Adevěrul, octombrie 1936 (Anul 50, nr. 16161-16186)
1936-10-01 / nr. 16161
Joi 1 Octombrie 1936 Punctul de vedere al Micii Înţelegeri şi al înţelegerii Balcastice GENEVA, 28 (Rador). — Potrivit normelor mai de mult stabilite în consiliul permanent al Micii înţelegeri, confirmate în recenta conferinţă de la Bratislava, urmează ca preşedintele în exerciţiu al Micii înţelegeri, care pentru anul acesta este d. Krofta, să ia cuvântul la adunarea Socetăţii Naţiunilor. Ministrul de externe al Cehoslovaciei va expune aşadar adunării Societăţii Naţiunilor punctul de vedere unitar al statelor din Mica înţelegere faţă de toate chestiunile la ordinea zilei. Potrivit aceloraşi norme, d. Rusdu Aras, preşedintele în exerciţiu al înţelegerii Balcanice, va expune punctul de vedere al statelor din înţelegerea Balcanică. O serie de întrevederi au avut loc în ultimele zile între reprezentanţii statelor respective, în care au fost schiţate liniile generale ale discursurilor ce urmează să pronunţe d-nii Kroîta şi Rusdu Aras. Vorbind în numele Micii înţelegeri Balcanice, ei vor reaminti principiile ce stau la baza acestor două organisme: respectul tratatelor şi tăria pactului Socetăţii Naţiunilor, subliniind incă odată cu toată hotărîrea că orice agitaţie de revizuire înseamnă adâncirea vrajbei între naţiuni şi tulburarea păcii. D. Victor Antonescu, ministrul de externe al României a avut aseară o nouă întrevedere cu d. Krofta a cărui discurs este aşteptat pentru viitoarea şedinţă a adunării. COMPLECTAREA CONSILIULUI “GENEVA, 28. (Rador). — Adunarea Societăţii Naţiunilor a ales ca noui membrii ai consiliului, pentru locurile ocupate până acum de Argentina, Australia şi Danemarca, pe reprezentanţii Boliviei, Nouei Zeelande şi Suediei. Cele trei ţări au obţinut respectiv 49, 48 şi 48 voturi. * GENEVA, 28 (Rador). — Corespondentul Agenţiei Havas comunică: D. Saavedra Lamas, preşedintele Adunărei Societăţei Naţiunilor, a primit un memoriu adresat Societăţei Naţiunilor de către numeroase grupuri din Azerbaidjan. Caucazia de nord, Georgia, Turkestan şi Ukraina, in care se arată că o mare parte a locuitorilor acestor ţări „ar fi siliţi să trăiască sub un regim de teroare”. Manifestaţia ieri a foştilor luptători cehoslovaci, iugoslavi şi români La dreapta (în uniformă de colonel), d. Jan Şeba, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti; la stânga, d. general Vîest şi d. colonel Pica ADEVĂRUL Desbaterile din adunarea Societăţii Naţiunilor ► 1 ^ ! Declaraţiile delegaţilor ungur, sovietic şi danez GENEVA, 28. (Rador). — In şedinţa de azi după amiază a Adunărei Societăţei Naţiunilor au luat cuvântul d-nii Tanczos, delegatul Ungariei, Litvinov, comisarul pentru afaceri străine al Sovietelor şi Munch, ministrul de Externe al Danemarcei. DISCURSUL D-LUI TANCZOS D. Tanczos, a ţinut un lung discurs în care a repetat teza cunoscută a Ungariei, cu privire la posibilitatea de revizuire a tratatelor, pe baza articolului 19, în chestiunea minorităţilor. Susţinând că concepţia de viaţă a naţiunilor nu se desfăşoară într’un cadru static ci are un caracter dinamic, delegatul Ungariei a relevat că Societatea Naţiunilor trebuie să vegheze tot timpul pentru ca toate împrejurările ce ar putea învenina raporturile dintre state să fie înlăturate la timp. Trecând la chestiunea unei revizuiri a pactului Societăţii Naţiunilor, delegatul Ungariei a cerut ca aplicarea articolului 11, care se referă la împrejurări putând produce tulburări în relaţiile