Adevěrul, octombrie 1936 (Anul 50, nr. 16161-16186)

1936-10-01 / nr. 16161

Joi 1 Octombrie 1936 Punctul de vedere al Micii Înţelegeri şi al înţelegerii Balcastice GENEVA, 28 (Rador). — Potrivit normelor mai de mult stabilite în consiliul permanent al Micii înţe­legeri, confirmate în recenta confe­rinţă de la Bratislava, urmează ca preşedintele în exerciţiu al Micii înţelegeri, care pentru anul acesta este d. Krofta, să ia cuvântul la adunarea Socetăţii Naţiunilor. Ministrul de externe al Cehoslo­vaciei va expune aşa­dar adunării Societăţii Naţiunilor punctul de ve­dere unitar al statelor din Mica în­ţelegere faţă de toate chestiunile la ordinea zilei. Potrivit aceloraşi norme, d. Rus­­du Aras, preşedintele în exerciţiu al înţelegerii Balcanice, va expune punctul de vedere al statelor din înţelegerea Balcanică. O serie de întrevederi au avut loc în ultimele zile între reprezen­tanţii statelor respective, în care au fost schiţate liniile generale ale discursurilor ce urmează să pro­nunţe d-nii Kroîta şi Rusdu Aras. Vorbind în numele Micii înţele­geri Balcanice, ei vor reaminti principiile ce stau la baza acestor două organisme: respectul tratate­lor şi tăria pactului Socetăţii Na­ţiunilor, subliniind incă odată cu toată hotărîrea că orice agitaţie de revizuire înseamnă adâncirea vraj­bei între naţiuni şi tulburarea păcii. D. Victor Antonescu, ministrul de externe al României a avut aseară o nouă întrevedere cu d. Krofta a­ cărui discurs este aşteptat pentru viitoarea şedinţă a adunării. COMPLECTAREA CONSILIULUI “GENEVA, 28. (Rador). — Aduna­rea Societăţii Naţiunilor a ales ca noui membrii ai consiliului, pentru locurile ocupate până acum de Ar­gentina, Australia şi Danemarca, pe reprezentanţii Boliviei, Nouei Zee­­lande şi Suediei. Cele trei ţări au obţinut respectiv 49, 48 şi 48 voturi. * GENEVA, 28 (Rador). — Cores­pondentul Agenţiei Havas comuni­că: D. Saavedra Lamas, preşedintele Adunărei Societăţei Naţiunilor, a primit un memoriu adresat Societă­­ţei Naţiunilor de către numeroase grupuri din Azerbaidjan. Caucazia de nord, Georgia, Turkestan şi Ukra­­ina, in care se arată că o mare par­te a locuitorilor acestor ţări „ar fi siliţi să trăiască sub un regim de te­roare”. Manifestaţia i­eri a foştilor luptători cehoslovaci, iugoslavi şi români La dreapta (în uniformă de colonel), d. Jan Şeba, ministrul Cehoslovaciei la Bucureşti; la stânga, d. general Vîest şi d. colonel Pica ADEVĂRUL Desbaterile din adunarea Societăţii Naţiunilor ► 1 ^ ! Declaraţiile delegaţilor ungur, sovietic şi danez GENEVA, 28. (Rador). — In şedin­ţa de azi după amiază a Adunărei Societăţei Naţiunilor au luat cu­vântul d-nii Tanczos, delegatul Un­gariei, Litvinov, comisarul pentru afaceri străine al Sovietelor şi Munch, ministrul de Externe al Da­nemarcei. DISCURSUL D-LUI TANCZOS D. Tanczos, a ţinut un lung dis­curs în care a repetat teza cunos­cută a Ungariei, cu privire la po­sibilitatea de revizuire a tratate­lor, pe baza articolului 19, în ches­tiunea minorităţilor. Susţinând că concepţia de viaţă a naţiunilor nu se desfăşoară în­­tr’un cadru static ci are un carac­ter dinamic, delegatul Ungariei a re­levat că Societatea Naţiunilor tre­buie să vegheze tot timpul pentru ca toate împrejurările ce ar putea învenina raporturile dintre state să fie înlăturate la timp. Trecând la chestiunea unei revi­zuiri a pactului Societăţii Naţiunilor, delegatul Ungariei a cerut ca apli­carea articolului 11, care se referă la împrejurări putând produce tul­­burări în relaţiile internaţionale sau să ameninţe