Adevěrul, decembrie 1936 (Anul 50, nr. 16214-16236)
1936-12-01 / nr. 16214
Pagina 2-a din Bucureşti, (şi dacă autorul ar fi avut Curajul să nu se recuze), indiferent de sentinţă, el şi-ar fi pus Întrebarea: este criminală neînţeleasa goană către pasiune? Dacă am răspunde că da, nu am condamna oare prin verdictul nostru acel minunat Cortegiu de vise şi imagini dorite pe care-l ascundem fiecare în valurile tinereţii-şi-unii,'poate, în frunzele palide din toamna vârstei şi Adăugaţi' la puterea pasiunii deziscuziiîe, -aceste grafii triste alevieţii,' rezervate'sensibilităţii ,bizare, a femeilor.Şi, dacă inima vă mai lasă, nu-i grea meseria de jurat. . - ■ ' • MADRIDUL Nu. cade.. Cu orașul, acesta .se petrece un fenomen: straniu.. După _p. vijejieasl ofensivă, trupele .gerteralului Franco s’au. poticnit la porțile . capitalei. Imprudent, micul, general rebel a declarat că va cuceri Ma-; dridul, cât ai bate din palme și a*tunei nimic mi se va mai pune'. între el. și putere. / \' %.. IrisarMadridul niu. vrea., Sesptme ,‘.câ. guvernul lui.-'- Caballero la’i găsit. . undeva un general care: -mi. putca. ierte lui /Franco câteva gâlcevi mai- Vechi.’Deci, rivalitatea este u?titâ/ Eai face sa se prăbușeasca glofiife ;fis rprifi fhtfigfc. ii? prin luptă'f Franco;nu. prevăzuse .acest detaliu;Acant, Madridul; .devastat de o-‘ buze; sîârticat de bombe, semăna* de gloanțe si: mitralii rezistă. ca un disperat. Poate că rezistența nu va. mâi:# lungă. Poate:cala prelungirea ei se adaugă- și vremea--prea”. bt . orice, caz, rezistenta aceasta, încă, patinată a jucat multe farse iubi-, torii.Or de rebeliuni: Revista fran- ceză „Le canard encflaine” nu se putea reţine, în ultimul său număr, să exclame, savuros: ,,Le Matin” a fost dealtfel singurul ziar care a anunţat, cel dintâi, la 9 Noembrie curent, căderea Madridului”.« O anticipaţie care s’a produs şi pe la noi,de mai multe ori. Tot în legătură cu Madridul, amatorii de paradoxe au avut prilejul să gusteze câteva exemple speciale. Postul de radio din Bucureşti, de pildă, a anunţat acum trei zile că..., „aviaţia şi artileria suferă din cauza timpuluirău”.. Drace! In schimb, dacă... suferă tunurile, presupunem că. populaţia din Madrid stă nuimai cu ochii pecer şi roagă divinitatea ..să prelungească ■ viscolul. Sunt cataclisme naturale, preferabile campaniilor naționaliste. V.r.vv.'CARTOFII ' ::Aceste două simboluri,zăpada și cartofiii (pentri că ne-am hotărit sărenunțăm, provizoriu, la evenimentele politice) caracterizează. ..saptă-mân’a..garé a,trecut.:Pestecase și pe .ulicioarele neumblate s’a pulverizat un strat de zăpadă. Prea subţire pentru a fi ff«iposy: stratul acesta nu: a. isbutit să' ascundă cu goliciunea lui albă niciUnul din: defectele oraşului: .nici noroiul,nici; sărăcia, nici -îngrozitoaria circulaţie' cu; tramvă-, iele. comunale. Ba, dimpotrivă,: s’ar zice ; că'' toate- calamitățile -: acestea.; au de vehit; mai• aspre.; mai -' teribile. T’âeat; de; pudră pe' cate .ăuT pre să-' ratro:nwfi.'T.end câpîțâie.1 este preadevastat.'’;': ' ■ -' '/ ' Cartofii; îp’.fmnei nu Constituie o problemă românească. Ei ne reţin atenţiunea, tocmai, din Germania, ţara naţional-socialistădupă a cărei ..fericire aleargă numeroşi aspiranţi-hitlerişti dela noi.. Un ministru, om pe cât posibil serib s-a dat gospodinelor germanie ordinul SA CUREŢEACARICEII MAI SUBŢIRE. Aşa. Vor face economie, spre binele ţării. Nu ştim dacă e de râs, sau de plâns. Mircea Grigorescu MitmmmaiteimommmmmLiim imm ZAP ADA Şl Comedia urnanâ Tipul care cere palme ’/ Tipul'carecere.palme, nu tre-tpuește confundat cu cel care pri-mește palmele. Este exact antipo'dul acestuia.: Cel de-al '.doilea ■ e un. . tempernment pasiv: cel dintâi- mea ceîac'e 'aim spus cu /virulența.: ceh .. der al. doilea e o creație dereie, cel dintâi, e un tip [real, care se poate întâlni' oriunde și oricând,... Cel de-al. doilea . e un blazai/un, satisfăcut Cu exces; - cel dintâi e lin .. voluntar mesdiiSfdelit. ~1 A ~ ; --':'nsar,niv. se "creadă;- că ■tiptil .xare■ cere Spaime/ ■' eun, 1&- de milog practică -această perpetuă' solicitare / eu ■.Umilinţă şi. cu. lamentare: In -fi-, -'.zianomie sau în cuvinte/' DiU-Jcm-: ■ ' irta. .El .cere palme cu