât de cate­goric“. Şi într’adevăr, d. Tătărescu s’a ţinut de cuvânt’. Nici o altă preci­­ziune n’a putut fi smulsă. Nici un detaliu, nici o informaţie cât de vagă n’a putut fi obţinută. S’a format imediat un tren spe­cial. Ziariştilor li s’a oferit un va­gon — însă un vagon izolat. In va­gonul primului ministru, n’au luat foc decât d-nii Antonescu, Rădule­scu şi Cesianu, ministrul României la Paris. La ora 4 şi 20, trenul special era în Bucureşti. In gară, numai d-nii Inculeţ şi Franasovici. Echipa mi­nisterială a pornit cu automobilele în grabă la preşedinţie. UN CONSILIU DE ZECE MINUTE La preşedinţie, emoţii şi zarvă. Miniştri uşor intrigaţi au păşit in sala de consiliu. Pe săli, zia­rişti, corespondenţi străini, înalţi demnitari. zvonuri, şoapte, pro­nosticuri. Se ştia din „Adevărul”, că d. Tătărescu a demisionat şi că su­veranul l’a însărcinat din nou cu formarea unui cabinet. Se mai cu­noştea o listă probabilă, fără foş­tii titulari dela interne şi justiţie. De pe­­sta noilor miniştri lip­sea însă D. Titulescu. Se înţelege, comentariile abundă. Dar ele n’au avut timp să se prelungească, fiindcă iată, — abia după zece minute, consiliul a ter­minat. D. Tătărescu s’a mulţumit să anunţe în picioare, grav, în fraze sobre că a socotit util o romanie­La ora 9 şi jumătate miniştri au plecat cu un tren special la Sinaia pentru a depune jurământul. Trenul special a ajuns la ora 11 şi jumătate în gara Sinaia. O AUDIENTA speciala A D-LUI DR. ANGELESCU D. dr. Angelescu a cerut suve­ranului o audienţă specială, pen­tru a explica greutăţile pe care le intimpină d-sa la ministerul instrucţiunii. D. dr. Angelescu a fost aşteptat să sosească la Sinaia cu rapidul Ardeal; o maşină a pa­latului era în gară pentru a-l du­ce la castel. D. dr. Angelescu a sosit însă, cu automobilul de la Bucureşti la o­­rele 8 şi jumătate. D-sa a fost primit într’o audienţă de o jumă­tate de oră. Se afirmă că d. mi­nistru al instrucţiunii a fost soli­citat să dea concurs d-lui Tătă­rescu. D. dr. Angelescu a expus suveranului punctul său de vede­­nistrul instruciei a rămas la Si­naia pentru a aştepta sosirea celorlalţi miniştri. CINE PLEACĂ DIN GU­VERN Din guvern au plecat d-nii N. Ti­tulescu, ministrul de externe, Savel Rădulescu, subsecretar de stat la Evident, felul cum s’au precipitat­ evenimentele şi compoziţia noului­­ guvern au provocat multe discuţii­ în lumea politică. Este aşteptată cu interes declara­ţia noului ministru de externe în ce­ priveşte poziţia României faţă de e­­venimentele internaţionale. Plecarea d-lui Titulescu va pro­voca în străinătate numeroase co­mentarii. Se arată însă, că noul mi­nistru de externe este un partizan credincios al politicei tradiţionale externe a României. Guvernul explică prezenţa d-lui Antonescu la externe prin faptul că Aseară am avut o con­vorbire cu Cap Martin, lo­calitatea unde se află d. Titulescu. Din anturajul d-sale i­­mediat, am putut afla că d. Titulescu a fost sur­prins de ştire crizei de guvern. D. Titulescu nu a fost re largă a cabinetului şi că în a­­­­cest scop şi-a înaintat demisia.­­ Apoi, a dat pe rând întâlniri fie­cărui ministru. ŞI UN COMUNICAT... Pentru presă, d. prim ministru a dictat următoarea declaraţie: „Pentru a putea par­curge ultima etapă a gu­vernării noastre am so­cotit necesară o largă re­maniere a cabinetului şi în acest scop­ am înaintat majestăţii sale regelui demisia mea. Demisia a fost primită de maiestatea sa regele­ care a binevoit a-mi re­­înei încrederea, însărci­­nându-mă cu formar sa noului cabinet“! La eşire, ziariştii asaltează din externe, N. Leon, subsecretar de stat la industrie şi Vaier Roman, subsecretar de stat la muncă. D. Leon eşind de la locuinţa pri­mului ministru a anunţat ziariştilor că a rugat pe primul ministru să-l elibereze de postul, pe care l-a o­­cupat la ministerul de industrie.