Adevěrul, noiembrie 1937 (Anul 51, nr. 16491-16515)
1937-11-01 / nr. 16491
Paesspiaja 2-г» Expozeul d-lui Yvon Delbos Usamas*e «1 pag. I». Foarte multa lume $i foarte multi oameni politici dela noi auinterpretat ca o släbiciune a Frantei faptul cä guvernul dela Paris n’a reusit, pänä acum, sä modifice climatul morbid al Europei si sä converteascä la un ideal de solidaritate si de respect a legilor internationale, tocmai tärile dictatoriale. Intr'o asemenea actiune Frinta,n’a putut reusi pänä astäzi, fiindcä din pricina erorilor grave isavarsite de d-nii Laval si Tardieu, isi insträinase amicitia, sprijinul si colaborarea Marei Britanii Nu trebuie sä uitäm cä Franta trebuie sä consträngä la respectarea päcii oameni si forte, cari nu fa’c decat sä se derobeze din fata tihui asemenea angajament. •Dupä cumreese din г discursul dllui Delbos astäzi situatia s’a schimbat. Solidaritatea Frantei si a Marei Britanii este perfectä si nu mai poate fi atinsä. Cele "douä mari puteri democratice sunt indisolubil legate de o identitate de interese de care poate sä-si dea seama oricine. Si aceastä colaborare este cu atat mai eficace, astäzi dim punct de vedere moral si, dacä va fi nevoie, mäine in doimeniu, material si militar, intrucat Statele Unite ale Americei de Nord sustin aceleasi principii.: :: In discursul pe care l-a rostit acum o säptämänä ministrul de externe al Americei de Nord, dl Cordel Hull, la universitatea din Toronto, a subliniat importanta respectului tratatelor, comparand relatiile internationale in viata fiecärei natiuni, a cärei ordine nu poate fi asiguratä decat prin respectul legilor. . „Ordinea in relatiile internationale — a spus d. Hull — este tot atat, de vitalä ca si in relatiile interne ale unei natiuni. Interdependenta tuturor natiunilor este un factor tot atat de fundamental in lumea civilizatä ca si interdependenta indivizilor in sanul unei natiuni. „In mod teoretic , natiune se poate izola de restul lumii, cum ar putea sä facä un individ in natiune, insä, in sfarsit, datoria inexorabila trebuie platita prin diminnuarea standardului material, moral si spiritual. Mentinerea ordinal internationale nu depinde numai de acceptarea unor anumite reguli de conduita din partea natiunilor, ci de respectarea lor. „In imprejurarile actuale nici o natiune nu poate scapa de repercusiunile unui conflict armat, indiferent in care parte a lumii s’ar gasi”. Ne vom da seama de importanta solidaritatii franco-engleze si de aceste manifestari de „ simpatie si jpteipisiimi ,ф’ IjCpreborare ale Statelor Unite, recitind fraza din disfcuräuk d-lui Yvon Delbos, cäre i se referä Ta^npi: „In tqate imprejurärile, — a ispus, ministrul de externe al Fidntdi — oricare ar fi forma agresiunii, dacä agresunea s’a produs, Tranfa i§i va respecta angajatiisntele luate”. , Vom, avea deci incä multe zile de meliniste si de främäntare. Panä la sfar.sit insä ,prevederile istoriei se ' vor .implifti §i se va putea vedea ,/™' odata ceeace a spus d. •Cprdul .Hull si anume: I |,(3}|vili(78tti'a modernä a putut träi, a §i progresat chiar, pentruca violatorii de tratate Si perturbatorii ordnei au fost totdeauna о excepfie $i ¥ о regula. „Orice tragedii au pricinuit in timpuS scurteä Itir ■' aparipuni pe scena Isuprteaj la sfar$ift au treburit iofdeauna sä se piece in fata'voinfei majoritätii intense, doritoare de a-si putea continua druimiliroamte“. ] " ■■ V ж • lata discriminarea ce se desprinde mai mult decat lamurit din 'discutSurile ' celor doi oameni de stat, reprezentand democratia si dictatura. Liviu P. Nasta Cititi „Dimineata Copiilor“ biletele de