buna înţelegere dintre naţiuni, să se facă mai precis şi în timp util. D. Tanczos a stăruit apoi asupra artcolului 19. După părerea guver­nului ungar, art. 19 trebuie să fie considerat ca stâlpul cel mai solid al operei constructive a păcei între D. Litvinov a urmat la tribună, rostind un discurs, în care a expus punctul de vedere al Sovietelor fa­ţă de toate problemele actuale. De la început, d-sa a arătat că, rezultatul lucrărilor Societăţii Na­ţiunilor, în anul care s’a scurs, este departe de a inspira delegaţiei so­vietice reflexii îmbucurătoare. Ac- ' tivita­tea Societăţii Naţiunilor în a­­cest an a fost caracterizată mai­­ ales prin amânarea soluţiilor în problemele esenţiale pentru ga­­ratarea păcei. Faptul de a amâna soluţiile, in aşteptarea unei lămu­,­riri a atmosferei politice, nu poate înlătura îngrijorarea actuală. So­cietatea Naţiunilor nu trebue să păstreze caracterul unei „săli de aşteptare“. D. Litvinov constată că chestiu­nea aplicării principiilor pactului nu are un caracter academic, ci a fost impusă de felul cum s’a ter­minat conflictul italo-abisinian. In ultimii patru ani, în viaţa interna­ţională s’au produs ’manifestări cari înseamnă dispreţuirea anga­jamentelor internaţionale şi ten­dinţa unei noui împărţiri a lumii prin violenţă. In momentul de faţă toate statele sunt interesate în menţinerea şi apărarea angajamen­telor internaţionale şi acel stat ca­­re-şi închipuie­ că ar putea păstra neutralitatea într’un eventual con­flict, se înşeală. D. Litvinov relevă tendinţele de hegemonie ale unei anumite puteri din Europa, tendinţe sprijinite pe o forţă militară şi pe o ideologie care este contrară păcii şi rapor­turilor normale dintre naţiuni. Este nevoe de o acţiune comună a celor cari vor şi cari pot să se apere şi cari refuză să se lase distruşi umil după altul. D. Litvinov se declară in favoa­rea pactelor regionale şi bilaterale de asistenţă mutuală, pe care le consideră ca o etapă din sistemul general de securitate colectivă al Societăţii Naţiunilor. REVIZUIREA PACTULUI NU E PO­SIBILA D-sa relevă apoi încercările de revizuire a tratatelor pe baza art. 19 şi declară textual: „Unii dintre oratorii cari au vor­bit aci, au pus speranţe mari într’o sporire a activităţii , Societăţii Na­ţiunilor în cadrul art. 19, care pre­vede revizuirea tratatelor interna­ţionale. naţiuni Cu regret guvernul ungar constată că punerea în aplicare a dispoziţiunilor pactului cu privire la acest articol a întârziat până acum. De aceia îşi exprimă speranţa că un studiu aprofundat din partea orga­nelor Societăţii Naţiunilor, în acest scop, va trebui întreprins. In ce priveşte pactele de asistenţă mutuală şi pactele regionale, gu­vernul ungar se declară împotriva lor întrucât el consideră că ar con­stitui mai curând o ameninţare pen­tru pace în general. Guvernul un­gar crede că orice încercare de per­fecţionare a principiilor pactului ar fi zadarnică dacă nu se găseşte o bază solidă pentru cooperarea rod­nică între naţiuni şi nu se dă o so­luţie satisfăcătoare­ unor anumite chestiuni, în practica Societăţii Na­ţiunilor. După ce reclamă pentru Ungaria egalitatea de drepturi, în materie de armament, d. Tanczos se ocupă de chestiunea minorităţilor şi-şi expri­mă regretul că în aceasta chestiune puctul de vedere al Ungariei, nu a căpătat până acum satisfacţie. D-sa relevă că din 458 de petiţii cari au fost înaintate in chestiunea mino­rităţilor, până la­ 31 Mai , 1935, comi­tetele însărcinate de consiliul Socie­tăţei Naţiunilor nu au reţinut decât 7 petiţii. D. Tanczos