Adevěrul, iulie 1937 (Anul 51, nr. 16384-16410)

1937-07-01 / nr. 16384

Miercuri 30 Iunie 1937 Solemnităţile de la Şcoala militară de infanterie Asistenţa.­­ Cuvântarea d-lui general Macici.­­ întrunirea promoţiei de ofiţeri 1912 I' D. General MACIC1 Azi dimineaţa a avut loc la Şcoa­la pregătitoare de ofiţeri de infan­terie serbarea de fine de an a ele­vilor şcolii şi Întrunirea promoţiei 1912 de ofiţeri. Serbarea a început printr’un ser­viciu religios oficiat de părintele I­­nocenţiu Ştefănescu, preotul garni­zoanei, pe piaţa de arme a şcolii care e frumos pavoazată în acest scop, asistenta. In asistenţă am remarcat pe d-nii: Mitiţă Constantinescu, guvernatorul Băncii Naţionale,­­generali Todire­­scu, inspector general al infanteriei, lacobovici, subşeful Marelui Stat Major, general Beroniade, general Telemac, Coroamă, col. Nicolescu- Cociu, comandor Diculescu, general in rezervă Mironescu, ing. Enciu, col. Târanu, maior invalid Constan­tinescu, deputat Bursan, lt.-col. Pa­vlov, ofiţerii, profesorii şcoalei şi părinţii elevilor. După aceia s’a dat citire ordinu­lui de zi pentru înălţarea elevilor la gradul de caporal. CUVÂNTAREA D-LUI GENERAL MACICI. COMANDANTUL ŞCOLII D. general Macici, în cuvântarea rostită, a făcut o amplă dare de seamă asupra activităţii şcolii pe anul expirat. D-sa a spus că şcoala a avut de învins greutăţi şi necazuri ineren­te, pe care numai profesorii şi co­mandanţii acestor elevi le-au sim­ţit zi de zi, fără modestie m-a şi clasa în capul celor mai grijulii atât pentru bunul trai cât şi pentru sănătatea, învăţătura şi e­­ducarea acestui tineret. Mai departe, d-sa se adresează e­­levilor corigenţi, sfătuindu-i să ci­tească serios în timpul vacanţei, pentru a-şi însuşi materiile la care au rămas. Aduce mulţumiri d-lor profesori şi personalului ofiţeresc de instrucţie şi educaţie şi tuturor celor cari în cursul anului i-au secondat cu devotament. De asemenea, comandantul şcolii mulţumeşte părinţilor cari au înţe­les, să-l secondeze în educaţia tine­retului. D. general Macici aduce în urmă mulţumiri conducerii Marelui Stat Major, care a veghiat de aproape la interesele şcolii plecând urechea la toate doleanţele şcolii, înlesnind astfel eforturile educatorilor printr-o bună soluţionare a tuturor cererilor înaintate de şcoală. D. general Macici anunţă că d. Mitiţă Constantinescu, guvernato­rul Băncii Naţionale, a donat două cupe şi un ceas. Adresându-se elevilor, d. general Macici îi îndeamnă să continue munca pe care au început-o între zidurile acestei şcoli, să formeze arc mănunchi de elemente de nădejde în serviciul ţării. Absolvenţilor şcolii cari vor îl înaintaţi pe ziua de 1 Iulie la gra­dul de sublocotenenţi, d. general Macici le-a spus: Dacă regimul şcolii a fost câteodată sever şi aţi întâlnit greutăţi, aceasta a fost pentru binele lor. In carieră să-şi reamintească însă fiecare de clipe­le frumoase petrecute în cuprinsul acestei instituţiuni, care de 90 de ani a creiat elemente de nădejde, viteji, cărturari şi caractere graţie cărora astăzi avem o Românie Mare. Cuvântarea se încheie prin urări de sănătate adresate M. S. Regelui, Voevodului Mihai şi Augustei Fami­lii Regale. La urmă s-a expediat o telegra­mă Marelui Voevod Mihai, cu ur­mătorul cuprins: În această dimineaţă cu ocazia de