impertinenţă/ eu. ostilitate. Le pretinde t:-. de aceia : când :il intâlneşrti,:te :$f. pune ÎH-i încurcătură.' dacă te.ieneşti. ti:.nu poţi executa ceiace dorește sru o intensă.rr.p$.Utâte; &::::/ .1 :/l ■■ e De multe ori.t această msiune ne'mpărtă$itâ. de. ceilalți, te iacezSăcrezi'că,, dacăinu-i dai palmeUț d^ia Iții, — ți le dă el.. . . ; ••• .'» Tipul care cere palme,x- fi tăcedintr’un. fel de., isterie. E • ceva «•«' prodipe sexual, e un fel de.deviere, sexuală, în această dorință morbidă de flapelație, pe care o poartă exhibiționist pe figură si'în orice gest pe care-l face. E un tal de..sadism specific. Tipul care Cere pal-' me. e in căutarea unei plăceri Su0~ tile, de natura' plăcerii pe care o vor- unele femei care cer să fie bătute. Dacă ar cere cu vorbe, ar fi ceva factice în voce şi în cuvinte. Ar fi chiar ceva necuviincios carear pierde din intensitatea acestui mister fiziologic. Tipul care: cere palme, le cere prin fizionomia lui prin existenţa -hit, prin prezenta lui. '.Nu are nevoe să articuleze nici un cuvânt, — nu. are nevoe să ia nici o poză ad-hoc de implorare. Fizionomia lui, nasul, ținuta capului, privirea, suficienta aerul; tot cefe -i cere palme, fără. ca el să scoată un cuvânt sau să adaoge ceva la această solicitudine organică. -v .. . Şi, de altfel, nu este în această privinţăun om dificil. Nu arepretenţiunea de a schiţa a alegere. Nu are anumite persoane pe care să le socotească drept un compliment fistfilctor de armament a fost- cu ■ deosebire darnic-şi cu actele lui - filantropice , au fost lipsite de orice calcul... Un prin care a cunoscut, foamea și lupta amarnică pe podul Galatei pentru ofirfiricii nu putea arunca banii pe fereastră. Dar în 1921, când s-a pus problema patriei grecești, încăerată în câmpiile Asiei Mici, cu dușmanul secular mahomedan, sir Basil' a mobilizat toate influenţele lui în Anglia si Franta, după ce a pus. la dispoziţia .guvernului grec .armament şi hapi, îft sumă de peste o jumătate • miliard de lire. :' - . A fost singura'; lui' afacere proastă — .căci compatriotii.au' fost. bă’tuti: 1 ■ .v/'U - -- '■* -• '.. - '• ’ ]./l Oricât de interesant, ar fi chipul' sufletesc ăl luî : sir Basil — ca Si figura lui fizică, deoarece a fost un bărbat chipeș si voinic — mult mai semnificativă. .«..Viata lui. , din punctul de vedere al Europei. A fost odată posibil, în acest Continent parcelat azi cu metereze şi care de asalt, ca un ins înzestrat ?teC,al,fiintei lui, şi, cărora să se adreseze, în special: Tipul carecerepalme; le cere de la toţi,, de- la oricine îlîntâlneşte , în cale. Nu,, alege. E un ahtiat după poliţie.- Şi, fiindcă, o face, firesc şi parcă uneori involuntar, nici nu are aerul obosit Şi nici desaebuzat, atîmci Când tuu-i'reuşeşte- şi chiar dacă nu şi-a ajuns-,acest ideal nici măcar o singură dată înviaţă..- Nu dezarmează'; '-'MU ' poate dezarma. - Are •stigmatul dorinţei :-nesatisfacute în faţă, cât o:e fiţfi6. -~~:-veşhic: -neschimbat, ca sculptat în bronz. -- ;' t Solicttaxed=' indi- 'nă se dăfesează numai netot cunoscuți. Ba/-~:mai curând:^--'întrucât din :partea acelora a încercat o dezamăgire--ea se adresează mai ales celor Care-l privesc pentru întâiă-'-Darăi //■ .Figura;ntf eio.TSQlicitaţie:.--pentru paOaec 'roKzafera'/xxieut -dcfrest«i si tis tracrăc. e.CQ- obiectele aşezate. în vitrină și, "pe deasupra^. ' CUre s’ar desfacef u *bi -. mod gratuit, /a « Din. această cauză,, ca fi KomosfixuaUi, are aerul că este veşnic în căutarea unuia care. să-l înţeleagă. Figura lui are ceva: de veşnică cercetare, de căutare perpetuă. Ori unde..intră, într’o casă, într’un restaurant, întrun cinematograf, într’un vagon, cu tot aerul de ţinută rigidă. .pare că mereu a pierdut ceva, pe cineva — exact pe acel care i-ar satisface dorinţa organică şi i-ăr răcori fiinţa, i-ar purta-o cu o serioasă şi aplicată pereche de palme. " .. ■■ In acest scop, face orice: nu cruţă, nimic, e fudul, e cu nasul pe sus, e obraznic, e sfidător, e superficial, e mojic, e„ tocmai bun cum trebuie ca să primească palme, fără că acel casei le dă să aibă vreo remuşcare. - -Şi totuşi nu le primeşte. E un paradox al naturei. — o ironie. Capătă palme tocmai cel ce se aşteaptă, cei ce le merită şi le