­­ D. Leon urmează să-şi ia în pri­mire peste două luni postul de cen­zor la Banca Naţională, post în care a fost ales la ultima adunare generală. D. prim ministru a mulţumit d-lui Leon pentru colaborarea adusă şi i-a acceptat demisia. D. SERGIU DIMITRIU A DEMISIONAT In ce priveşte pe secretarii ge­nerali, se ştie până acum că d. George­ Gheorghiu rămâne în pos­tul d-sale dela industrie. Se mai ştie că d. Sergiu Dimitriu, secretarul general dela interne, şi-a înaintat demisia din acest post. A­­ceastă demisie are o deosebită sem­nificaţie, având în vedere rolul şi atribuţiunile întinse pe care le-a a­­vut d. Sergiu Dimitriu la acest de­partament. Se ştie că d-sa a obţi­nut şi o calificare deosebită la con­gresul partidului, fiind ales în co­mitetul central cu un număr foarte mare de voturi, situaţia internă va cere o politică de fermitate, care reclamă un guvern în întregime de partid, d. Titulescu fiind în fostul guvern numai un co­laborator, în calitate de tehnician. In fine, lumea politică aşteaptă să vadă în ce fel se va orienta politica internă a noului guvern, mai ales după plecarea d-lui Inculeţ de la In­terne şi a d-lui Vaier Pop de la Jus­tiţie. D. Tătărescu a anunţat măsuri e­­nergice pentru restabilirea ordinei. Rămâne să se vadă în ce vor consta aceste măsuri şi împotriva cui vor fi luate, de­oarece în această pri­vinţă circulă tot felul de versiuni, informat de la Bucureşti de evoluţia situaţiei cabti­­­netuluii. Prin u­r­m­­are, d-sa nu şi-a prezentat de­misia sub nici o formă. Până în ultimul timp, deşi se afla în concediu, a colaborat, în mod foar­te activ, la tratativele din Franţa, nou pe primul ministru. Acesta se mulţumeşte să declare: „Noul guvern va f constituit în cel mult 24 de ore”. Şi a fost constituit ceva mai de­vreme. ÎNTREVEDERILE de la LOCUINŢA PRIMULUI MINISTRU La preşedinţie­­ s-a terminat. D. Tătărescu se duce la locuinţa d-sale din str. Polonă. Pe aici, trec pe rând toţi membrii cabinetului. Întrevede­rea cu d. dr. Angelescu e mai difi­cilă. Ministrul instrucţiunii nu pare mulţumit. Cere o audienţă, specială regelui — şi pleacă în grabă la Si­naia. Cu ceilalţi, lucrurile merg mai u­­şor. Până la 7 şi jumătate totul e gata. începe însă să se precizeze şi si­­tuaţia. D-sa a primit, la Cap Martin, vizita d-lui Pierre Cot, ministrul aeronauti­cei franceze, în legătură cu negocierile privitoare la aviaţia română, duse de d. subsecretar de Stat Caram­fil. Raporturile d-lui Titu­lescu cu d. Tătărescu s’au menţinut intacte. Nu exi­stă deci nici un motiv să se creadă că ar fi inter­­venit vreun conflict între Fruntaşii partidului naţional-ţără­­nesc au avut şi eri o serie de între­vederi. Intre altele cea mai importantă a fost consfătuirea dintre d-nii Ion Mihalache şi Mihail Popovici. D. Popovici a venit­eri dimineaţă de la Braşov, în urma solicitării d-lui Ion Mihalache, întrevederea Mihalache—Popovici a durat vreo­ două ore, în care timp au fost examinate toate problemele politice la ordinea zilei. S’a consta­tat un perfect acord de vederi. In cursul serii, d. Mihail Popovici a plecat la Braşov. Eri a părăsit capitala şi d. N. Co­­stăch­escu, ale