Adevěrul, iulie 1937 (Anul 51, nr. 16384-16410)
1937-07-01 / nr. 16384
Miercuri 30 Iunie 1937 Solemnităţile de la Şcoala militară de infanterie Asistenţa. Cuvântarea d-lui general Macici. întrunirea promoţiei de ofiţeri 1912 I' D. General MACIC1 Azi dimineaţa a avut loc la Şcoala pregătitoare de ofiţeri de infanterie serbarea de fine de an a elevilor şcolii şi Întrunirea promoţiei 1912 de ofiţeri. Serbarea a început printr’un serviciu religios oficiat de părintele Inocenţiu Ştefănescu, preotul garnizoanei, pe piaţa de arme a şcolii care e frumos pavoazată în acest scop, asistenta. In asistenţă am remarcat pe d-nii: Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale,generali Todirescu, inspector general al infanteriei, lacobovici, subşeful Marelui Stat Major, general Beroniade, general Telemac, Coroamă, col. Nicolescu- Cociu, comandor Diculescu, general in rezervă Mironescu, ing. Enciu, col. Târanu, maior invalid Constantinescu, deputat Bursan, lt.-col. Pavlov, ofiţerii, profesorii şcoalei şi părinţii elevilor. După aceia s’a dat citire ordinului de zi pentru înălţarea elevilor la gradul de caporal. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MACICI. COMANDANTUL ŞCOLII D. general Macici, în cuvântarea rostită, a făcut o amplă dare de seamă asupra activităţii şcolii pe anul expirat. D-sa a spus că şcoala a avut de învins greutăţi şi necazuri inerente, pe care numai profesorii şi comandanţii acestor elevi le-au simţit zi de zi, fără modestie m-a şi clasa în capul celor mai grijulii atât pentru bunul trai cât şi pentru sănătatea, învăţătura şi educarea acestui tineret. Mai departe, d-sa se adresează elevilor corigenţi, sfătuindu-i să citească serios în timpul vacanţei, pentru a-şi însuşi materiile la care au rămas. Aduce mulţumiri d-lor profesori şi personalului ofiţeresc de instrucţie şi educaţie şi tuturor celor cari în cursul anului i-au secondat cu devotament. De asemenea, comandantul şcolii mulţumeşte părinţilor cari au înţeles, să-l secondeze în educaţia tineretului. D. general Macici aduce în urmă mulţumiri conducerii Marelui Stat Major, care a veghiat de aproape la interesele şcolii plecând urechea la toate doleanţele şcolii, înlesnind astfel eforturile educatorilor printr-o bună soluţionare a tuturor cererilor înaintate de şcoală. D. general Macici anunţă că d. Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale, a donat două cupe şi un ceas. Adresându-se elevilor, d. general Macici îi îndeamnă să continue munca pe care au început-o între zidurile acestei şcoli, să formeze arc mănunchi de elemente de nădejde în serviciul ţării. Absolvenţilor şcolii cari vor îl înaintaţi pe ziua de 1 Iulie la gradul de sublocotenenţi, d. general Macici le-a spus: Dacă regimul şcolii a fost câteodată sever şi aţi întâlnit greutăţi, aceasta a fost pentru binele lor. In carieră să-şi reamintească însă fiecare de clipele frumoase petrecute în cuprinsul acestei instituţiuni, care de 90 de ani a creiat elemente de nădejde, viteji, cărturari şi caractere graţie cărora astăzi avem o Românie Mare. Cuvântarea se încheie prin urări de sănătate adresate M. S. Regelui, Voevodului Mihai şi Augustei Familii Regale. La urmă s-a expediat o telegramă Marelui Voevod Mihai, cu următorul cuprins: În această dimineaţă cu ocazia de închidere de an şcolar 1936 profesorii, ofiţerii şi elevii acestei şcoli, cu profund respect, cu credinţă şi adevărat devotament îşi îndreaptă prin mine gândurile lor spre Măria Voastră şi din suflet cald de ostaşi credincioşi Patriei şi Tronului strigăm: Să trăeşti Măria Ta, Să trăiască M. S. Regele Carol II şi Augusta familie regală. (ss). General Macici Comandantul şcoalei militare DISTRIBUIREA PREMIILOR După cuvântarea comandantului s-au distribuit premiile şi cupele pentru trageri şi sport. Au fost premiaţi următorii elevi: Mihăilescu Niculae, infanterie, Dobrescu D. Paul, artilerie, Diaconescu