a încheiat fă­când un apel la colaborarea econo­­­­mică şi financiară, pe care guvernul­­ său o consideră esenţială pentru în- I tărirea păcei. , După "părerea,, delegaţiei sovietice, o astfel de revizuire nu este nici posibilă, ,nici de dorit, decât’ cu condiţia când ar obţine consimţi­­mântul tuturor statelor intere­sate. Un exemplu izbitor este dat de recenta revizuire a convenţiei strâmtorilor, care a reu­şit tocmai pentru, că obţinuse consimţimântul prealabil al semnatarilor conven­ţiei. ■ In lipsa unui astfel de consimţă­mânt, chestiunea revizuirii, pentru care oratorii­ cari au luat cuvântul aci recunosc ei înşişi că, unanimita­tea este necesară, nu, numai că nu ar da, dacă ar fi revizuite, rezul­tate pozitive, dar,ar accentua şi mai mult divergenţele­ dintre părţile in­teresate şi ar apăsa şi mai mult a­­supra situaţiei internaţionale. Nu există vreo ţară care să fie absolut mulţumită de tratatele e­­xistente, încuiate într’un trecut re­cent sau mai îndepărtat şi mă în­­doesc că un rezultat util ar putea fi aşteptat dacă s’ar da în seam­a Societăţii Naţiunilor reclamaţiuni de această natură. Dimpotrivă, este de temut ca spri­jinul moral pe care chiar o minori­tate din Societatea Naţiunilor l-ar da vreunei din reclamaţiunile tin­zând la o revizuire a tratatelor să nu încurajeze pe agresor a viola tratatul în cauză, prin întrebuinţa­rea forţei”. •­­ ÎNTĂRIREA pactului D. Litvinov s’a ocupat apoi de în­tărirea pactului Societăţii Naţiuni­lor, în legătură cu universalitatea a­­cestui organism. „In principiu suntem cu toţii în favoarea universalităţii. Dorim ca toate statele fără excepţie să intre cât mai curând posibil in Societatea Naţiunilor. Dar această universali­tate nu trebue să se realizeze prin concesiuni făcute unor state cari pun în locul respectării angajamen­telor internaţionale, forţa armelor”. D. Litvinov, fără a menţiona nu­mele Germaniei, polemizează apoi cu declaraţiile recente de la con­gresul din Nueremberg şi afirmă că principiul egalităţii naţiunilor care stă la baza Societăţii Naţiunilor nu poate fi declarat compatibil cu i­­deologial unui stat întemeiat pe ine­galitatea raselor şi naţionalităţilor şi care pretinde pentru sine hege­monia în lume. Principiile fundamentale ale So­cietăţii Naţiunilor pot fi ele pare sacrificate în favoarea principiului universalităţii, cu care preţ ? — se întreabă comisarul sovietic al afa­cerilor străine. Chestiunea aplicării principiilor pactului trebue trans­misă spre studiul comisiunei întâia a Societăţii Naţiunilor, iar* dacă a­­ceastă comisiune nu ar termina lu­crările în cursul prezentei sesiuni a adunării, lucrările trebuesc conti-­­ nuate într’o comisiune specială, ur­mând să fie prezentate unei sesiuni i extraordinare a adunării. „Suntem I departe de a ne împotrivi încercă- I rilor de acorduri, chiar cu ţările­­ cele mai agresive. Dimpotrivă soco- t tim necesar să le invităm a parti­cipa la orice iniţiativă internaţională dar ne opunem ca acele ţări să dic­teze termenii negocierilor şi ca să li se dea primă pentru că nu con­simt să negocieze. Găsim normal ca un refuz din partea lor sau tergi­versări intenţionate să întârzie sau să zădărnicească această iniţiativă. Dacă un stat ar refuza să participe la organizaţiile de pace ar fi lămu­rit pentru fiecare că drumurile noa­stre nu sunt aceleaşi şi că trebue să organizăm pacea şi ordinea in­ternaţională fără concursul său”. POLITICA SOVIETELOR D. Litvinov a încheiat procla­mând că guvernul sovietic nu face nicio discriminare între state, după