cărui discuţiuni cu d. Ion Mihalache au fost — după cum se ştie — mult comentate. După toate întrevederile din ultimele zile, fruntaşii naţio­­nal-ţărănişti au hotărât că es­te în interesul partidului ca nici unul dintre ei să nu mai facă declaraţii publice, înainte de a avea asentimentul şefu­lui partidului. Această măsu­ră a fost socotită necesară din cauză că se atribue unei părţi din presă, vina de a fi interpre­tat in aşa mod ultimele decla­raţii ale unor fruntaşi naţio­­nal-ţărănişti, încât s’a putut ajunge la concluzia că unita­tea partidului ar fi zdruncina­tă. în fond, se spune în cercuri­le naţional-ţărăniste superioa­re — nu există nici o deosebi­re de vederi fundamentală. Chiar dacă se ivesc unele as­perităţi, ele vor fi înlăturate, oricând cu consensul unanim al forurilor statutare. CONVOCAREA DELEGA­ŢIEI PERMANENTE In urma discuţiunilor ce au avut loc în ultimele zile, s’a ho­­tărît convocarea delegaţiei per­manente a partidului pentru Vi­neri 4 Septembrie, ora 10 dim. Date fiind evenimentele înre­gistrate la sfârşitul acestei săp­tămâni, este probabil că şedin­ţele delegaţiei permanente vor prezenta o deosebită importanţă. O declaraţie a d-lui Mihalache Se anunţă că la şedinţe va ministrul de externe şi preşedintele de consiliu. La aflarea ştirei, despre demisia cabinetului, care a­ fost comunicată la Cap Martin pe cale participa­­ră, d. Titulescu şi-a expri­mat surprinderea, accen­tuând însă că, deoarece d. Tătărescu a format un guvern cu caracter de partid, nu are de făcut nici un comentariu, participa şi d. Iuliu Maniu, întrebat de gazetari ce crede des­pre remanierea guvernului anunţa­tă prin comunicatul d-lui Tătărescu, d. Ion Mihalache a răspuns : „Am citit comunicatul d-lui prim ministru Tătă­rescu dat în stil de de­cret. D-sa precizează scopul remanierii: „pentru a pu­tea parcurge ultima eta­pă a guvernării“. Probabil că d. Tătăre­scu vrea să spue că „ulti­ma etapă“ înseamnă stă­vilirea anarhiei pe care a creat-o, patronat-o şi în­curajat-o în prima etapă, ca să dea un rost rema­nierii. Pentru noi are un alt înţeles: o încercare de muşamalizare a răspun­derilor în ana­ftzarea in­ternă. Debarcarea pe îndelete pregătită a d-lui Titule­­scu, ministru de externe şi mazilirea d-lui Inculeţ, prea mult descoperit în complicităţile sale ca mi­nistru de interne, direct responsabil de focul ce a­­meninţă ţara — constituie suficiente dovezi. Ele confirmă învinovăţirile ce am adus de atâtea ori a­­cestei guvernări. Formaţiunea nouă pre­zintă regimul în chip mai sincer: partidul liberal dispare cu totul, guver­nul e complect în vânt. Poporul zugrăveşte si­tuaţia cu o expresie foar­te plastică: „Ţara arde şi baba se piaptănă“. Partidul naţional-ţără­­nesc nu se află surprins pe drumul hotărârilor sa­le de a-şi face până la ca­păt datoria faţă de Ţară, Tron şi Regimul Consti­tuţional“. Alte amănunte la Ultima Oră PRINŢUL DE WALES­­ şi CENUŞ EREAS­A Acum că prinţul a devenit Regele Eduard al Vill-lea şi n­u mai poate dansa, se desvăluie pentru prima data misterioasele împrejurări în care o frumoasă „neinvitată“ l-a răpit doamnelor şi domnişoarelor din protipendadă Senzaţional reportaj bogat ilustrat în NUMĂRUL SPECIAL DE VILEGIATURA al enegientei publicaţii lunare „MAGAZINUL“ 160 pagini în 4 culori la heliogravura 25 lei NOUL GUVERN TATARESCU Din cine se compune cabinetul Compunerea noului cabinet La ora 8 seara, o ediţie specială­ compunere a cabinetului, a „Dimineţii” anunţă următoarea : Preşedinte