teatru. Se vedea de pe atunci cä nu aveam sä ajung departe... .. . . La izbuenirea räzboiului, ne-am despärtit, putin cam räcitt, eu, enervat de lini§tea lugubrä, in care se, desfä§ura mobilizarea francezä, Miche, devenitä irascibilä si intolerantä fatä de scepticismul meu. N‘am väzut-o apoi si nici n‘am avut vesti dela dänsa cincisprezece ani. Sosit la Paris, prin 1929, m’ara gräbit sä o väd chiar de a doua zi. Naveam nici o indicare asupra existentei si cu atât mai putin asupra domiciliului ei — dar Parisul e pus pe duratä! Casele sunt centenare, si, prin cartierele centrale, nu se schimbä niciodatä nimic; dacä se ridica vreuna, ea e la fel cu cea därimatä si in acelas stil de elegantä sobrä, cenusie, al intregului oras. Cand am reapärut la Café de Cluny, desi murisera un milion jumätate de francezi, m’au servit tot Monsieur Claude si Monsieur Napoléon, de care mä despärtisem itt preziua plecarii lor pe front; iar la restaurant, tot feciorelnica Madame Joséphine. E drept cä bätrana Madame Marie nu mai servia, dar träia incä, asa ca am vizitat-o acasä, zglobie, desi de saptezeci si cinci de ani. Pentru a o descoperi pe Miche, mijlocul cel mai sigur era, deci, sä caut la vechiul ei domiciliu si, in adevär, portarul lui-a comunicat cä in cei cinsprezece ani, Miche se märitase, isi pierduse sotul si locuia si acum in acelas apartament. Iatä-mä, deci, cu o cutie de castane glasate, urcand,hai-hai, cele cinci caturi ale casei färä ascensor. Sunai. In prag se arätä o femeiuscä mititicä, ce mä mäsurä clipa, pentru a lansa apoi intr'o rachetä de ris, aceste vorbe catastrofale cu intonatii strengäresti: “ Oh, le gros pere que tu fais! Prietenul meu Pierrot, in schimb, e tot asa ca atunci: mic, vioi, sprinten si sub altä forma a tinut sä realizeze ceia ce fägäduia; de la teorie a trecut la practicä si incä la ce practicä! Pe Bärägan, prin dreptul unei statii depäsitä de rapid in goanä, mi-a arätat domeniul fiului säu, rämas de la bunic. Douä mii opt sute de hectare! — Uite, colo, casa aia mare, e o scoalä de agriculturä cläditä de bätran. Colo... cosarele, hambarele. Uite conacul, uite parcul nostru... uite scoala... uite biserica... totul ridicat de mine. Mä iritam, pleostit, la Pierrot, la micul nostru Pierrot Si la mänele lui grasute, care au ridicat scoli, biserici, conace, cooperative, asa cum imi impuia capul la Paris, pe cand il credeam mai mult flecar... ^— Dar sä nu-ti inchipui cä s-a fäcut asa de usor. La moartea lui socru-meu a rämas o datorie de o sutä saptezeci de milioane. Intelegi tu, ce inseamnä о datorie de о sutä saptezeci de milioane? Eu, care n'am väzut in viata mea о politä, n'am incheiat un act comercial si n'as mai putea dormi de asi avea о datorie de о sutä de lei — sä nu inteleg ce inseamnä о datorie de о sutä sapte zeci de milioane de lei! — In ultimii ani ai vietii lui, socru-meu isi pierduse luciditatea si iscalea, iscabea... A trebuit sä pornesc procese... sä reduc creantele la vreo cincisprezece milioane... sä le achit, rämänand azi de platä doar vreo douä. Unsprezece ani de procese nenumärate. Intelegi tu ce inseamnä unsprezece ani de procese? Eu, care n'am avut niciodatä un proces si de cele cäteva ori, cänd am fost la Palatul Justitiei, m'am tinut de ziduri ca sä nu ametesc la gändul intereselor omenesti ce se puneau la cale intre zidurile lui — sä nu inteleg ce inseamnä unsprezece ani de procese nenumära- te! — Uite colo, isi intinserä iaräsi mina gräsutä Pierrot, vezi о pata cenusie... sunt oile mele. Trei mii de oi si о mie de porci... Uite aici, längä sine, douäzeci de hectare de vie plantatä de mine, о