internaţionale sau să ameninţe buna înţelegere dintre naţiuni, să se facă mai precis şi în timp util. D. Tanczos a stăruit apoi asupra artcolului 19. După părerea guvernului ungar, art. 19 trebuie să fie considerat ca stâlpul cel mai solid al operei constructive a păcei între D. Litvinov a urmat la tribună, rostind un discurs, în care a expus punctul de vedere al Sovietelor faţă de toate problemele actuale. De la început, d-sa a arătat că, rezultatul lucrărilor Societăţii Naţiunilor, în anul care s’a scurs, este departe de a inspira delegaţiei sovietice reflexii îmbucurătoare. Ac- ' tivitatea Societăţii Naţiunilor în acest an a fost caracterizată mai ales prin amânarea soluţiilor în problemele esenţiale pentru garatarea păcei. Faptul de a amâna soluţiile, in aşteptarea unei lămu,riri a atmosferei politice, nu poate înlătura îngrijorarea actuală. Societatea Naţiunilor nu trebue să păstreze caracterul unei „săli de aşteptare“. D. Litvinov constată că chestiunea aplicării principiilor pactului nu are un caracter academic, ci a fost impusă de felul cum s’a terminat conflictul italo-abisinian. In ultimii patru ani, în viaţa internaţională s’au produs ’manifestări cari înseamnă dispreţuirea angajamentelor internaţionale şi tendinţa unei noui împărţiri a lumii prin violenţă. In momentul de faţă toate statele sunt interesate în menţinerea şi apărarea angajamentelor internaţionale şi acel stat care-şi închipuie că ar putea păstra neutralitatea într’un eventual conflict, se înşeală. D. Litvinov relevă tendinţele de hegemonie ale unei anumite puteri din Europa, tendinţe sprijinite pe o forţă militară şi pe o ideologie care este contrară păcii şi raporturilor normale dintre naţiuni. Este nevoe de o acţiune comună a celor cari vor şi cari pot să se apere şi cari refuză să se lase distruşi umil după altul. D. Litvinov se declară in favoarea pactelor regionale şi bilaterale de asistenţă mutuală, pe care le consideră ca o etapă din sistemul general de securitate colectivă al Societăţii Naţiunilor. REVIZUIREA PACTULUI NU E POSIBILA D-sa relevă apoi încercările de revizuire a tratatelor pe baza art. 19 şi declară textual: „Unii dintre oratorii cari au vorbit aci, au pus speranţe mari într’o sporire a activităţii , Societăţii Naţiunilor în cadrul art. 19, care prevede revizuirea tratatelor internaţionale. naţiuni Cu regret guvernul ungar constată că punerea în aplicare a dispoziţiunilor pactului cu privire la acest articol a întârziat până acum. De aceia îşi exprimă speranţa că un studiu aprofundat din partea organelor Societăţii Naţiunilor, în acest scop, va trebui întreprins. In ce priveşte pactele de asistenţă mutuală şi pactele regionale, guvernul ungar se declară împotriva lor întrucât el consideră că ar constitui mai curând o ameninţare pentru pace în general. Guvernul ungar crede că orice încercare de perfecţionare a principiilor pactului ar fi zadarnică dacă nu se găseşte o bază solidă pentru cooperarea rodnică între naţiuni şi nu se dă o soluţie satisfăcătoare unor anumite chestiuni, în practica Societăţii Naţiunilor. După ce reclamă pentru Ungaria egalitatea de drepturi, în materie de armament, d. Tanczos se ocupă de chestiunea minorităţilor şi-şi exprimă regretul că în aceasta chestiune puctul de vedere al Ungariei, nu a căpătat până acum satisfacţie. D-sa relevă că din 458 de petiţii cari au fost înaintate in chestiunea minorităţilor, până la 31 Mai , 1935, comitetele însărcinate de consiliul Societăţei Naţiunilor nu au