caută mai puţin. ' ' v . ' Tipul care cere palme, are aroganţa unei profesiuni nobile. Chiar dacă a ratat-o şi n’a primit în viaţa lui nimic, tot are mândria antipatică şi dârză a castel din Care face varie. Demostene Botez excepţional să plece de pe malurile Bosforului, să ajungă amicul celer mai de seamă, bărbaţi politici ai occidentului şi cavaleri al Ordinului Băii. Acest fenomen azi nu mai e cu putinţă. Circulaţia valorilor — începând cu a metalelor scumpe — e aproape cu desăvârşire oprită. Cu toată febra căre - o zguduie amarnie, Europă dinamică de odinioară s-a înţepenit şinimic nu se mai poate clinti azi de pe locul de obârşie. Oricum ar fi judecat omul, nu se poate negă faptul 'semnificativ, istorie, al viţeii Iui,. V . V;rŞi' nici destinul lui d-afost rău» Voitor,:'până la urmă. I-a îngăduit .să :vadă, în ajunul în care-sL adăsta sfârşitul, că' el..Sir Basil Zaharoff nu.se înşelase, că oamenii nu sunt mai inteligenţi decât vor să se .arate .uneori,,şi că tot războiul cu armele lui înfiorătoare,e jucăria lor,cea mai preţioasă...Sir Basil închide ochii lăsând fabricile lui de negre jucării în plină prosperitate. F. Aderca INSULELE PARADISIACE Literări pe estre turistul nu le poate vedea.? Viaţa de trândăvie a Indigenilor de pe insulele de corali, tivite cu palmieri, moravuri uşoare.— Nuci de cocos, perle şi misionari. . . ■■ Reportaj scris de Ida Treat, care a petrecut recent câteva luni îninsulele Oceanului Indian, special pentru „MAGAZINUL" unica revistă de acest gen, în ţară. Tipărită la.Heliogravură..în 138 pagini, pe hârtie velină, in culori, de vânzare, la toţi depozitarii şi librarii din ţară. ../ . .... LEI 35 EXEMPLARUL ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ ,Cum guvernează creerul“ Cartea de curând apărută a d-lui dr. Radovici, conferenţiar universitar, priveşte problemele societăţii de azi, în lumina neurologiei. Un profund cunoscător al creerului uman ne desvălue legile de guvernare ale creerului, legi aplicabile şi organismului social. Criză actuală e înainte de toate o criză cerebrală, — susţine d. dr. Radovici. Din metodele intrebuinţate de creerul uman in funcţiunile sale, se pot trage învăţăminte pentru tămăduirea societăţii. Multe aspecte ale vieţii contimporane nu se pot înţelege decât pe baza neuro-psihiatrică. Eminentul neurolog d-lul Radovici încearcă in cartea sa o diagnoză a societăţii şi arată calea care poate duce la vindecare. Până in Crăciun apare acest roman al d-lui E. Lovinescu. Diana , continuă linia cărţilor „Bizun şi „Fin în patru“, disecând mai departe complexa psihologie a eroului principal, care a dat titlul întâiului volum. II vom vedea din nou, pe acest erou al ,,precarităţii sufleteşti” şi al ,,labilităţii cosmice” ,in faţa imaginii in. all a Dianei Serea, care a constituit şi în romanul „Firu'n patru", contrastul cuplului amoros. Marele nostru critic, după o expresie deunăzi întâlnită, ar fi şi Un „cuceritor romancier“ (foarte abil!) a scris acest, al treilea roman al ciclului .„Bizu”, astă vară, la Fâticeni, întrerupând celălalt ciclu, al „Eroticei Eminesciene“ numai pentru o diversiune a materialului. Dealtfel, suntem siguri că şi cu acest roman, d. E. Lovinescu „va reuşi" sâ fie mai mult decât un „cuceritor romancier“ — cel puţin în ce priveşte valoarea de fin analist.. .. . Festival Paul Claudel Asociaţia „La Jeuhesse Franco-Roumaine” organizează la Casa Franceză (7 . Piaţa Lahovary) in seara de Miercuri 2 Decembrie ora 9, un festival închinat poetului Paul Glaude, sub patronajul ministrului Franţei şi al d-nei Thierry. . ............ Va conferenţia d-na Alice Voinescu, işi vor da concursul: d-ra Romaine de la teatrul Gymnase din Paris; d-nii Mircea Balaban Şi Vasile Creţoiu dela teatrul. Naţional; şi d-ra .Lola Romano. Invitaţii la Casa Franceză şi la librăria Hachete, calea Victoriei 68. Un filial pe zi: „Escadrila de noapte“ (Arpa) Un film al aviaţiei trebuie să fie, azi,,nai mult Un, documentar. — „lucru care S’a desprins din mulţimea de subiect de acest fel pe care le-au tratat. Îndeosebi, americanii... Aşa cum era de pildă «cel rulat-ii stagiunea asta chiar, la „Corso” , cu titlul „Escadrila de noapte”, ,rit. O delicioasă comedie si un epatant documentar in acelaș .timp. „EScadrila de noapte" care rulează .la ,,rArpa". .e lipsită tocmai. de elementul documentar.' Acţliunea se petrece intr'o" aerogifră,' unde eroii poate contaminaţi de bârâitul motoarelor. — vorbesc asurzitor 5şi-şi compacă chestiunile ca să realizeze „dimensiunea cinematografică” a subiectului. Tema este aceia de a învinge dificultatea Invizibilităţii ce o întâmpină avioanele in cursele lor pe vremea rea, prin noapte, prin ceaţă, dar nu este suficient de demonstrată şi de exemplificată, un film. Două zboruri arătate. Atâta. Şi o prăbuşire cu avionul, singura scenă bună. Dar cu o singură scenă bună nu se face... James Cagney şi Pat O’Brien, erci principali şi matadori în acest soi de acţiuni, sunt stingheriţi de lipsa unui cadril în care să „exceleze”. De aceea, se mulțumesc să vorbească tare. Enervant de tare. gh. d. NOTE.. — După romanul lui Sinclair Lewis, „Dodsworth”, americanii au făcut un film din acelea subtile de cari au fost de foarte multe ori capabili. E povestea unui om care n’a făcut decât să muncească şi care se hotărăşte sâ Înceapă să şi trăiască, sâ-şi cunoască nevasta pe care nu reuşia s’o vadă până, atunci. Lichidează afacerile şi începe o viaţă nouă. Vine în Europa — sursa fericirii. Dar aci,cel mare industriaş, este un naiv, un om făcut să fie învins. Şi este. Walter Huston joacă rolul lui Dodsorth Ruth Chatterton, pe acela al femeii lui. Filmul va fi văzut furând şi la noi. Dacă Ion Eliade, pe alt plan, a îndemnat pentru vorbirea şi scrierea în româneşte, C. A. Rosetti, pe vremea când a condus „Teatrul cel Mare” —* şi chiar mai înainte, dându-şi seama de importantul rol social pe care-l are teatrul, a îndemnat tinerimea să cultive genul dialogat, ca unul care poate avea o înrâurire directă asupra masselor. Eugeniu Carada, prim redactor al „Românului”, colaborator din cei mai apropiaţi al lui Rosetti, a ţinut seama de îndemnul maestrului său şi, fără să facă prea mare caz de talentul său literar, supunându-se mai mult unui comandament, a scris, a localizat şi a tradus o mulţime de piese, cari, la timpul lor, s-au reprezentat, şi nu fără succes. „Folosind ritmul şi versei spre a-şi face din ele un cântec de dor pentru ţară şi a scrie scene şi canţonete cu tâlc,spre a răscoli cu ele simţul patriotic din bietele suflete sceptice ale unui popor ostenit” — ,cum se exprimă un cronicar. — Carada, care fie zis în treacăt nu a fost mai puţin înzestrat ca alţi scriitori pretenţioşi ai timpului, după ce între anii 1853-1856 a tradus o mulţime de farse şi vodeviluri penru Teatrul Naţional din Craiova, pasul său natal, şi-a intensificat acivitatea de dramaturg,odată cu venirealui C. A.Rosetti la direcţia Teatrului Naţional. * 1 Astfel după romanul ,,Pescuitorii de perle” al lui E. Gonzales, Catada al scris „Fraţii din munte” (1856), tot acel care mai târziu trebuia să devină şeful „Ocultei”; a scris prima, operă românească „Fata dela Clorza”, muzica fiind' compusă' de Fechtenmacher, care de ■ altfel, a compus 'muzici pentru toate piesele lui Carada. (A fost într’o vreme moda „pieselor cu cântecele”). „Voioşilă”, „Ion Curierul”, „Onoarea casei”, „Cimpoiul dracului”, „O femeie cum sunt multe şi alta cu ei sunt puţine”, dramă în 5 acte după Emile Augier, — „Păcatele vechi”, vodevil după Mellevitk, — „Fata aerului”, „Căpitanul Negru”, „Fermecătoriţa” — localizare după „La petite Fadette” de George Sand, — „Uijata satului” — iată vreo câteva din titlurile vastei opere dramatice a lui Carada. Iri afară de versurile sale, cum ar fi „Milcovul”, „Pandurul cerşetor”, „Frunzuliţă de stejar”, populară şi astăzi Încă, Eugeniu Carada a scris şi cronică dramatică, fiind unul dintre primii critici dramatici ai noştri — un critic sui-generis, asupra caracteristicii căruia ne vom opri cu alt prilej. Toate aceste lucruri. Eugeniu Carada le-a „comis” în tinereţe, în preajma vârstei adevăratei bârbăţii. Mai târziu, fanaticul om politic, dar cu merite atât de alese, nici nu voia să audă de ele, socotindu-le ca „păcate ale tinereţii”. Şi totuşi, Carada — al cărui centenar al naşterii este astăzi comemorat a fost unul din pionerii teatrului românesc, teatru care la începuturile lui a fost vădit tendenţios. IOAN MASSOFF Ce să ascultăm la EMO Duminică 29 Noembrie BUCUREŞTI, ora 19.30: Comemorarea lui Eug. Carada da dr. C. Angelescu, Ministrul Educaţiei Naţionale. 