ingrop chiar acum si dincoace alte douäzeci, pe care le replantez, cäci via, dragä, dupä cum stii... Nu stiam nimic; nu voiam sä stiu nimic. Mä uitam la manile lui Pierrot, ca la niste mäni de mag, in timp ce mi le ascundeam pe ale mele, cu rusine, ca si cum ar fi avut pe eie pata unei crime. Trenul mergea gafuit spre Feteisti... — Ne oprim aici, incheie el, te iau patru ceasuri cu masina, asa cä, in loc sä ajungi la Constanta la cinci, vii cu acceleratul de zece. Aici am o proprietate indivizä de cincisprezece mii de hectare pämänt de balta, din care am indiguit panä acum douä. O sä-ti arat totul, vino... — Nu, nu, i-am raspuns zugrumat de emotie, privind fascinat эрге mänile, care au plantat douäzeci de hectare de vie si vor replanta alte douäzeci, au indiguit douä mii de hectare, duc grija a trei mii de oi si o mie de porci, au oprit präpädul unei datori de o sutä saptezeci de milioane, au purtat procese de unsprezece ani... — Nu, nu, am repetat. Mä reclamä niste afaceri urgente la Constanta. Minteam. Niste afaceri? N’am avut niciodatä afaceri urgente. Voiam sä rämän singur. Si numai dupä ce Pierrot s’a scoborit la Fetesti, strivit sub o povarä ce mä inäbusia de mult, mi-am scos mänele din buzunar, le-am privit cu dispret, $i le am aruncat, obidit: — Si voi, nememice, ce ati facut in tot timpul acesta ? E Lovinescu O societate de binefacere a creat un „adäpost" pentm animale, unde in chip gratios, cei ce nu mai pot sä-si intretinä cainii, sunt invitati sä-i incredinteze acestui cämin, pentru a li se da ingrijire si hranä. In sensul asta, s'a lansat un apel prin ziare si cu acest prilej lumea nevoiaSä a aflat de existenta acestui refugiu. Intr'adevär, pe sträzile marginase ale orasului si pe mandatrele insalubre ale periferiilor, o sumedenie de caini rätäcesc nemancati, huiduiti si bätuiti cu pietre. Spectacolul este barbar. Sunt oameni nevoiasi cari in clipa cand au päräsit o cocioabä, pentru a se muta in alta si mai neiricäpätoare, uitä sau lasä pierdut in urma lor acest bagaj viu, devenit inutil, in noua stramtoare, a micii lor asezari. . Ce sä facä bietul nevoias? , hraba unui cäine alarm greu in balanta ea suitei zilnice. Painea e scumpä, ciolanele sunt rare, daca nu chiar inexistente, fiindcä prezenta lor, insemneaza imediat consumatia carnii. Dar carnea e scumpä, alimentele sunt putine si omul dintre copilul lui si cäinele din bätäturä, preferä pe cel dintäi. Adevärul este dezolant. Si proectiunea acestui adevär, desvälue o mizerie realä si nebiruitä. Aceastä mizerie este sporitä, in bund parte si färä indoialä, de marele desechilibru dintre castigul omului särac si standardul pietii. O disproportie enormä stä la baza vietii gospodäresti. Specula alimentelor se practicä, färä scrupul Si färä control. Dacä grija administrativa ar doza expansiunea preturilor in raport cu castigul unul al celor multi, mizeria ar fi mult diminuatä. Alimentele si articolele de imbräcäminte, adicä tocmai ce este primordial in conditiunile existentii, sunt la bunul plac al targului. Dacä gospodarul dela mahala, ajunge sä-si lase cainele rätäcit sau il goneste dela usä, nu face cä e sälbatec sau indiferent, ci pentru cä duce cu greutate jugul vietii lui Si pe al copiilor. Dacä existä inimi induiosate, pentru mizeria cäinilor vagabonzi, cu atat mai mult constanta civilizatä se revoltä si ia aminte la durerile semenilor nostri. Cäini si oameni, meritä deopotrivä gratia si dragostea celor inaintati, cä deopotrivä sufär si asteapt'■ „Gurä de от, Gurä de cäine Cere päine“. Se poate o mai naturalä afinitate biologicä? /, enuntat in acest imperativ, asa