reţinut decât 7 petiţii. D. Tanczos a încheiat făcând un apel la colaborarea economică şi financiară, pe care guvernul său o consideră esenţială pentru în- I tărirea păcei. , După "părerea,, delegaţiei sovietice, o astfel de revizuire nu este nici posibilă, ,nici de dorit, decât’ cu condiţia când ar obţine consimţimântul tuturor statelor interesate. Un exemplu izbitor este dat de recenta revizuire a convenţiei strâmtorilor, care a reuşit tocmai pentru, că obţinuse consimţimântul prealabil al semnatarilor convenţiei. ■ In lipsa unui astfel de consimţământ, chestiunea revizuirii, pentru care oratorii cari au luat cuvântul aci recunosc ei înşişi că, unanimitatea este necesară, nu, numai că nu ar da, dacă ar fi revizuite, rezultate pozitive, dar,ar accentua şi mai mult divergenţele dintre părţile interesate şi ar apăsa şi mai mult asupra situaţiei internaţionale. Nu există vreo ţară care să fie absolut mulţumită de tratatele existente, încuiate într’un trecut recent sau mai îndepărtat şi mă îndoesc că un rezultat util ar putea fi aşteptat dacă s’ar da în seama Societăţii Naţiunilor reclamaţiuni de această natură. Dimpotrivă, este de temut ca sprijinul moral pe care chiar o minoritate din Societatea Naţiunilor l-ar da vreunei din reclamaţiunile tinzând la o revizuire a tratatelor să nu încurajeze pe agresor a viola tratatul în cauză, prin întrebuinţarea forţei”. • ÎNTĂRIREA pactului D. Litvinov s’a ocupat apoi de întărirea pactului Societăţii Naţiunilor, în legătură cu universalitatea acestui organism. „In principiu suntem cu toţii în favoarea universalităţii. Dorim ca toate statele fără excepţie să intre cât mai curând posibil in Societatea Naţiunilor. Dar această universalitate nu trebue să se realizeze prin concesiuni făcute unor state cari pun în locul respectării angajamentelor internaţionale, forţa armelor”. D. Litvinov, fără a menţiona numele Germaniei, polemizează apoi cu declaraţiile recente de la congresul din Nueremberg şi afirmă că principiul egalităţii naţiunilor care stă la baza Societăţii Naţiunilor nu poate fi declarat compatibil cu ideologial unui stat întemeiat pe inegalitatea raselor şi naţionalităţilor şi care pretinde pentru sine hegemonia în lume. Principiile fundamentale ale Societăţii Naţiunilor pot fi ele pare sacrificate în favoarea principiului universalităţii, cu care preţ ? — se întreabă comisarul sovietic al afacerilor străine. Chestiunea aplicării principiilor pactului trebue transmisă spre studiul comisiunei întâia a Societăţii Naţiunilor, iar* dacă această comisiune nu ar termina lucrările în cursul prezentei sesiuni a adunării, lucrările trebuesc conti- nuate într’o comisiune specială, urmând să fie prezentate unei sesiuni i extraordinare a adunării. „Suntem I departe de a ne împotrivi încercă- I rilor de acorduri, chiar cu ţările cele mai agresive. Dimpotrivă soco- t tim necesar să le invităm a participa la orice iniţiativă internaţională dar ne opunem ca acele ţări să dicteze termenii negocierilor şi ca să li se dea primă pentru că nu consimt să negocieze. Găsim normal ca un refuz din partea lor sau tergiversări intenţionate să întârzie sau să zădărnicească această iniţiativă. Dacă un stat ar refuza să participe la organizaţiile de pace ar fi lămurit pentru fiecare că drumurile noastre nu sunt aceleaşi şi că trebue să organizăm pacea şi ordinea internaţională fără concursul său”. POLITICA SOVIETELOR D. Litvinov a încheiat proclamând că guvernul sovietic nu face nicio discriminare