19.20: Preludiu în mi minor de Bach şi Te chem Isuse de Bach, (arch. Simfonică din Filadelfia dirij. de Stokowski). 20.50: Concert coral al Asociaţiei Sportive şi Culturale C. F. R. dirij. de Const. Tisesscu: Priveşte sus, imn de Beethoven; Noaptea de Maltert; Crucifix de Faure (solo: C. Teodorian); Nu pricep Curată, de G. Cucu; (solo: Eremia Alexandrescu); Mincinosul, de Gh. Cucu; Cătălina, de N. Oancea (solo: D-ra Stela Ghica); îmi place, numi place, de I. Vidu; Alleluia de Haendel. 21.30: TEATRU: „In slava strămoşilor” piesă radiofonică de Victor Eftimiu DISTRIBUŢIA Gladoval, Dem. Psatta; ţărani daci: Condrea, E. Economu; Sabin legionar roman, Brancomir;; Crisanthe, apostol creştin, V. Eftimiu; Arva, fata lui Condrea, Agepsina Macri; Drama, fata lui Gladoval, Marg. O-trescu; Crainicul, Al. Mitrik; Regia artistică Victor Eftimici; Regia technică Al. Lohan. STUTTGART, ora 1. Concert simfonic. Expoziţii Expoziţia de pictură a d-rei Eugenia Doncet mai rămâne deschisă până Duminică seara, 29 Noembrie. Comunicarea cf-lui prof. N. Băttescu la Academie Academia Română a ţinut şedinţă publică ori după amiază la ora 3. ... prof. N. Bănescu a făcut o interesantă comunicare asupra: „unui nou duce al Dobrogei bizantine“, prezentând o pecete, de plumb, găsită la Silistra. Pecetea aparţine epociiComnenilor şi are o mare importanţă,, căci dovedeşte existenţa unui al optulea duce în Dobrogea bizantină....... .... 1 ■ ■ • .' ■ " * /';/ "/// D. prof. Al. Lapedatu, preşedintele Academiei, salută apoi prezenţa d-lui prof. Spacu, care pentru întâia oară ia parte ca membru la adunările Academiei. Conferinţe Joi 3 Decembrie, ora 6 d. a., d. dr. Gr. I. Odobescu va vorbi despre „George Sand“ — poetesa care a inspirat şi tulburat inimile câtorva nemuritori ai epocei. Biletele s-au pus in vânzare la agenţia Jean Feder. Conferinţa face parte din ciclul „Femei celebre in lumina medicinei”. « Luni 33 Noembrie la orele 6—7 va conferenţia la sala „Dalles“ d. prof. Fipidi despre „Horaţiu în literatura română” Diana Ziduri de carton Eugeniu Carada, autor dramatic EUGENIU CARADA Călugărul din vechiul schit... Premiera dela Teatrul Vesel Teatrul de sub conducerea d-lui Sica Alexandrescu şi-a inaugurat actuala stagiune cu farsa .Dumnezeu sâ’l ierte” după Bisson, cu G. Timică In rolul principal. Perseverând în genul comediei uşoare, de poantă, şi încurcături, TeatrulVest reprezintă, a doua premieră a stagiunii de iarnă, „călugărul din vechiul schit...” LA EL O NOAPTE AM GĂZDUIT! Genul căruia i-a fost destinat micul teatru din Bulevard a obţinut întotdeauna sufragiile marelui public. Amintim numai de „Otto Elefantu” de „Birlic” „Iarbă verde”, etc. Toate au mulţumit, atât din punct de v vedere teatral, scenic, cât, mai ales, din cel al satisfacerii totale a preferinţelor spectatorilor de azi „Călugărul din vechiul schit”, titlul nonei farse de la Teatrul Vesel se diferenţiază oarecum de celelalte comedii prezentate. Şi anume, comicul nu provine atât din confuzii, coincidenţe, încurcături etc., cât din poanta de spirit şi din verva drăcească, spumoasă, care dă coloritul piesei. Cine nu-şi aduce aminte de romanţa bătrânească, atât de en vogue, acum 10-15 ani? „Călugărul din vechiul schit La el o noapte-am găzduit! .Cântaucu meşteşug lăutarii şi chefliii versurile jalnice ale lui Traian Demetrescu... IAŞI, PLOEŞTI, SINAIATM Astăzi, refrenul îndureratului bard de la Craiova serveşte ca titlu unei piese care, prin viaţa şi veselia ce o generează vreo parcă să compenseze, simbolic, tristeţea altor vremuri... Factura piesei este dintre cele mai interesante. Acţiunea celor trei acte se desfăşoară In trei oraşe: Iaşi, Sinaia şi Ploeşti, La Iaşi şi Ploeşti in birourile respectivilor judecători de instrucţie iar la Sinaia intr’o „pensiune familiară” de cel mai autentic pitoresc. Ca toate „subiectele” farselor reprezentate la Teatrul Vesel şi cel di „Călugărul din vechiul schit” nu s poate povesti şi nici măcar contura. Intriga e mult prea complicată, situaţii mult prea nelămurite ca să poată narate, după şablonul