Vasile, cavalerie, Manac Marin, geniu, Guigea Dumitru, guarzi de geniu, Scărlătescu Constantin, aviaţie navigant, Niculeac T. Emil, jandarm, Giugitu St., aviaţie mecanică, Ciucă S, marină de punte, Hărăstoşan Emil, marină mecanică, şi Geană Ion, administraţie. ÎNTRUNIREA PROMOŢIEI 1912 DE OFIŢERI In cadrul serbării de sfârşit de an a avut loc întrunirea promoţiei 1912 de ofiţeri care a împlinit 25 de ani de la absolvirea acestei şcoli. Şeful promoţiei este d. colonel Tocineanu, care a ţinut o inimoasă cuvântare în care a arătat semnificaţia întâlnirii de astăzi între zidurile şcolii militare de infanterie, după un sfert de veac. Avansaţi la gradul de sublocotenent în anul 1912 au pornit în carieră 197 dintre care 171 infanterie şi 26 în administraţie. De atunci 37 au căzut eroi pe câmpul de luptă în timpul marelui războiu. (Se păstrează un minut de tăcere. Muzica militară cântă rugăciunea). D. col. Tocineanu adresându-se foştilor comandanţi şi profesori le arată sentimentele pline de recunoştinţă pentru perseverenţa şi munca depusă graţie căreia promoţia 1912 de ofiţeri a pus în serviciul patriei tot ce a avut mai înalt în sufletul ei. Deasemenea mulţumeşte d-lui general Macici şi camarazilor ofiţeri din cadrele şcoalei pentru ospitalitatea pe care le-a dat-o pentru a-şi putea sărbători 25 de ani de la absolvirea şcolii. Adresându-se elevilor le spune cuvinte încurajatoare îndemându-i să-şi îndeplinească cu sfinţenie îndatoririle către Dumnezeu, Rege, Ţară şi către ei Înşişi. D. colonel Tocineanu îşi încheie cuvântarea, urând multă sănătate marelui ocrotitor M. S. Regele Carol II. Cu acest prilej promoţia 55 de ofiţeri a făcut un nou jurământ de credinţă că va fi gata la datorie, apărându-şi până la sacrificiu Ţara şi Regele. A urmat apoi defilarea elevilor şi ofiţerilor din promoţia 1916 care a fost primită de d-nii generali Todirescu şi Macici. S-a semnat apoi pifia comemorativă desptre promoţia de ofiţeri 1912, aşezată special în acest scop. După aceea a avut loc o frumoasă şezătoare artistică a elevilor cu care prilej s’a reprezentat revista „înfrăţirea armelor” cu concursul d-nei Liana Mihăilescu-locot. Cioarbă. La ora 12 s’a servit o gustare invitaţilor în hall-ul pavilionului, iar în reflector masa elevilor. Solemnitatea de sfârşit de an de la şcoala pregătitoare de ofiţeri de geniu Cuvântarea d-lui col. comandant Eftimescu Azi dimineaţă a avut loc la şcoala de ofiţeri de geniu, de sub comanda d-lui lt.col. Eftimescu Dumitru, serbarea de sfârşit de an. Cu acest prilej s’au distribuit premii pentru studii şi pentru caracter. Deasemenea s-a sfinţit şi inaugurat o placă de marmoră cu numele tuturor ofiţerilor, al şefilor de promoţii ai şcolii de ofiţeri de geniu, de la înfiinţare şi până astăzi. ASISTENŢA Remarcăm prezenţa d-lor generali: Ignat Mihail, inspector general al geniului, Căţoiu, Ibert, Iarca, Moscu, Marinescu şi coloneii: Alinescu, Petrescu, Cioroianu, Brăiloiu, Vasiliu, Stănescu, Margaritopol, Borşaru, locotenenţi colonei Cojocaru, Bursan, maiorii: Panţu, Dănescu, etc. cât şi un numeros public, format dinpărinţii elevilor şi prietenii şcolii. Solemnitatea a început prin trecerea in revistă a elevilor de către d. general Ignat, după care s’au citit ordinea de zi cu promovarea elevilor în anul al treilea şi absolvenţilor cari urmează să fie înaintaţi la gradul de sublocotenent pe ziua de 1 Iulie. DISTRIBUIREA PREMIILOR Apoi s’au distribuit premiile. Premiul întâi pentru studii a fost decernat elevului plutonier major Râmbu Adrian și elev plutonier Vasilescu. Premiul întâi pentru caracter a fost dat elevului plutonier Verenca și elevului sergent Perju Vasile. Premiul întâi la studii s’a mai dat elevilor caporali Teodorescu Justin şi Iliescu Gheorghe. S’au mai acordat o serie de menţiuni elevilor merituoşi la studii şi purtare atât celor activi cât şi teteriştilor. CUVÂNTAREA D-LUI COLEFTIMESCU După distribuirea