între state, după regimul lor intern. Deşi consideră național-socialismul ca un inamic al muncitorilor şi al civilizaţiei, guvernul sovietic nu a propovăduit niciodată o cruciadă contra ţărilor cari sunt conduse de această doctrină. Guvernul sovietic este inspirat în propunerile pe care le supune de dorinţa de a salvgarda pacea nu numai la frontierele propriei sale ţări, dar şi la frontierele celorlalte tari şi de a creia condiţiile cari să garanteze securitatea tuturor popoarelor. Sovietele şi problema la ordinea zilei Declaraţiile delegatului Danemarcei A urmat d. Munch, ministrul de afaceri străine al Danemarcei, care a subliniat necesitatea de a se obţine colaborarea unor anumite puteri şi îndeosebi a Statelor Unite. D-sa s-a ridicat împotriva formărei blocurilor de ţări, după regimul intern. D. Munch socoteşte inoportun ca in clipa de faţă să se modifice pactul şi sugerează Adunărei constituirea unui comitet însărcinat cu studiul mijloacelor de a se îmbumbati procedura de conciliere şi mediaţiune. • .... , D-sa se felicită pentru iniţiativele luate In vederea dezarmărei în special de bruma. Preşedintele Adunărei, d. Rivus Vicuna (Chili), citeşte apoi o comunicare a delegaţilor Danemarcei, Finlandei, Norvegiei, Suediei şi Olandei, prin care se sprijină suges- tounile în vederea constituirei unei a treia comisiuni a Adunărei, care să se ocupe de problema dezarmărei. D-ca propune să se sesizeze baroul Adunărei de urmările ce s'au dat acestei comunicări-Adunarea admite această propunere. Şedinţa a fost apoi ridicată. Discuţia generală va continua în şedinţele de mâine dimineaţă şi mâine după amiază ale Adunărei. Portugalia reprezentată în comitetul de neintervenţie LONDRA, 28 (Rador).— Dr. Colheiros, ministrul Portugaliei la Londra, a fost numit reprezentant al acestei ţări in comitetul de neintervenţie, care se întruneşte in prezent la Londra. Reprezentantul Portugalei va lua parte la viitoarea reuniune plenară a comitetului de neintervenție în Spania. Acţiunea naţional-ţărăniştilor întrunirile anti-revizioniste In partidul naţional-ţărănesc domneşte acum, după importanta şedinţă a comitetului executiv, un calm desăvârşit. Fruntaşii mărturisesc că nu se aşteptau nici ei ca desbaterile să fie atât de lipsite de sbucium şi că se va ajunge, numai după câteva ceasuri de discuţie, la votarea unei moţiuni atât de limpezi. . Se poate spune, fără rezerve, că apelul la luptă, pe care-l cuprinde moţiunea, va fi într’adevăr ascultat de către toți membrii partidului. Organizaţiile cari îşi dădeau de mult seama de primejdia ce o prezintă pentru partid starea de pasivitate în care se afla faţă de îndrăzneala tot mai accentuată a dreptei — vor urma imediat şi cu tot elanul îndemnul comitetului executiv. Importanţa desbaterilor comitetului executiv constă — în afară de exprimarea acordului la care s’a ajuns, — şi în faptul că acei membri cari ar fi avut vreo îndoială în ce priveşte respectarea ideologiei, s’au convins că partidul nafionalţărănesc înţelege să rămână iară şovăire pe linia fermei democraţii. D. Ion Mihalache, înainte de a pleca din Bucureşti, a luat contact cu fruntaşii ardeleni cari organizează întrunirea anti-revizionistă de la 4 octombrie, aprobând programul alcătuit şi făgăduind că va participa la această demonstraţie naţională a partidului. D. Mihalache se află la Dobreşti, unde are ca oaspe pe d. dr. N. Lupu. Azi d. dr. Lupu se va înapoia în Capitală, de unde va pleca imediat la T. Severin, spre a lua