regimul lor intern. Deşi consideră național-socialismul ca un inamic al muncitorilor şi al civilizaţiei, gu­vernul sovietic nu a propovăduit niciodată o cruciadă contra ţărilor cari sunt conduse de această doc­trină. Guvernul sovietic este inspirat în propunerile pe care le supune de dorinţa de a salvgarda pacea nu numai la frontierele propriei sale ţări, dar şi la frontierele celorlalte tari şi de a creia condiţiile cari să­­ garanteze securitatea tuturor po­­poarelor. Sovietele şi problema la ordinea zilei Declaraţiile delegatului Danemarcei A urmat d. Munch­, ministrul de afaceri străine al Danemarcei, care a subliniat necesitatea de a se ob­ţine colaborarea unor anumite pu­teri şi îndeosebi a Statelor Unite. D-sa s-a ridicat împotriva form­ă­­rei blocurilor de ţări, după regimul intern. D. Munch socoteşte inoportun ca in clipa de faţă să se modifice pac­tul şi sugerează Adunărei constitui­rea unui comitet însărcinat cu stu­diul mijloacelor de a se îmbumba­ti procedura de conciliere şi media­ţiune. • .... , D-sa se felicită pentru iniţiativele luate In vederea dezarmărei în spe­cial de bruma. Preşedintele Adunărei, d. Rivus Vicuna (Chili), citeşte apoi o comu­nicare a delegaţilor Danemarcei, Finlandei, Norvegiei, Suediei şi O­­landei, prin care se sprijină suges- tounile în vederea constituirei unei a treia comisiuni a Adunărei, care să se ocupe de problema dezarmărei. D-ca propune să se sesizeze baroul Adunărei de urmările ce s'au dat a­­cestei comunicări-Adunarea admite această propu­nere. Şedinţa a fost apoi ridicată. Discu­ţia generală va continua în şedinţele de mâine dimineaţă şi mâine după amiază ale Adunărei. Portugalia reprezentată în comitetul de neintervenţie LONDRA, 28 (Rador).— Dr. Colheiros, ministrul Portugaliei la Londra, a fost numit reprezentant al acestei ţări in comite­tul de neintervenţie, ca­re se întruneşte in pre­zent la Londra. Reprezentantul Portu­galei va lua parte la vii­toarea reuniune plenară a comitetului de neinter­venție în Spania. Acţiunea naţio­nal-ţărăniştilor întrunirile anti-revizioniste In partidul naţional-ţărănesc dom­neşte acum, după importanta şe­dinţă a comitetului executiv, un calm desăvârşit. Fruntaşii mărturisesc că nu se aşteptau nici ei ca desbaterile să fie atât de lipsite de sbucium şi că se va ajunge, numai după câteva ceasuri de discuţie, la votarea unei moţiuni atât de limpezi. . Se poate spune, fără rezerve, că apelul la luptă, pe care-l cuprinde moţiunea, va fi într’adevăr ascultat de către toți membrii partidului. Organizaţiile­­ cari îşi dădeau de mult seama de primejdia ce o prezintă pentru partid starea de pasivitate în care se afla faţă de îndrăzneala tot mai accentuată a dreptei — vor urma imediat şi cu tot elanul îndemnul comitetului executiv. Importanţa desbaterilor comitetu­lui executiv constă — în afară de exprimarea acordului la care s’a ajuns, — şi în faptul că acei mem­bri cari ar fi avut vreo îndoială în ce priveşte respectarea ideologiei, s’au convins că partidul nafional­­ţărănesc înţelege să rămână iară şovăire pe linia fermei democraţii. D. Ion Mihalache, înainte de a pleca din Bucureşti, a luat contact cu fruntaşii ardeleni cari organi­zează întrunirea anti-revizionistă de la 4 octombrie, aprobând progra­mul alcătuit şi făgăduind că va par­ticipa la această demonstraţie na­ţională a partidului. D. Mihalache se află la Dobreşti, unde are ca oaspe pe d. dr. N. Lupu. Azi d. dr. Lupu se va înapoia în Capitală, de unde va pleca imediat la T. Severin, spre a lua parte la înmormântarea regretatului