premiilor şi menţiunilor, d. col. Eftimescu Dumitru a ţinut următoarea cuvântare: Ziua de astăzi este ziua încheerii socotelilor. Este ziua în care se face bilanţul activităţii acestei instituţii din care să se constate profitul eforturilor de zi şi de noapte ale tuturor profesorilor, ofiţerilor şi elevilor în cadrul unui an şcolar. De comandant al şcolii spune că, examinându-se acest bilanţ, se poate afirma cu toată liniştea sufletească şi cu cel mai curat cuget că, putem fi mândri de aceste rezultate. Această afirmaţie a fost confirmată de altfel şi de şefii ierarhici in inspecţiile făcute de el de profesorii cursurilor cât şi de comisiunile de examinare. D. col. Eftimescu adresându-se elevilor absolvenţi ai şcolii de ofiţeri de geniu, le spune că ridicarea la gradul de sublocotenent este cel mai mare eveniment din viaţa unui ofiţer de carieră. Este momentul grav, când ei trec pragul de la viaţa fără răspunderi la o viaţă plină de răspunderi. In continuare, comandantul şcolii spune elevilor să păşească cu încredere in carieră, călăuzindu-se In toate acţiunile lor de cel mai curat şi cald patriotism. D. colonel Eftimescu îşi încheie cuvântarea urând sănătate M. S. Regelui, Marelui Voevod Mihai şi Augustei Familii Regale. Deasemenea urează sănătate şi succes în carieră promoţiei a 16-a de ofiţeri de geniu, care pe ziua de 1 iulie vor fi înaintaţi la gradul de sublocotenent. DEZVELIREA ŞI SFINŢIREA UNEI PLACI DE MARMORA După cuvântarea comandantului s’a desvelit şi sfinţit placa de marmoră pe care sunt imprimate numele tuturor ofiţerilor şefi de promoţii. D. căpitan Nedelescu Dumitru, primul şef de promoţie a ţinut o scurtă cuvântare, arătând însemnătatea zilei. Deasemenea a mai ţinut o scurtă cuvântare de colonel Eftimescu, comandantul şcoli arătând că recompensa, stimulentul şi puterea exemplului sunt factorii covârşitori pe cari rezidă întreg edificiul educativ militar şi moral al viitorilor noştri ofiţeri. Exprimă apoi felicitări celor ce s’au afirmat in timpul cursurilor şi urează ca în tot cursul carierii să fie pildă camarazilor. A urmat apoi o producţie sportivă, executată de elevii şcolii, după care s’a trecut în cazinoul ofiţerilor, unde s’a luat masa în comun. Ordinea desăvârşită şi disciplina din aceste două academii militare ne-a impresionat profund. Atât d. general Vlachi cât şi d. lt.-col. Eftimescu pot fi trecuţi in rândul pedagogilor de înaltă clasă. Domniile lor au ştiut să impregneze acestor două înalte instituţii, suflul ostăşesc şi un minim spirit de camaraderie. D. Lt.-col. EFTIMESCU ADEVĂRUL Preşedintele Lebrun şi absolvenţii români ai Şcoalei politehnice de la Paris D. ing. N. Păianu, care a luat parte la congresul mondial de petrol de la Paris, a fost primit în audienţă particulară de d. Lebrun, preşedintele Republicii franceze, în calitate de vechi camarad de la şcoala politehnică şi superioară de mine din Paris. Cu această ocazie a cerut consimţământul d-lui Lebrun pentru a fi proclamat preşedintele de onoare al grupului vechilor elevi ai şcoalei politehnice, români şi francezi, locuind în România şi făcând parte din diferite industrii. PREŞEDINTELE LEBRUN înmormântarea lui Stravolca Eri la ora 7 seara s-a săvârşit înmormântarea avocatului Stravolca. Rămăşiţele pământeşti au fost depuse în cripta cimitirului Bellu, în prezenţa unei foarte numeroase asistenţe. Onorurile militare au fost date de o companie din reg. 21 infanterie împreună cu muzica regimentului. La mormânt au vorbit d-nii avocat Radu Budişteanu, ca reprezenrtant al baroului de Ilfov, avocat Iliescu, din partea colegilor lui de la serviciul de contencios al ministerului aerului şi marinei şi d. lt. col. Constantinescu, din partea ministeriului aerului și marinei. Interzicerea avorturilor a dublat numărul naşterilor din Rusia MOSCOVA, 29. (Rador). — Agenţia Tass transmite: Ziarul „PRAVDA” se ocupă intr’un articol de fond, publicat