parte la înmormântarea regretatului D. Pănescu, unul din fruntaşii organizaţiei locale. D-nii dr. N. Lupu şi I. Mihalache vor fi în Capitală Joi sau Vineri, iar Sâmbătă vor pleca împreună la Satu-Mare, unde va avea loc, a doua zi, manifestaţia antirevizionistă. D. Virgil Madgearu, care — după cum am anunţat — a plecat Duminică dimineaţa în străinătate, se va înapoia la timp, pentru a participa şi d-sa la adunarea de la Satu-Mare. La Satu-Mare va veni şi d. Iuliu Maniu, care va vorbi, alături de d-nii Ion Mihalache, Mihai Popovici, dr. N. Lupu, Virgil Madgearu şi ceilalţi fruntaşi. Primirea făcută la Paris şefului de stat major cehoslovac PARIS, 28 (Rador). — Generalul Krejci, şeful marelui stat major al armatei cehoslovace, a fost primit azi în audienţă de d. Daladier, ministrul răsboiului, de mareşalul Petain şi de generalul Gouraud. La ora 12 şi 30, generalul Gamelin, șeful marelui stat major al armatei franceze, a oferit un dejun in onoarea generalului Krejci. Citiţi RADIO - STAŢIUNE ■” .• ../. ■...:• . iu; ■■ •; ■. . v • ■ v • O SINGURA • .. v’ • • • ■ . LINIE .. . ... Inchipuiţi-vă că o mare staţiune de cale ferată ar avea o singură linie pentru toate trenurile care vin şi pleacă. Ce s ar întâmpla oare cu orariul, cu confortul pasagerilor, cu veniturile căilor ferate ? Lucrul acesta SOCIETATEA ANONIMA ROMÂNĂ DE este tot atât de adevărat şi de important pentru serviciul telefonic. Dacă aveţi ur trafic prea mare pentru o Singură linie, afacerile Dv. vor suferi. Clienţii se vor enerva, găsind numărul Dv. veşnic ocupat. Veţi pierde clienţii tot atâtde sigur ca şi când aţi sta cu magazinul închis. INSTALAŢIUNI PENTRU TOATE UTILITĂŢILE Societatea 4# Tctejoaie cine la ■.tttfmziţln abonaţilor difemiu tipuri de instalaţii, pentru utilizările cete mai complicate. Oricât de complexe ar fi necesităţile telefonice ale intreprinderii Dv., un specialist al Societăţii de Teteţo Anevă ,va fi pus imeidiat la dispoziţie,pentru instalaţia necesară ! Cum s’au produs dezordinele „stiliste“ din Bălţi Săteni, eu împiedicat arestarea preotului CtevicL-Un mart şi trei răniţi BĂLŢI, 28.Introducerea calendarului nou, care s’a făcut fără o prealabilă propagandă de îndrumare şi explicaţii, a avut urmări regretabile pentru populaţia sătească din cuprinsul judeţului Bălţi, care in cea mai mare parte a rămas credincioasă stilului vechi, încăpută pemâinile unor agitatori iscusiţi, în special populaţia din satele: Albineţ, Funduri Vechi şi Noi, Veniţa, Călugăr şi altele, toate situate în jurul Târgului Făleşti, a dat o mare ascultare predicilor de învrăjbire pe care, o fac de câţiva ani mai mulţi călugări vagabonzi ce au fost izgoniţi din mănăstiri pentru purtări rele. S’au ajuns că stiliştii nu vorsă mai recunoască îndemnurile de ascultare a preoţilor oficiali şi a autorităţilor, cari sunt ponegriţi în cântecele şi rugăciunile lor. Mai mult chiar sătenii „stilişti” au luat sub protecţia forţei lor un mare număr de călugări vagabonzi certaţi cu justiţia şi condamnaţi în repetate rânduri la pedepse cu închisoare, încercările ce s’au făcut de jandarmi pentru a ridica din mijlocul sătenilor „stilişti” pe aceşti călugări vagabonzi au dus de cele mai multe ori la incăerări. Până în prezent, au putut fi totuşi arestaţi vreo 6 călugări iar în ultimul timp Legiunea de jandarmi din localitate urmărea să aresteze pe un periculos „stilist” Nicolae Climovici de naţionalitate poloneză, care a căştigat încrederea sătenilor şi este apărat de ei chiar cu