D. Pă­­nescu, unul din fruntaşii organiza­ţiei locale. D-nii dr. N. Lupu şi I. Mihalache vor fi în Capitală Joi sau Vineri, iar Sâmbătă vor pleca împreună la Satu-Mare, unde va avea loc, a doua zi, manifestaţia antirevizio­­nistă. D. Virgil Madgearu, care — după cum am anunţat — a plecat Dumi­nică dimineaţa în străinătate, se va înapoia la timp, pentru a participa şi d-sa la adunarea de la Satu-Mare. La Satu-Mare va veni şi d. Iuliu­­ Maniu, care va vorbi, alături de­­ d-nii Ion Mihalache, Mihai Popovici, dr. N. Lupu, Virgil Madgearu şi ceilalţi fruntaşi. Primirea făcută la Paris şefului de stat major cehoslovac PARIS, 28 (Rador). — Generalul Krejci, şeful marelui stat major al armatei cehoslovace, a fost primit azi în audienţă de d. Daladier, mi­nistrul răsboiului, de mareşalul Petain şi de generalul Gouraud. La ora 12 şi 30, generalul Ga­­melin, șeful marelui stat major al armatei franceze, a oferit un de­jun in onoarea generalului Krejci. Citiţi RADIO - STAŢIUNE ■” .• ../. ■...:• . iu; ■■ •; ■. . v • ■ v­ • O SINGURA • .. v’ • • • ■ . LINIE .. . ... I­nchipuiţi-vă că o mare staţiune de cale ferată ar avea o singură linie pen­tru toate trenurile care vin şi pleacă. Ce s ar întâmpla oare cu orariul, cu confortul pasagerilor, cu veniturile căilor ferate ? Lucrul acesta SOCIETATEA ANONIMA ROMÂNĂ DE este tot atât de adevărat şi de important pentru servi­ciul telefonic. Dacă aveţi ur­ trafic prea mare pentru o Singură linie, afacerile Dv. vor suferi. Clienţii se vor enerva, găsind numărul Dv. veşnic ocupat. Veţi pierde clienţii tot atât­­de sigur ca şi când aţi sta cu magazinul închis. INSTALAŢIUNI PENTRU TOATE UTILITĂŢILE Societatea 4# Tctejoai­e cine la ■.tttfmziţln abonaţi­lor difemiu tipuri de in­stalaţii, pentru utilizările cete mai complicate. Ori­cât de complexe ar fi ne­cesităţile telefonice ale in­­treprinderii Dv., un spe­­cialist al Societăţii de Te­­teţo Ane­vă ,va fi pus ime­­­­i­­diat la dispoziţie,­­pentru instalaţia necesară ! Cum s’au produs dezordinele „stiliste“ din Bălţi Săteni, eu împiedicat arestarea preotului CtevicL-Un mart şi trei răniţi BĂLŢI, 28.Introducerea calen­darului nou, care s’a făcut fără o prealabilă propagandă de îndrumare şi explicaţii, a avut urmări regreta­bile pentru populaţia sătească din cuprinsul judeţului Bălţi, care in cea mai mare parte a rămas credincioa­să stilului vechi, încăpută pe­­mâi­nile unor agitatori iscusiţi, în special populaţia din satele: Albineţ, Fun­duri Vechi şi Noi, Veniţa, Călugăr şi altele, toate situate în jurul Târgu­lui Făleşti, a dat o mare ascultare predicilor de învrăjbire pe care, o fac de câţiva ani mai mulţi călugări va­gabonzi ce au fost izgoniţi din mă­năstiri pentru purtări rele. S’au a­­juns că stiliştii nu vor­­să mai recu­­noască îndemnurile de ascultare a preoţilor oficiali şi a autorităţilor, cari sunt ponegriţi în cântecele şi rugăciunile lor. Mai mult chiar sătenii „stilişti” au luat sub protecţia forţei lor un mare număr de călugări vagabonzi certaţi cu justiţia şi condamnaţi în repetate rânduri la pedepse cu închisoare, încercările ce s’au făcut de jan­darmi pentru a ridica din mijlocul sătenilor „stilişti” pe aceşti călugări vagabonzi au dus de cele­ mai multe ori la incăerări. Până în prezent, au putut fi totuşi arestaţi vre­o 6 călugări iar în ulti­mul timp Legiunea de jandarmi din localitate urmărea să aresteze pe un periculos „­stilist” Nicolae Climovici de naţionalitate poloneză, care a căşti­gat încrederea sătenilor şi este apă­rat de ei chiar cu riscul vieţii. Ten­tativele