închidere de an şcolar 1936 pro­fesorii, ofiţerii şi elevii acestei şcoli, cu profund respect, cu credinţă şi adevărat devotament îşi îndreaptă prin mine gândurile lor spre Măria Voastră şi din suflet cald de ostaşi credincioşi Patriei şi Tronului stri­găm: Să trăeşti Măria Ta, Să tră­iască M. S. Regele Carol II­ şi Augu­sta familie regală. (ss). General Macici Comandantul şcoalei militare DISTRIBUIREA PREMIILOR După cuvântarea comandantului s-au distribuit premiile şi cupele pen­tru trageri şi sport. Au fost premiaţi următorii elevi: Mihăilescu Niculae, infanterie, Do­­brescu D. Paul, artilerie, Diacones­­cu Vasile, cavalerie, Manac Marin, geniu, Guigea Dumitru, guarzi de geniu, Scărlătescu Constantin, avia­ţie navigant, Niculeac T. Emil, jan­darm, Giugitu St., aviaţie mecanică, Ciucă S, marină de punte, Hărăs­­toşan Emil, marină mecanică, şi Geană Ion, administraţie. ÎNTRUNIREA PROMOŢIEI 1912 DE OFIŢERI In cadrul serbării de sfârşit de an a avut loc întrunirea promoţiei 1912 de ofiţeri care a împlinit 25 d­e ani de la absolvirea acestei şcoli. Şe­ful promoţiei este d. colonel Toci­­neanu, care a ţinut o inimoasă cu­vântare în care a arătat semnifi­caţia întâlnirii de astăzi între zidu­rile şcolii militare de infanterie, du­pă un sfert de veac. Avansaţi la gradul de sublocote­nent în anul 1912 au pornit în ca­rieră 197 dintre care 171 infanterie şi 26 în administraţie. De atunci 37 au căzut eroi pe câmpul de luptă în t­impul marelui războiu. (Se păs­trează un minut de tăcere. Muzica militară cântă rugăciunea). D. col. Tocineanu adresându-se foştilor comandanţi şi profesori le arată sentimentele pline de recu­noştinţă pentru perseverenţa şi munca depusă graţie căreia promo­ţia 1912 de ofiţeri a pus în serviciul patriei tot ce a avut mai înalt în su­fletul ei. Deasemenea mulţumeşte d-lui general Macici şi camarazilor ofiţeri din cadrele şcoalei pentru os­pitalitatea pe care le-a dat-o pentru a-şi putea sărbători 25 de ani de la absolvirea şcolii. Adresându-se elevilor le spune cu­vinte încurajatoare îndemându-i să-şi îndeplinească cu sfinţenie în­datoririle către Dumnezeu, Rege, Ţară şi către ei Înşişi. D. colonel Tocineanu îşi încheie cuvântarea, urând multă sănătate marelui ocrotitor M. S. Regele Ca­rol II. Cu acest prilej promoţia 55 de ofi­ţeri a făcut un nou jurământ de credinţă că va fi gata la datorie, a­­părându-şi până la sacrificiu Ţara şi Regele. A urmat apoi defilarea elevilor şi ofiţerilor din promoţia 1916 ca­re a fost primită de d-nii generali To­direscu şi Macici. S-a semnat apoi pifi­a comemora­tivă de­sptre promoţia de ofiţeri 1912, aşezată special în­ acest scop. După aceea a avut loc o frumoasă şezătoare artistică a elevilor cu care prilej s’a reprezentat revista „înfră­ţirea armelor” cu concursul d-nei Liana Mihăilescu-locot. Cioarbă. La ora 12 s’a servit o gustare in­vitaţilor în hall-ul pavilionului, iar în reflector masa elevilor. Solemnitatea de sfârşit de an de la şcoala pregătitoare de ofiţeri de geniu Cuvântarea d-lui col. comandant Eftimescu Azi dimineaţă a avut loc la şcoala de ofiţeri de geniu, de sub comanda d-lui lt.