riscul vieţii. Tentativele de capturare a lui Climovici au dus la rebeliune, ce a avut loc in toamna anului trecut la Albineţ şi apoi la cea din Funduri, unde au căzut morţi şi răniţi din ambele părţi. CINE ESTE „STILISTUL“ CLIMOVICI Nicolae Climovici, după cum reiesă din informediunile pe care le posedă autorităţile, este fiul unui proprietar catolic şi a trăit mult timp în satul Badragii-Vechi din judeţul Hotin. In anul introducerei calendarului nou, acesta în schimbul unei sume de bani a fost hirotonisit preot „stilist“ de către episcopul Serafim din Viena şi revenind în Basarabia a început să agite populaţia din satele din împrejurimile Albineţului, fixăndu-şi în fiecare lună o reşedinţă nouă. În ultimul timp, preotul Climovici s-a stabilit în satul Ilenuţa jud. Bălţi, sat compus din moldoveni şi ruşi şi a construit fără autorizaţie un paraclis în casa locuitorului Ionel Petrache, unde oficia slujbele religioase. Pentru faptul de a fi atentat la siguranţa statului, Climovici a fost judecat de tribunalul Bălţi şi la 24 Septembrie a. c. a fost condamnat în lipsă la 5 ani închisoare O NOUA ÎNCERCARE DE ARESTARE In urma ordinelor primite din Bucureşti, Legiunea de jandarmi a încercat în ziua de Vineri 25 Septembrie să aresteze pe agitatorul „stilist“ Nicolae Climovici pentru a fi depus să-şi ispăşească condamnarea. In acest scop, locţiitorul comandantului de legiune d. lt. Fetăcău, de curând numit în această funcţiune, a organizat un detaşament din 50 de jandarmi, cu cari s’a deplasat la Făleşti, iar de aci în satul Ilenuţa. Cu ----------•**&**•—--------------------- pace au fost lasate câteva posturi fixe în jurul gardului care înconjoară casa de rugăciune a stiliştilor” jandarmi, au încercat să pătrundă în interior pentru a aresta pe Climovici. încercarea însă nu le-a reuşit, întrucât sătenii prinzând de peBĂLŢI, 28. — In urma dispoziţiilor primite de la ministerul de interne, d. colonel Manoliu, subinspectorul jandarmilor din Nordul Basarabiei, a plecat la Făleşti spre a conduce operaţiunile ce se vor des- făşura în satul Ilenuţa, în vederea arestării preotului stilist Nicolae Climovici. în Azi dimineaţă satul Ilenuţa a fost înconjurat de jandarmi pedeştri sosiţi de la Chişinău. In cursul zilei un detaşament de janste au închis toate intrările spre casa de rugăciune şi prin clopote au alarmat tot satul. Spiritele fiind foarte agitate începerea cercetărilor în jurul acestei încadrări au fost amânate, întrucât autorităţile nu pot pătrunde în sat, dar ei va încerca să pătrundă în sat, unde se vor face descinderi în toate casele stiliştilor pentru descoperirea agitatorului Climovici. Autorităţile cred că Climovici n’a părăsit satul şi că se află în locuinţa ţăranului.. Gheorghe Bufnea. D. prim-procuror Mihuţă, judecător de instrucţie Popescu şi medic legist Mihăescu, au plecat spre Ilenuţa, unde aşteaptă rezultatul acţiunii ■ jandarmilor pentru a putea păşi la facerea cercetărilor. atul Ilenuţa înconjurat de jandarmi Agitatorul Climovici n’a fost încă arestat FĂLEŞTI.