al consiliului şi ministru al arma­mentului d. GHEORGHE TĂTĂRESCU; Vicepreşedinte al consiliului şi ministru fără portofoliu cf. ION INCULEŢ; Ministru de interne, d. D. IUCA, fost subsecre­tar de stat la interne; Subsecretari de stat la interne, d. AURELIAN BENTOEU, fost subsecretar de stat la justiţie şi d. VASILE BARCA, vicepreşedintele Camerei; Ministru de externe d. VICTOR ANTONESCU; Subsecretar de stat la externe d. VICTOR RĂ­DULESCU; Ministrul cultelor d. VICTOR IAMANDI; Subsecretar de stat la culte d. M. BERCEANU, vicepreşedintele Camerei. (Subsecretariatul de stat de la culte a fost oferit d-lui GEORGE FOTI­­NO, vicepreşedintele Camerei, care însă l-a refu­lat) ; Ministru de industrie şi comerţ d. VALER­IU POP, fostul ministru de justiţie; Ministru de finanţe d. CANCICOV, fost subse­cretar de stat la domenii; Subsecretar de stat la finanţe d. DUMITRU A­­LIMANEŞTEANU, deputat şi raportul general al bugetului;­­ Ministerul muncii şi sănătăţii se scindează din nou: ministru muncii d. I. NI­STOR; Ministrul sănătăţii d. Dr. I. COSTINESCU, fost ministru de industrie şi comerţ; Ministru de justiţie d. MIRCEA DJUVARA, vi­cepreşedintele Camerei; Ministru de comunicaţii d. RICHARD FRANA­­SOVICI; Ministrul apărării naţionale d. general PAUL ANGELESCU; Ministrul de domenii d. V. SASSU; Subsecretar de stat la domenii d. TIBERIU MO­­ŞOIU ; ; Ministru de instrucţie publică d. Dr. ANGE­LESCU; Subsecretari de stat la instrucţia publică d-nii STEFANESCli-GOANGA, rectorul­ universităţii din Cluj şi I. VALAOR! actual secretar general al mi­nisterului de instrucţie; Ministru de stat însărcinat cu problemele coo­peraţiei d. M. NEGURA; Subsecretar de stat la armament d. PETRE BEJ AN; Subsecretar de stat la aviaţie d. N. CARANFIL. Miniştri depun jurământul Ce se aşteaptă de la noul guvern D. Titulescu a primit ştirea demisiei cabine­­tuluui la Cap Martin Partidul naţional-ţărănesc şi criza D. D. IUCA D. MIRCEA DJUVARA ■ ................■■■■ D. AURELIAN BENTOIU AIDEVERUL fauvia 3-a înfiorătoarea crimă din Tipari-Severin Patru săteni au oiiterit un om şi­­ au scos ochii LUGOJ, 29. — O îngrozitoare cri­mă s’a comis în comuna Ţipari, si­tuată nu departe de oraşul nostru. Un grup de tineri, format din : Mihai Baba, Mihai Baci, Petre Cazi şi Andrei Vari, a pândit într’un loc dosit pe flăcăul Alexandru Jabăr, căruia îi purtau de mult sâmbetele din cauza unei fete. In momentul în care cel aşteptat şi-a făcut apariţia, rivalii s-au nă­pustit la el şi l-au lovit cu ciome­gele până când a căzut în nesimţi­re. Unul dintre fioroşii asasini i-a scos apoi un ochi cu briceagul. După această ispravă, criminalii au făcut un foc şi au ars ciome­gele pătate de sâng­e. Mai mulţi trecători l-au găsit pe lagăr care se lupta cu moartea. Ei au anunţat postul de jandarmi. Nu departe de victimă a fost găsit bri­ceagul. Acest corp delict a dus la descoperirea criminalilor. Deoarece lagăr e militar a fost dus la spitalul corpului de armată din Timișoara, unde a intrat în comă. A apărut Anul III.«No. 43 Cuvântul Liber Cu următorul sumar: CE VREA POLONIA? LUPTA EROICĂ A TINERETULUI de Ilie Cristea SPANIOL CONCENTRAREA DEMOCRA- de Octav Mărgărit TIEI ROMÂNEŞTI PALEATIVE AGRARE^ de Gheorghe Dinu , __h­TXI_, R- Pârvu CRIMA ELEVULUI POLLAR ACŢIUNEA TINERETULUI Pi­N' de Manuel Menicovici 'u 1 T ÎNARMĂRILE GERMANIEI FREU­DISMAT“ de C. Drăgulescu de Ilie Constantinovsky LA POALELE BUCEGILOR POLEMICI - NOTE - DESENE de Claudia Millian 8 naghrii în culori a T.p.

Next