cu prilejul primei aniversări a interzicerii avorturilor în Uniunea Sovietică, de rezultatele acestei dispoziţii legale. Ziarul subliniază că rezultatele acestei legi sunt evidente. Natalitatea a sporit considerabil în acest an. Astfel, la Moscova s-a născut în perioada Ianuarie — Mai 1936 un număr de 30.171 de copii, pe când in perioada corespunzătoare a anului acesta, numărul naşterilor s-a ridicat la 56.398. Natalitatea la Leningrad a fost aproape dublă iar în numeroase oraşe, precum Kiev, Minsk, Baku Taşkent şi altele, numărul naşterilor a sporit cu vreo 50 la sută. Ziarul arată apoi că, paralel cu această sporire a numărului naşterilor, s’a înregistrat o scădere considerabilă a numărului divorțurilor. gradina. RpA.co Los COMPANIA „TONEANU joacă in fiecare seară formidabilul succes SCANDAL LA TREI PAPUCI LA Funcţionarii fiscali şi cazul Varveri Să se reprime fraudele, dar să se sporească salariile Primim cu rugămintea de a publica: In seara zilei de 28 iunie 1937, numeroşi funcţionari fiscali din toate gradele din Capitală, adunându-se spontan şi fără convocare sau directiva cuiva, au discutat problemele de interes imediat în legătură cu măsurile de reprimare a fraudelor luate în ultimul timp. Ca urmare a examinărilor făcute şi discuţiunilor urmate, funcţionarii fiscali exprimă următoarele constatări desiderate, care aparţin tuturor funcţionarilor din finanţe, rugând cu toată stăruinţa organele în drept să le dea ascultarea cuvenită. Funcţionarii fiscali sunt în acord cu oricine este interesat pentru moralitatea administrativă şi buna funcţionare a serviciilor fiscale să se rem ini fi r.n inertei memelifiei nrififi finimitere, încercare de fraudă, sau orice abatere gravă de natură a da naşteri la diminuarea ilegală a patrimoniului public. Ei nu sunt de acord însă cu măsurile disproporţionate de sancţiuni grave pentru vini insuficient stabilite şi mai ales pe calea unui regim disciplinar care violează cel mai elementar drept de apărare. Funcţionarii fiscali constată că reala cauză a fraudelor ce se săvârşesc în Administraţia Fiscală, nu este insuficienţa de control şi de severităţi a regimului disciplinar şi cauzele fraudelor trebuesc căutate în salarizarea mizerabilă a personalului fiscal şi atmosfera deprimantă croiată de tratamentul ce se acordă acestui personal precum şi în lipsurile de organizare administrativă. De aceea înăsprirea regimului disciplinar până la a lipsi de funcţionari de dreptul elementar de apărare nu este un remediu pentru evitarea fraudelor şi contra acestui regim extrem de riguros funcţionărimea fiscală protestează cu toată energia. Este necesar ca forurile superioare să cerceteze cu toată bunăvoinţa cauzele reale ale acestora şi să se ia măsuri pentru suprimarea lor. Funcţionarii fiscali roagă pe cei în drept să studieze mijlocul de normală salarizare a personalului, să îmbunătăţească tratamentul aplicat personalului şi să studieze şi să remedieze organizarea serviciilor fiscale, pentru ca pe deo parte să se obţină o asigurare cât mai serioasă a avutului Statului, iar pe de altă parte să se dea posibilitate funcţionarilor de a duce o viaţă cinstită şi omenească, punăndu-i in afară de orice ispită care să prejudicieze interesele Cf/t/nfii Reducere pe C. F. R. pentru „Luna Galaţilor“ Vizitatorii „Lunei Galaţilor“ vor beneficia de 50 la sută reducere din taxele tarifare tren de persoane, dacă vor pleca din staţiile de pornire între 18 Iulie şi 18 August inclusiv şi se vor înapoia în acelaş interval de timp. Valabilitatea biletelor pentru inapoere, se limitează la cel mult 5 zile, socotite de la data sosirii in timpul duratei expoziţiei. La ducere se va călători cu bilete cu preţ Întreg, iar înapoerea făcându-se gratuit, pe baza vizei dată de staţia Galaţi. Nu se admite Întreruperea călătoriei nici la ducere și nici la înapoere. Costul suplimentului de tren accelerat sau al tichetului pentru tren