—BĂLŢI, .28. — Ministerul de interne a dispustrimiterea I unor importante corpuri jandarmereşti în comuna Ilenuţa, unde au a- I vut loc ’ cunoscutele incidente pro- I vocate de stilişti. Azi după amiază au sosit în această comună jandarmi în frunte cu d. col. Manoil subinspectorul jandarmilor din sudul Basarabiei pentru a continua urmărirea agitatorilor în frunte cu Nicolae Climovici, care după cum se ştie este condamnat de tribunalul Bălţi la cinci ani închisoare pentru atentat la siguranţa statului. Climovici este acuzat, că a provocat anul trecut cunoscutele incidente de la Albineţ, când au căzut 4 morţi şi 5 răniţi, cât şi evenimentele de la 25 Septembrie din comuna Ilenuţa. In timpul ultimelor incidente sângeroase Climovici dispăruse din casa de rugăciune a o stiliştilor. Jandarmii vor înconjura în timpul nopţii satul Ilenuţa, deoarece secrede, că Nicolae Climovici s’ar afla ascuns în casa unui adept al său. Arestarea unui îndrăzneţ spărgător El este fiul unui comerciariî cu stare din Orheiu CHIŞINĂU, 28. — Comisarul Metilic şi agentul Rupcea au arestat azi pe îndrăzneţul spărgător Grudman Strul zis Kroihman Isak în etate de 20 ani, autorul a numeroase spargeri comise în Iaşi, Chişinău şi Orheiu Grudman, care este absolvent a şapte clase de liceu şi de o remarcabilă inteligenţă a apucat pe drumuri rele, acum trei ani, când a furat de la o rudă a sa din Orheiu, suma de o mie de dolari şi a fugit apoi la Chişinău, unde s-a pus pe chefuri. Arestat de poliţia locală, el a fost apoi pus în libertate, întrucât părintele spărgătorului, comerciant cu vază în Orheiu, a despăgubit pe ruda furată, şi aceasta şi-a retras plângerea. Grudman a mai stat câtva timp la Orhei şi apoi a plecat la Iaşi, unde s-a apucat din nou de furturi, fără însă a fi urmărit ori prins. La Iaşi, Grudman şi-a procurat mai multe cărţi de student, pe care le-a falsificat, reuşind să fie primit la, căminul şi cantina studenţilor evrei. In cele din urmă insă, întrucât la căminul unde locuia se înteţiseră furturile comise de el şi Grudman se temea că va fi bănuit, s’a înapoiat la Orheiu şi apoi la Chişinău. In localitate, Grudman a dat prima lovitură la sediul organizaţiei sioniste din str. Haralambie, unde a pătruns prin spargerea unei uşi din biruoul organizaţiei şi a spart aci o casetă de unde a furat o sumă de bani şi hârtii de valoare. Grudman a dat apoi o lovitură la locuinţă comerciantului Gorchstein, de unde a furat blănuri în valoare de 50 mii lei. La comerciantul Ylovici a furat haine şi lingerie de aproape o sută mii lei. La comerciantul Vexier a furat argintărie şi bijuterii de o sută mii lei. Grudman a vândut unor tăinuitori, cari n’au fost încă identificaţio parte din obiectele furate. Banii primiţi îi folosea pentru a se îmbrăca bine şi a putea pătrunde în familii bine situate, unde urmărea fie , să găsească noul „ponturi“, fie să se căsătorească cu vreo fată având zestre mare, ceia ce nu i-ar fi fost greu, dat fiind că se prezenta bine şi se dădea drept student. Asupra spărgătorului s-au găsit mai multe cărţi de student falsificate pe diferite nume şi conceptul unei diplome de absolvire a liceului. Grudman a mărturisit cea mai mare parte a furturilor comise. .Spărgătorul, care e foarte inteligen şi care are chiar mai multă cultură decât a unui absolvent, de şapte clase liceale, a adoptat o metodă de părare destul de originală. El susţine că are imboldul de a fura un sânge şi că de multe ori a încercat să stăvilească pornirile spre furtişag, fără însă a reuşi. Grudman e deţinut la chestură, unde şeful poliţiei judiciare, inspectorul Elefterie Dimitriu, continuă cercetările, iar apoi va fi înaintat parchetului. Cea mai bună Cea mai eftină Cea mai atractivă CARTE ILUSTRATĂ Povestiri extraordinare pentru tineret Călătorii fantastice în America AMERICA DE SUD ASIA ORIENTALA 3 volume mari, de 1200 pagini fiecare minunat ilustrat 20 lei volumul Pagina 3-a CITIŢI Realitatea Ilustrată