ştiut. Pe plăn acestea situaţiile hilariante se bazeau pe poante Şi replici. Or, hotărit, acestea, nu pot fi redate... DISTRIBUŢIA... In rolul lui Emanoil... Călugăru apare Vasiliu-Birlic. intimele două creaţii ale acestui desăvârşit comic, Birlic şi Piţurcă (din „La iarbă verde”) au mărturisit cu elocvenţă talentul şi perfecţia de creaţie a lui Vasiliu Birlic. Nicu Dumitrescu-Roşiori, rolul unui duelist nefericit, va fi interpretat de d. M. Fotino. In celelalte roluri, Lulu Savu, G. Chamel, Fiii Harand, Romeo Lăzărescu, Silvia Fulda, Niculescu-Buzău, P. Pătrăscu, Geo Maican, etc. Decorurile sunt ale d-lui Caramanlău iar regia este semnată ca întodeauna de neobositul Sică Alexandrescu. A doua sarabandă Pribeag« A doua sarabandă care va avea loc Pe scena teatrului Comedia, Duminică 1 Decembrie (Sf. Nicolae) ora 11 juni. dimineaţa, anunţă un program senzaţional din care spicuim: maestrul V. Maximilian va cânta şlagăre din operete acompaniat de comicul V. Vasilache. Dela teatrul Alhambra Mia Apostolescu, Lisette, Verea. Lulu Nicolau. Maud Mary de la teatrul Cărăbuş, va cânta câteva melodii iar d-ra Liana Mihăilescu va lansa un tango de Ely Ro,man, acompaniată de compozitor. De la teatrul Majestic, d-re de Nutzy Pantazi, Jeana Costa vor cânta câteva cuplete iar cuplul Bombonica & Ricardo va face exibiţiuni coreografice. Cuplul Itza Pusky & Harry Hol va lansa un nou dans de senzaţie. Vor cânta Sisters Iceea. Talentatul scriitor şi caricaturist Neagu Râdulescu va surprinde in caricatură publicul din sală. In cuplete se vor întrece d-nii Niculescu-Buzău, Groner, Romeo Lăzărescu, Titi Botez, Dan Demetrescu, Giovani, Iordănescu-Bruno, Piu Mironescu, Alex. Braun, Petculescu, Antonescu, Georgescu. Acompaniamentul va fi susţinut de compozitorii N. Constantinescu, Max Halm, Dendriko. Conferenţiar va fi inepuizabiul N Stroe. Crou-ul muzical ii vor constitui numerele de R. Shaw şi concertul muzical „hot”,executate de orchestra maestrului James Kok de la Terasa Cercului Militar. Diseur Gică Petrescu, Muzică românească va executa orchestra cunoscutului Petrică Motoi. D. Făn. Luca va executa, cu măestrie, în sîsle de nai şi trubadurul Capitalei, d. Alex. Vernescu, va cânta cântece bătrâneşti. Reţineri de bilete la casa Teatrului Compedia, telefon 4.71.71. CONCERTE Recitalul de pian Arthur Rubinstein Marele pianist Arthur Rubinstein, în urma cererii melomanilor noştri, va da în Bucureşti şi un recital de ARTHUR RUBINSTEIN piano. Acest concert va avea loc în sala Ateneului, Miercuri 16 Decembrie orele 9 seara, şi cuprinde bucăţi de Schumann, Beethoven, Chopin, Falla, Granados şi Navarra de Albinez. Biletele pentru recitalul Rubinstein se vor pune în vânzare la Agenţia Feder, Luni 30 crt., orele 10 dimineaţa. Paris Casals Marele violoncelist Pablo Casals, numit cu drept cuvânt „Regele maeştrilor“ va da la noi în Bucureşti, un singur concert, având acompianamentul la piano al lui Otto Schulhoff. Acest concert extraordinar va avea loc in eleganta sală a Teatrului Aro. Luni 7 Decembrie, orele 9 seara şi cuprinde bucăţi din Bach, Beethoven şi Boccherini. Atragem atenţiunea publicului că pentru concertul Casals se mai găsesc de vânzare numai rezervate și fotoliu I la Agenţia Feder, restul biletelor fiind complect vândute. De ÎNCHIRIAT APARTAMENT ELEGANT, CARTIER liniștit, vestibul,., hall-sufragerie,3 camere stăpân, baie, dependințe suficiente, calorifer, apă caldă, eventual garaj. Str. Doctor Lister 69. Tel: 3.43.21, 3.30.58. Marţi 1 Decembrie 1936 INFORMAŢIUNI Ministerul muncii face cunoscut că Marţi I Decembrie magazinele vor rămâne deschise toată ziua, conform orariului obişnuit.* Instanţele judecătoreşti lucrează Marţi l Decembrie. D. dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale, a semnat o decizie prin care se înfiinţează, pe ziua de 1 Decembrie, 903 posturi noul de învăţători. Aceste posturi vor fi repartizate în diferitele judeţe ale ţării şi în special în cele cu populaţie eteroglotă. Astfel s-au repartizat câte 80 de posturi judeţelor Bihor, Mureş, Sălaj; câte 40 judeţelor Odorhei şi Trei Scaune; câte 30 judeţelor Ciuc şi Satu-Mare; câte 20 judeţelor Bacău, Cetatea Albă, Hunedoara, Maramureş, Tighina şi Turda. In celelalte judeţe, numărul nouilor posturi variază între 3 şi 20. Ministerul muncii a dat o decizie prin care s’a dispus ca, magazinele mixte de alimente — acelea cari vând şi articole de băcănie — să fie închise între orele 13J/7—15'^, seara la ora 20, iar în zilele de Duminică şi sărbători legale, toată ziua. Tot prin acea decizie se prevede restricţiile la cari sunt supuse bodegile în ce priveşte dispoziunile legii repausului duminical şi anume, să nu vândă articole alimentare pentru consumaţie în afară de local, între orele 13.