de capturare a lui Climovici au dus la rebeliune, ce a avut loc in toamna anului trecut la Albineţ şi apoi la cea din Funduri, unde au­ căzut morţi şi răniţi din ambele părţi. CINE ESTE „STILISTUL“ CLIMO­VICI Nicolae Climovici, după cum re­­iesă din informediunile pe care le posedă autorităţile, este fiul unui proprietar catolic şi a trăit mult timp în satul Badragii-Vechi din judeţul Hotin. In anul introducerei calendarului nou, acesta în schimbul unei sume de bani a fost hirotonisit preot „stilist“ de către episcopul Serafim din Viena şi revenind în Basarabia a început să agite populaţia din sa­tele din împrejurimile Albineţului, fixăndu-şi în fiecare lună o reşe­dinţă nouă. În ultimul timp, preotul Climovici s-a stabilit în satul Ile­­nuţa jud. Bălţi,­­ sat compus din moldoveni şi ruşi şi a construit fără autorizaţie un paraclis în casa lo­cuitorului Ionel Petrache, unde ofi­cia slujbele religioase. Pentru faptul de a fi atentat la siguranţa statului, Climovici a fost judecat de tribunalul Bălţi şi la 24 Septembrie a. c. a fost condamnat în lipsă la 5 ani închisoare O NOUA ÎNCERCARE DE ARESTARE In urma ordinelor primite din Bu­cureşti, Legiunea de jandarmi a în­cercat în ziua de Vineri 25 Septem­brie să aresteze pe agitatorul „sti­list“ Nicolae Climovici pentru a fi depus să-şi ispăşească condamnarea. In acest scop, locţiitorul coman­dantului de legiune d. lt. Fetăcău, de curând numit în această funcţiune, a organizat un detaşament din 50 de jandarmi, cu cari s’a deplasat la Fă­leşti, iar de aci în satul Ilenuţa. Cu­ ----------•**&**•—---------------------­ pace au fost lasate câteva posturi fixe în jurul gardului care înconjoa­ră casa de rugăciune a stiliştilor” jandarmi, au încercat să pătrundă în interior pentru a aresta pe Cli­movici. încercarea însă nu le-a reu­şit, întrucât sătenii prinzând de pe­BĂLŢI, 28. — In urma dispoziţii­lor primite de la ministerul de in­terne, d. colonel Manoliu, subins­­pectorul jandarmilor din Nordul Ba­sarabiei, a plecat la Făleşti spre a conduce operaţiunile ce se­ vor des-­ făşura în satul Ilenuţa, în vederea arestării preotului­ stilist Nicolae Climovici.­­ î­n Azi dimineaţă satul Ilenuţa a fost înconjurat de jandarmi pe­­d­eştri sosiţi de la Chişinău. In cursul zilei un detaşament de jan­ste au închis toate intrările spre ca­sa de rugăciune şi prin clopote au alarmat tot satul. Spiritele fiind foarte agitate înce­perea cercetărilor în jurul acestei în­­cadrări au fost amânate, întrucât autorităţile nu pot pătrunde în sat, dar ei va­ încerca să pătrundă în sat, unde se vor face descinderi în toa­te casele stiliştilor pentru descope­rirea agitatorului Climovici. Autorităţile cred că Climovici n’a părăsit satul şi că se află în locu­inţa­ ţăranului.. Gheorghe Bufnea. D. prim-procuror Mihuţă, judecă­tor de instrucţie Popescu şi medic legist Mihăescu, au plecat spre Ile­­nuţa, unde aşteaptă rezultatul ac­ţiunii ■ jandarmilor pentru a putea păşi la facerea cercetărilor. atul Ilenuţa înconjurat de jandarmi Agitatorul Climovici n’a fost încă arestat FĂLEŞTI.