rapid, se va plăti integral atât la ducere cât și la înapoiere. Mărfurile expuse vor beneficia, la manoeiPft di 715 la unit,5. nadineere. Pagina 3-a DUMINICA 4 IULIE ora 9,35, cu trenul Simplon pleacă Excursia la : PAR IS-COASTA éa AZUR-ROMA-FLOR ENTA-MIL AN 0-VEN ET1A Ultimele înscrieri se mai primesc la TURISMUL MONDIAL BUCURESTI, Str. Cobălcescu AS. Tel. 4.88.03 Calea Victoriei 60. Tel. 4.85.07 Bolile de stomac sunt cele mai răspândite De ce? Fiindcă în stomac îşi au isvorul toate energiile de care are nevoie omul in viaţă, tot în stomac omul găseşte unul din cele mai bogate isvoare de plăceri şi de aceea omul îl pune mereu în funcţiune. Dar de aceea şi stomacul e organul care trebue mai mult menajat în viaţă. Din nenorocire tocmai el este cel mai mult atacat devenind un isvor de dureri, de suferinţe. Mii şi mii de oameni îşi văd viaţa prefăcută într’un chin, din cauza tulburărilor din stomac. Simptomul care nelinişteşte, alarmează şi sileşte pe om să părăsească orice activitate este durerea de stomac. Când se iveşte această durere, (de obiceiu după masă), la alţii în timpul nopţii, sau chiar în mod neregulat, îl vezi pe cel suferind palid, cu figura crispată, ţinându-se cu mâinile de burtă. Gestul acesta e insă fără de folos, fiindcă durerea e pricinuită de o prea mare câtime de zemuri acre şi usturătoare ce se revarsă în el peste pieliţa fină şi iritată ce căptuşeşte stomacul (aşa numita mucoasa stomacului). Medicina, clinica, ajutate de chimie, de farmacie, s’au străduit de zeci şi sute de ani spre a găsi mijlocul nu numai de a alina aceste dureri, dar de a înlătura pentru totdeauna pricina care le dă naştere. Lumea suferinzilor cunoaşte aceste mijloace, cunoaşte aceste leacuri. Ele au ajuns populare. Nu e nevoe să le înşirăm aci. Dar ce folos? Omul suferind de stomac la o linguriţă, sau pe un vârf de cuţit, din acele doctorii, îşi simte uneori durerea alinată, alteori însă nu. Ceea ce este însă sigur e faptul că boala nu i-a dispărut, luând acele doctorii. Durerea revine. Ei bine, tocmai aci rezidă superioritatea acelui nou remediu compus în chip atât de fericit de un grup de savanţi şi pus în vânzare sub numele de: VENTROPAN”. Aci nu mnl a vrvrha. Ha s»ftUnft Tvntni o plipă, sau chiar pentru câteva ore la durerea de stomac. Cu VENTROPANUL ştiinţa medicinii îndeplineşte cel mai de seamă rol al ei: ea suprimă PENTRU TOTDEAUNA isvorul durerii, fiindcă vindecă inflamaţia, aprinderea, irtaţia pieliţii ce căptuşeşte stomacul („mucoasa gastrică”), şi în acelaş timp micşorează câtimea zemurilor acre, acide, usturătoare ce se revarsă din ghindurile acestei mucoase în stomac. Şi „Ventropanul” îşi îndeplineşte acest rol, nu ca toate medicamentele întrebuinţate până azi în gastrologie (ştiinţa boalelor de stomac) care alcalizau sucul sau zemurile din stomac — de care sucuri, totuşi, stomacul are nevoie pentru mistuirea alimentelor (în câtime moderată), — repetăm nu alcalinizând (adică făcând sălcie zeama din stomac), ci numai neutralizând-o, (adică făcând-o indiferentă, nici sălcie şi nici prea acră, şi deci nevătămătoare). Această minune terapeutică o realizează „Ventropanul”. Dar el mai realizează o minune! „Ventropanul” fiind un praf extrem de fin (coloidal) se aşterne pe pieliţa mucoasă bolnavă, peste toată suprafaţa ei, şi astfel el constituie un fin pansament intern, şi o vindecă! Şi ca efectul să fie şi mai minunat, Ventropanul are în admirabila-i compoziţie şi un principiu calmant care nu numai că alungă orice urmă de durere, dar ajută vindecarea radicală. Şi astfel Ventropanul intră în arsenalul terapeutic al medicinii moderne ca un adevărat binefăcător al omenirii. Miile şi sutele de mii de gastropaţi (suferinzii de stomac) îşi găsesc mântuirea în „Ventropan”. „Ventropan” se găseşte la Farmacii şi Drogherii. Pentru provincie, expediază contra ramburs de Lei 130 Farmacii ,iLa Galen", calea Griviţei 78, cureşti.