­col. Eftimescu Dumitru, serbarea de sfârşit de an. Cu acest prilej s’au distribuit pre­mii pentru studii şi pentru caracter. Deasemenea s-a sfinţit şi inaugurat o placă de marmoră cu numele tu­turor ofiţerilor, al şefilor de promoţii ai şcolii de ofiţeri de geniu, de la în­fiinţare şi până astăzi. ASISTENŢA Remarcăm prezenţa d-lor gene­rali: Ignat Mihail, inspector gene­ral al geniului, Căţoiu, Ibert, Iarca, Moscu, Marinescu şi coloneii:­­ Ali­­nescu, Petrescu, Cioroianu, Brăiloiu, Vasiliu, Stănescu, Margaritopol, Bor­­şaru, locotenenţi colonei Cojocaru, Bursan, maiorii: Panţu, Dănescu, etc. cât şi un numeros public, for­mat din­­părinţii elevilor şi priete­nii şcolii. Solemnitatea a început prin tre­cerea in revistă a elevilor de către d. general Ignat, după care s’au ci­tit ordinea de zi cu promovarea ele­vilor în anul al treilea şi absolven­ţilor cari urmează să fie înaintaţi la gradul de sublocotenent pe ziua de 1 Iulie­­. DISTRIBUIREA PREMIILOR Apoi s’au distribuit premiile. Pre­miul întâi pentru studii a fost de­cernat elevului plutonier major Râmbu Adrian și elev plutonier Va­­silescu. Premiul întâi pentru caracter a fost dat elevului plutonier Verenca și elevului sergent Perju Vasile. Pre­miul întâi la studii s’a mai dat ele­vilor caporali Teodorescu Justin şi Iliescu Gheorghe. S’au mai acordat o serie de men­ţiuni elevilor merituoşi la studii şi purtare atât celor activi cât şi tete­­riştilor. CUVÂNTAREA D-LUI COL­­EFTI­MESCU După distribuirea premiilor şi menţiunilor, d. col. Eftimescu Du­mitru a ţinut următoarea cuvântare: Ziua de astăzi este ziua încheerii socotelilor. Este ziua în care se face bilanţul activităţii acestei instituţii din care să se constate profitul efor­turilor de zi şi de noapte ale tuturor profesorilor, ofiţerilor şi elevilor în cadrul unui an şcolar. De comandant al şcolii spune că, examinându-se acest bilanţ, se poa­te afirma cu toată liniştea sufle­tească şi cu cel mai curat cuget că, putem fi mândri de aceste rezultate. Această afirmaţie a fost confir­mată de altfel şi de şefii ierarhici in inspecţiile făcute de el de profesorii cursurilor cât şi de comisiunile de examinare. D. col. Eftimescu adresându-se e­­levilor absolvenţi ai şcolii de ofiţeri de geniu, le spune că ridicarea la gradul de sublocotenent este cel mai mare eveniment din viaţa unui ofi­ţer de carieră. Este momentul grav, când ei trec pragul de la viaţa fără răspunderi la o viaţă plină de răs­punderi. In continuare, comandantul şcolii spune elevilor să păşească cu încre­dere in carieră, călăuzindu-se In toate acţiunile lor de cel mai curat şi cald patriotism. D. colonel Eftimescu îşi încheie cuvântarea urând sănătate M. S. Regelui, Marelui Voevod Mihai şi Augustei Familii Regale. Deasemenea urează sănătate şi succes în carieră promoţiei a 16-a de ofiţeri de geniu, care pe ziua de 1 iulie vor fi înaintaţi la gradul de sublocotenent. DEZVELIREA ŞI SFINŢIREA UNEI PLACI DE MARMORA După cuvântarea comandantului s’a desvelit şi sfinţit placa de mar­moră pe care sunt imprimate nu­mele tuturor ofiţerilor şefi de pro­moţii. D. căpitan Nedelescu Dumitru, primul şef de promoţie a ţinut o scurtă cuvântare, arătând însem­nătatea zilei. Deasemenea a mai ţinut o scurtă cuvântare de colonel Eftimescu, co­mandantul şcoli arătând că re­compensa, stimulentul şi puterea exemplului sunt factorii covârşitori pe cari rezidă întreg edificiul edu­cativ militar şi moral al viitorilor noştri ofiţeri. Exprimă apoi felici­tări celor ce s’au afirmat in timpul cursurilor şi urează ca în tot cursul carierii să fie pildă camarazilor. A urmat apoi o producţie sporti­vă, executată de elevii şcolii, după care s’a trecut în cazinoul ofiţeri­lor, unde s’a luat masa în comun. Ordinea desăvârşită şi disciplina din aceste două academii militare ne-a impresionat profund. Atât d. general Vlach­i cât şi d. lt.