%—ISJ, după ora 20, precum şi în zilele de Duminică şi sărbători legale. Delegaţia parlamentara iugoslavă va sosi la Bucureşti Luni dimineaţă la ora 10, cu trenul obişnuit de Timişoara Toţi membrii activi ai Academiei Române au sărbătorit ieri, la dejun la restaurantul „Continental” pe d. Al. Lapedatu, preşedintele Academiei Române şi al Senatului, cu prilejul celor 60 ani, sărbătoriţi şi de întregul Ardeal. Din Cluj se anunţă că studentul Radovici Virgil de la facultatea de ştiinţe a fost jefuit de zece mii lei şi diferite obiecte.Prefectura judeţului Satu-Mare a hotărit să planteze şoselele judeţene şi comunale cu 5.308 puieţi meri şi 2170 nuci. Tariful abonamentelor [ Lei 750,—pe timp de un ani ii 380,— nn „ „ 6 luni ■I 200,— n H I, 3 ,, .. 90,—„ „ „ Hună Rugăm pe D. abonaţi ca la orice comunicare referitoare la abonamente să ataşeze ultima bandă (adresă) sub care primesc ziarul. Serviciul de abonamente: Tel. 3.84,3^ Direcţiunea generală c. f. r. a decis ca pentru lipsurile şi avariile constatate la diverse transporturi, ordonanţarea despăgubirilor găsite juste să se facă imediat, fără a se mai aştepta rezultatul cercetărilor, pentru repartiţia cotei de suportat de către fiecare din cei găsiţi vinovaţi de producerea neajunsurilor.n legătură cu informaţiile, apărute în ultimele zile în ziare, prefectura poliţiei şi siguranţa generală a statului ne roagă să arătăm că nu s-a înfinţat nici o viză noua pentru paşapoartele eliberate anterior. La Odorhei a avut loc Instalarea noului prefect al judeţului d. av. Mihail Constantinescu. Scarlatina face ravagii la Satu- Mare. Cum ea bântue in rândurile elevilor ăs şcoli s’a hotărit închiderea localurilor şcolilor primare. Din Hotin se anunţă că în acel judeţ se află trei diri moştenitorii defunctei Henriette Garrett din Filadelfia care a lăsat o avere de 114 milioane de dolari, adică 23 de miliarde. Moştenitorilor din judeţul Hotin le revine treia parte din moştenire, adică vre-o 8 miliarde lei. Azi are loc la Buzău alegerile pentru consiliul baroului pentru locul de decan candidează d-nii Vasie Antonescu, Virgil Popescu şi N. Anghel. Prefectura din Constanţa a lansat o ordonanţă prin care se interzice orice propagandă cu privire la reevaluarea stocului aur. Dacă se va dovedi că propaganda făcută urmăreşte un scop material, delicvenţii vor fi daţi judecăţii nu numai pe baza legii pentru apararea cinistei şi creditului ţării, dar şi pentru speculă şi înşelăciune. ’ Hunii licenţiaţi ai Facultăţii de drept La Facultatea de drept din Bucureşti au obţinut diploma de licenţiat, următorii candidaţi din sesiunea Octombrie 1936. Seria nouă (4 ani licenţă) Alexandru Eugeniu, Altărescu Victor, Anastasiu Morioară, Angelescu Nicolearu Georgia, Anghel Petre, Antonie Alexandru, Apostol Dumitru, Atanasiu Fompilian, Balomiri Ioan, Bădescu N. Aurel, Bălănescu Elena, Bălănescu George, Bărbulescu Maria, Benescu Eugenia Boeru Emilian, Bordeanu Lihaciu, Brădișteanu Paul, Brăescu Eugen, Brătuiescu Alex, Focşan C-tin, Bucur Nicolae, Buescu Mircea, Buteanu Aurel, Caracaleanu P, Câlinescu Oct., Cârjan Şt. Cârpu Eugenia, Cârnu Ioan, Cârnu Maria, Câţu Dumitru, Ciorănescu Tamara, Cismărescu I., Ciuntu Marcel, Clonaru Victor, Constantinescu, Dumitru, Constantinescu Mihai, Constantinescu Ovidiu, Constantinescu Pompiliu, Constantinei Dumitru, Cornescu loan, Cosma Niculae, Costescu Gh., Cristescu Cr. Val., Davidovici Theodor, Diaconescu Barbu, Dima Stan, Dimian Gheorghe, Dimitru V. C. Dinulescu V„ Dobrescu I Drăgășanu Fl„ Dumiraşcu Gh. Dumitrescu Cr., Dumitrescu Gh., Dumitrescu Șt., Dumitrescu R. Viorel, Elefterescu B., Epure I., Făgădaru N. Florescu Al., Frăsineanu D., Găbunea