—BĂLŢI, .28. — Ministe­rul de interne a dispus­­trimiterea I unor importante corpuri jandarme­­reşti în comuna Ilenuţa, unde au a- I vut loc ’ cunoscutele incidente p­ro- I vocate de stilişti. Azi după amiază au sosit în această comună jandarmi în frunte cu d. col. Manoil subin­­spectorul jandarmilor din sudul Ba­sarabiei pentru a continua urmări­rea agitatorilor în frunte cu Nicolae Climovici, care după cum se ştie­­ este condamnat de tribunalul Bălţi la cinci ani închisoare pentru atentat la siguranţa statului. Climovici este acuzat, că a provo­cat anul trecut cunoscutele inciden­te de la Albineţ, când au căzut 4 morţi şi 5 răniţi, cât şi evenimen­tele de la 25 Septembrie din comuna Ilenuţa. In timpul ultimelor inciden­te sângeroase Climovici dispăruse din casa de rugăciune a o stiliştilor. Jandarmii vor înconjura în timpul nopţii satul Ilenuţa, deoarece se­­crede, că Nicolae Climovici s’ar afla ascuns în casa unui adept al său. Arestarea unui îndrăzneţ spărgător El este fiul unui comerci­ariî cu stare din Orheiu CHIŞINĂU, 28. — Comisarul Met­il­ic şi agentul Rupcea au arestat azi pe îndrăzneţul spărgător Grud­­man Strul zis Kroihman Isak în e­­tate de 20 ani, autorul a numeroase spargeri comise în Iaşi, Chişinău şi Orheiu Grudman, care este absolvent a şapte clase de liceu şi de o re­marcabilă inteligenţă a apucat pe drumuri rele, acum trei ani, când a furat de la o rudă a sa din Orheiu, suma de o mie de dolari şi a fugit apoi la Chişinău, unde s-a pus pe chefuri. Arestat de poliţia locală, el a fost apoi pus în libertate, întrucât pă­rintele spărgătorului, comerciant cu vază în Orheiu, a despăgubit pe ru­da furată, şi aceasta şi-a retras plângerea. Grudman a mai stat câtva timp la Orhei şi apoi a plecat la Iaşi, unde s-a apucat din nou de furturi, fără însă a fi urmărit ori prins. La Iaşi, Grudman şi-a procurat mai multe cărţi de student, pe care le-a falsificat, reuşind să fie primit la, căminul şi cantina studenţilor evrei. In cele din urmă insă, întru­cât la căminul unde locuia se înte­ţiseră furturile comise de el şi Grud­man se temea că va fi bănuit, s’a înapoiat la­ Orheiu şi apoi la Chişi­­nău. In localitate, Grudman a dat pri­ma lovitură la sediul organizaţiei sioniste din str. Haralambie, unde a pătruns prin spargerea­ unei uşi d­in biru­oul organizaţiei şi a spart aci o casetă de unde a furat o sumă de bani şi hârtii de valoare. Grudman a dat apoi o lovitură la locuinţă comerciantului Gorch­­stein, de unde a­ furat blănuri în valoare de 50 mii lei. La comercian­tul Ylovici a furat haine şi lingerie de aproape o sută mii lei. La comer­ciantul Vexier a furat argintărie şi bijuterii de o sută mii lei. Grudman a­­ vândut unor tăinui­­­tori, cari n’au fost încă identificaţi­­o parte din obiectele furate. Banii primiţi îi folosea pentru a se­­ îm­brăca bine şi a putea pătrunde în familii bine situate, unde urmărea fie , să găsească noul „ponturi“, fie să se căsătorească cu vreo fată a­­vând zestre mare, ceia ce nu i-ar fi fost greu, dat fiind că se prezenta bine şi se dădea drept student. Asupra spărgătorului s-au găsit mai multe cărţi de student falsifi­cate pe diferite nume şi conceptul unei diplome de absolvire a liceului. Grudman a mărturisit cea mai mare parte a furturilor comise. .Spărgătorul, care e foarte­ inteligen şi care are chiar mai multă cultură decât a unui­ absolvent, de şapte clase liceale, a adoptat o metodă de părare destul de originală. El sus­ţine că are imboldul de a fura un sânge şi că de multe ori a încercat să stăvilească­ pornirile spre furti­şag, fără însă a reuşi. Grudman e deţinut la chestură, unde şeful poliţiei judiciare, inspec­torul Elefterie Dimitriu,­ continuă cercetările, iar apoi va fi înaintat parchetului. Cea mai bună Cea mai eftină Cea mai atractivă CARTE ILUSTRATĂ Povestiri extraordinare pentru tineret Călătorii fantastice în America AMERICA DE SUD ASIA ORIENTALA 3 volume mari, de 1200 pagini fiecare minunat ilustrat 20 lei volumul Pagina 3-a ­ CITIŢI Realitatea Ilustrată

Next