-col. Eftimescu pot fi trecuţi in rândul pedagogilor de înaltă clasă. Domniile lor au ştiut să impregneze acestor două înalte instituţii, suflul ostăşesc şi un minim spirit de ca­maraderie. D. Lt.-col. EFTIMESCU ADEVĂRUL Preşedintele Lebrun şi absolvenţii români ai Şcoalei politehnice de la Paris D. ing. N. Păianu, care a luat parte la congresul mondial de pe­trol de la Paris, a fost primit în au­dienţă particulară de d. Lebrun, preşedintele Republicii franceze, în calitate de vechi camarad de la şcoala politehnică şi superioară de mine din Paris. Cu această ocazie a cerut con­simţământul d-lui Lebrun pentru a fi proclamat preşedintele de onoa­re al grupului vechilor elevi ai şcoa­­lei politehnice, români şi francezi, locuind în România şi făcând parte din diferite industrii. PREŞEDINTELE LEBRUN înmormântarea lui Stravolca Eri la ora 7 seara s-a săvârşit în­­mormântarea avocatului Stravolca. Rămăşiţele pământeşti au fost de­puse în cripta cimitirului Bellu, în prezenţa unei foarte numeroase a­­sistenţe. Onorurile militare au fost date de o companie din reg. 21 infanterie împreună cu muzica regimentului. La mormânt au vorbit d-nii avo­cat Radu Budişteanu, ca reprezenr­tant al baroului de Ilfov, avocat I­­liescu, din partea colegilor lui de la serviciul de contencios al ministe­rului aerului şi marinei şi d. lt. col. Constantinescu, din partea minis­­teriului aerului și marinei. Interzicerea avorturilor a dublat numărul naşterilor din Rusia MOSCOVA, 29. (Rador). — Agenţia Tass transmite: Ziarul „PRAVDA” se ocupă in­­tr’un articol de fond, publicat cu prilejul primei aniversări a inter­zicerii avorturilor în Uniunea Sovie­tică, de rezultatele acestei dispozi­ţii legale. Ziarul subliniază că rezultatele a­­cestei legi sunt evidente. Natalita­tea a sporit considerabil în acest an. Astfel, la Moscova s-a născut în perioada Ianuarie — Mai 1936 un număr de 30.171 de copii, pe când in perioada corespunzătoare a anu­lui acesta, numărul naşterilor s-a­ ridicat la 56.398. Natalitatea la Leningrad a fost a­­proape dublă iar în numeroase ora­şe, precum Kiev, Minsk, Baku Taş­­kent şi altele, numărul naşterilor a sporit cu vreo 50 la sută. Ziarul arată apoi că, paralel cu această sporire a numărului naşte­rilor, s’a înregistrat o scădere consi­­derabilă a numărului divorțurilor. g­radina­­. R­p­A.c­o L­o­s COMPANIA „TONEANU joacă in fiecare seară formidabilul succes SCANDAL LA TREI PAPUCI LA Funcţionarii fiscali şi cazul Varveri Să se reprime fraudele, dar să se sporească salariile Primim cu rugămintea de a pu­blica: In seara zilei de 28 iunie 1937, nu­meroşi funcţionari fiscali din toate gradele din Capitală, adunându-se spontan şi fără convocare sau direc­tiva cuiva, au discutat problemele de interes imediat în legătură cu mă­surile de reprimare a fraudelor luate în ultimul timp. Ca urmare a examinărilor făcute şi discuţiunilor urmate, funcţionarii fiscali exprimă