Alfred, Georgescu Alexandrina, Georgescu Ileana, Georgescu I., Georgescu P., Gherghina Ion, Gherman Dante, Gheorghiu Maria Beatrice, Ghioaca Grig., Ghirgulescu E., Ghiţulescu Oct., Grigoriu I, Grigoriu Radu, Grozdea Irina, Hătărescu Gabriel, Iancovici Sofr., Ibric loan, loan C-tin, loan Ionescu Al. Gh., Ioana Vasile, Iorculescu şt., Ionescu Borundel, Ionescu Mill., Ionescu Napoleon, Ionescu Sp. Ionescu Şt., Iorga Mihai ban, Isbăşescu M., Tvah Evil,'Ivanovici- Iofm, Karniol Ernest, Leţu Virgil, Lipăt Frima, Limgu C Manolescu Stella, Marcovici Frima, Marcovici Nicolae, Marcu Gheorghe, Marina V., Marinescu F. Gheorgne (elogii), Marinescu Gheorghe, Marinescu M„ Marinescu Tr„ Mateescu Mircea, Mateescu N-lae, Mănciulescu Iohiţă, Mândrila St., Martu Flaminiu, Merin M„ Mihalcea A„ Mihalcea C., Mihăescu T„ Mihai Ion, Mihai Tătuleşti Ion, Minculescu N., Mironescu N„ Mititelu C„ Mocanu C., Mocanu N„ Mocariu T., Moisescu David, Moruzzi I., Moşteanu D-tru, Mura Iosif, Mureşan Ion, Năsui I~, Negreanu Emil L„ Negreanu M„ Nenoveanu Corina Nicolae I„ Nicolescu M„ Nicolescu P„ Nicolescu St., Niculescu Elena, Oanţă Gr., Paladian IST„ Palaghita I., Pantelimonescu I„ Păltineanu El„ Pârvulescu Eugen, Petrescu loan, Petrescu N„ Pfeiller V., Popa C-tin, Popa Elena, Popescu Aur., Popescu C., Popescu D. Popescu Gabr., Popescu Gr., Popescu M. Ana, Popescu Mih., Popescu Teodora, Popp loan, Erotopopescu N-lae, Râdulescu T„ Râdulescu Ligia, Roca C-tin, Roman Gh. Flariu N„ Rosenfeld Didina, Rosescu Alex., Scobbălă Gavril, Sfetescu Aurora, Sidor Alex., Simionesa loan, Stavrescu N. Stănescu Iosif, Stăniţă Tacob, Stoicescu Radu, Storler Boris, Şerbânescu N. Gh., Şerbănescu V. Cr., Soiculescu I., Ştefănescu Dinu, Tănăsescu St., Tănăsescu Viorica, Tihan Sergiu, Tokes Al., Trânca Gh., Tarianu Ki, Tanţu Kft., Varia Moşu, Vasile Elena, Vasilescu Angelo D, Vasilescu Gh., Vătăşeanu, Vişan Alex., Vlădescu Şt., Voicu Anghel, Voiculescu Radu (magna cum laude), Voinescu Marius, Weimberg Flla, Weisz Gh., Zirinis Ec., Zisu Mem. SECŢIA POLECAN. Crăciunescu Petre, Pavel Patriciu, Rodeanu I., Simionescu S. I., Vasilache Gh. Seria veche (3 ani licenţă) Anastasescu FL, Anastasiu C. M., Anghel N-lae, Anastasiu Eug„ Badea I„ Barozzi E„ Bădici Tbh., Bădulescu M„ Bighelman T„ Botez St. Chiţulescu E., Cioroboreanu St., Ciurea loan, Constantinescu C., Constantinescu Har., Constantinescu Maria, Cosmescu D-tru, Costaforu Olga, Costea Vaier, Culea Gr., Dedu Victor Maria, Diaconescu Corneliu Dianu Eugen, Dima Gh., Dragomirescu AL, Dumitrescu C„ Dascu G. C-tin, Dumitru Şt. Gh., Dumitrescu I. Vasile, Duran V., Farcaş T. Liviu, Foarţa ct„ Ghiaţă Ion, Grecu Seb., C„ Grosu C., Haimovici Naftale, Haibern G„ Iamandache Aan, Iliescu Romulus, Iliescu St., Ionescu D-tru, Ionescu N-lac, Langa Pompiliu, Livezeanu Bart., Lungeanu Sarmiza, Lupulescu I„ Manea N. I., Manolescu c„ Mantea St., Marinanu Dacia, uMehlman Mad, Mihăesc I, Mircea Vasile, Mitran Iile, Moise Mariana, Nicolescu St. N„ Pamfil Ferd„ Păcescu Georgeta Percu Gh. Popa Lucian, Popescu Gh., Popescu N-lae, Popescu Stan, Popescu Bc. T„ Fresbiterianu M„ Pretorian Chirii, Rădescu Eugen, Râdulescu C., Râdulescu Elena, Râdulescu N. I. Roșu Alex., Sandovici Ecat., Sarkis Alex., Şoricel Remus, Stănculescu Ilie, Stănescu I St., Şerban Gh., ştefanescu O. I-lae, Ştefănescu P., Tatoiu Cecilia, Tătaru Gh., Teodorescu Mihail, Tomescu Ion, Tudorache N„ Tincu Petre, Weintraub Sonia, Vidraşcu Em„ Vişan N, Voicila şt., Voiculescu M„ Vrânceanu I Eug., Weiss Henri, Dumitrescu I. Ispir Petre, Lupu Oslas. Din Paris se anunţă ca Bâzu Cantacuzino, cunoscutul as al aviaţiei noastre, a plecat în cursul zilei de eri la Moscova. Bâzu Cantacuzitto este invitat de Aero-Clubul din Moscova, pentru a se documenta asupra locurilor de aterisare din Rusia Sovietică, în vederea raidului său în jurul lumii. Se ştie că una din problemele dificile pentru zborul în jurul lumii o constitue aeroporturile, care trebue să îndeplinească diferite condiţiuni pentru a fi propice decolărilor cu încărcătură mare de benzină. De la Moscova, Bâzu Cantacuzino va veni la Bucureşti. Citiţi Dimineaţa Copiilor UTrm'T~i*TiTTTi r~iiTii 11 nfi~n ~ nul ll■■■ill■ll wimnni Bâzu Canîacuzino la Moscova