următoarele consta­­tări­ desiderate, care aparţin tuturor funcţionarilor din finanţe, rugând cu toată stăruinţa organele în drept să le dea ascultarea cuvenită. Funcţionarii fiscali sunt în acord cu oricine este interesat pentru mo­ralitatea administrativă şi buna func­ţionare a serviciilor fiscale să se re­m­ ini fi r.n inertei m­em­elifiei nrififi finim­i­­tere, încercare de fraudă, sau orice abatere gravă de natură a da naşteri la diminuarea ilegală a patrimoniului public. Ei nu sunt de acord însă cu măsu­rile disproporţionate de sancţiuni grave pentru vini insuficient stabilite şi mai ales pe calea unui regim dis­ciplinar care violează cel mai ele­mentar drept de apărare. Funcţionarii fiscali constată că reala cauză a fraudelor ce se săvâr­şesc în Administraţia Fiscală, nu este insuficienţa de control şi de severi­tăţi a regimului disciplinar şi cauzele fraudelor trebuesc căutate în salari­zarea mizerabilă a personalului fis­cal şi atmosfera deprimantă croiată de tratamentul ce se acordă acestui personal precum şi în lipsurile de organizare administrativă. De aceea înăsprirea regimului dis­ciplinar până la a lipsi de funcţio­nari de dreptul elementar de apărare nu este un remediu pentru evitarea fraudelor şi contra acestui regim extrem de riguros funcţionărimea fiscală protestează cu toată energia. Este necesar ca forurile superioare să cerceteze cu toată bunăvoinţa cau­zele reale ale acestora şi să se ia mă­­su­ri pentru suprimarea lor. Funcţionarii fiscali roagă pe cei în drept să studieze mijlocul de nor­mală salarizare a personalului, să îmbunătăţească tratamentul aplicat personalului şi să studieze şi să re­medieze organizarea serviciilor fis­cale, pentru ca pe deo parte să se ob­ţină o asigurare cât mai serioasă a avutului Statului, iar pe de altă parte să se dea posibilitate funcţionarilor de a duce o viaţă cinstită şi ome­nească, punăndu-i in afară de orice ispită care să prejudicieze interesele C­f/t/nfii Reducere pe C. F. R. pentru „Luna Galaţilor“ Vizitatorii „Lunei Galaţilor“ vor beneficia de 50 la sută reducere din taxele tarifare tren de persoane, dacă vor pleca din staţiile de por­nire între 18 Iulie şi 18 August in­clusiv şi se vor înapoia în acelaş interval de timp. Valabilitatea biletelor pentru ina­­poere, se limitează la cel mult 5 zile, socotite de la data sosirii in timpul duratei expoziţiei. La ducere se va călători cu bilete cu preţ Întreg, iar înapoerea făcân­­du-se gratuit, pe baza vizei dată de staţia Galaţi. Nu se admite Întreruperea călăto­riei nici la ducere și nici la înapoere. Costul suplimentului de tren acce­lerat sau al tichetului pentru tren rapid, se va plăti integral atât la ducere cât și la înapoiere. Mărfurile expuse vor beneficia, la m­anoeiPft di 715 la unit,5. nadineere. Pagina 3-a DUMINICA 4 IULIE ora 9,35, cu trenul Simplon pleacă Excursia la : PAR IS-COASTA éa AZUR-ROMA-FLOR ENTA-MIL AN 0-VEN ET1A Ultimele înscrieri se mai primesc la TURISMUL MONDIAL BUCURESTI, Str. Cobălcescu AS. Tel. 4.88.03 Calea Victoriei 60. Tel. 4.85.07 Bolile de stomac sunt cele mai răspândite De ce? Fiindcă în stomac îşi au isvorul toate energiile de care are nevoie omul in viaţă, tot în stomac omul găseşte unul din cele mai bo­gate isvoare de plăceri şi de aceea omul îl pune mereu în funcţiune. Dar de aceea şi stomacul e orga­nul care trebue mai mult menajat în viaţă. Din nenorocire tocmai el este cel mai mult atacat devenind un isvor de dureri, de suferinţe. Mii şi mii de oameni îşi văd viaţa prefăcută într’un chin, din cauza tulburărilor din stomac. Simptomul care nelinişteşte, alarmează şi sile­şte pe om să părăsească orice ac­tivitate este durerea de stomac. Când se iveşte această durere, (de obiceiu după masă), la alţii în timpul nopţii, sau chiar în mod ne­regulat, îl vezi pe cel suferind palid, cu figura crispată, ţinându-se cu mâinile de burtă. Gestul acesta e insă fără de folos, fiindcă durerea e pricinuită de o prea mare câtime de zemuri acre şi usturătoare ce se revarsă în el peste pieliţa fină şi iritată ce căptuşeşte stomacul (aşa numita mucoasa stomacului). Medicina, clinica, ajutate de chi­mie, de farmacie, s’au străduit de zeci şi sute de ani spre a găsi mij­locul nu numai de a alina aceste dureri, dar de a înlătura pentru totdeauna pricina care le dă na­ştere. Lumea suferinzilor cunoaşte ace­ste mijloace, cunoaşte aceste leacuri. Ele au ajuns populare. Nu e nevoe să le înşirăm aci. Dar ce folos? Omul suferind de stomac la o linguriţă, sau pe un vârf de cuţit, din acele doctorii, îşi simte uneori durerea alinată, alte­ori însă nu. Ceea ce este însă sigur e faptul că boala nu i-a dispărut, luând acele doctorii. Durerea revine. Ei bine, tocmai aci rezidă supe­rioritatea acelui nou remediu com­pus în chip atât de fericit de un grup de savanţi şi pus în vânzare sub numele de: VENTROPAN”. Aci nu mnl a vrv­rha. Ha s»­ftUnft Tvntni o plipă, sau chiar pentru câteva ore la durerea de stomac. Cu VENTROPANUL ştiinţa medi­cinii îndeplineşte cel mai de seamă rol al ei: ea suprimă PENTRU TOT­DEAUNA isvorul durerii, fiindcă vindecă inflamaţia, aprinderea, ir­­­taţia pieliţii ce căptuşeşte stomacul („mucoasa gastrică”), şi în acelaş timp micşorează câtimea zemurilor acre, acide, usturătoare ce se re­varsă din ghindurile acestei mu­coase în stomac. Şi „Ventropanul” îşi îndeplineşte acest rol, nu ca toate medicamen­tele întrebuinţate până azi în ga­­strologie (ştiinţa boalelor de sto­mac) care alcalizau sucul sau ze­­murile din stomac — de care sucuri, totuşi, stomacul are nevoie pentru mistuirea alimentelor (în câtime moderată), — repetăm nu alca­­linizând (adică făcând sălcie zeama din stomac), ci numai neutrali­zând-o, (adică făcând-o indiferen­tă, nici sălcie şi nici prea acră, şi deci nevătămătoare). Această mi­nune terapeutică o realizează „Ven­tropanul”. Dar el mai realizează o minune! „Ventropanul” fiind un praf extrem de fin (coloidal) se aş­terne pe pieliţa mucoasă bolnavă, peste toată suprafaţa ei, şi astfel el constituie un fin pansament in­tern, şi o vindecă! Şi ca efectul să fie şi mai minu­nat, Ventropanul are în admirabila-i compoziţie şi un principiu calmant care nu numai că alungă orice urmă de durere, dar ajută vindecarea radi­cală. Şi astfel Ventropanul intră în arsenalul terapeutic al medicinii moderne ca un adevărat binefăcă­tor al omenirii. Miile şi sutele de mii de gastropaţi (suferinzii de stomac) îşi găsesc mântuirea în „Ventropan”. „Ventropan” se găseşte la Far­macii şi Drogherii. Pentru provincie, expediază con­tra ramburs de Lei 130 Farmacii ,iLa Galen", calea Griviţei 78, cureşti.

Next