de plastic si hatarit, toatä tragedia, cu sau färä constantä, a vietii. Claudia Militan 1 Noembre CUVANTUL PATRIARHULUI In ziua de 1 Noembrie 1925 s’a fäcut investirea celui dintai Patriarh al Romaniei, dr. Miron Cristea. O piesä de atmosferä provincialä Stagiunea teatrului de sub conducerea artisticä a cunoscutului artist d. Ion Manolescu, se va deschide in curand cu piesa „Irena“, comedie in trei acte de d. Adrian Pascu, cunoscut spectatorilor bucuresteni in urma succesului obtinut acum cativa ani, aläturi de confratele si colaboratorul säu Sandu Teleajen, cu drama „Cuiburi sfärämate“, jucatä pe scena teatrului „Regina Maria“. Finem, in primul rand, sä salutäm conducerea teatrului Ligii Culturale, care a rämas credincioasä bunului obicei, asa de uitat in ultima vreme de onoratele directiuni ale teatrelor particulare, de a inaugura un nou an de muncä si realizäri artistice cu o piesä romäneascä. Recunoastem, in aceastä perseverentä de a promova talentele scrisului teatral de la noi, gestul de ■eiegantä si de constiintä al artistului si al intelectualului rämas departe de toate calculele meschiine ale tarabelor mai mult sau mai pufin teatrale de, astäzi. Alegerea pe care a fäcut-o d. Ion Manolescu are meritul dublu de a servi un dramaturg tanär, modest ca orice provincial care are ?i timp si räbdare sä a?tepte, si de a scoate din uitare o piesä care ?i-a avut epoca ei de succes. Comedia „Irena“ a d-lui Adrian Pascu a fost jucatä la Teatrul National din Ia?i $i pe alte scene oficiale din provincie. Este o piesä scrisä färä prea mari pretentii de intelectualism dar cu atat mai realä, mai apropiatä de melancolia specifica, de moravurile ?i de atmosfera provinciei, unde dramele mici si mari se petrec ?i se uitä mai repede. O interpretare bine pusä la punct si o regie care sä puna accentul, in primul rand, pe atmosferä, ar asigura „Irenei“ un succes meritat. A?teptäm premiera comediei d-lui Adrian Pascu cu incredere. 8. m. z. D. SANDU TELEAJEN ADEVERUl Scena §i culisere 30 OCTOMBRIE 1879: Teatrul National: „Despot Vodä“ de Vasile Alecsandri. 1880: T. N.: „Trei crai de la räsärit“ de T. P. Hasdeu $i „Un träntor cat zece“ de Matei Milio. 1883: T. N.: „Olteanca“ operetä de G. Bengescu, muzica de E. Caudella. 1890: T. N.: „Eva“ de Richard Woos, traducere de G. Bengescu. 1894: T. N.: „Sfar?itul Sodomei“ de Sudermann, traducere de O. Saphir. 1897: T. N.: „Unchiul Bidochon“ de Vanloo, traducere de V. Enescu. 1899: T. N.: „Controlorul de vagoane“ de Bisson, traducere de P. Liciu. 1901: T. N.: „O sarutare“ de Ion Petrovici. 1903: T. N.: „In cleste“ de Hervien traducere de Haralamb Lecca. 1909: T. N.: „Diavolul“ de Franz Molnár. 1911: T. N.: „Rhea Silvia“ de N. Scurtescu. 1919: T. N.: „Candia“ de B. Shaw. I. M. Vreau sä träesc, la Teatrul National In seara de 1 'noem’brie, Teatrul National va reprenta pentru prima oarä in aceastä stagiune Vreau sä träesc drama in ■rei acte si patru tablouri de d-na Claudia Millian. Vreau sä träesc äste piesa originalä care a repurtat un strälucit succes in presä ?i un papuc fiind distinsä cu marele premiu al Teatrului National 1937. In fruntea distributiei sunt d-nele Aura Buzescu, Marietta Anca ?i d-nii Ion Manolescu, Gr. Marcuiescu si Critico. Punerea In scenä Soare Z. Soare ?i decoruri de Traian Cornescu. Päreri noua asupra lui Kekaumenes In sedinta de eri a Academiei Romane, d. prof. N. Bänescu, de la Universitatea din Cluj, a fäcut o interesantä comunicare cu titlul: Päreri nouä asupra lui Kekaumenos. Conferentianul a fäcut biografia marelui senior bizantin din Thesalia ?i a evidentiat valoarea istoricä a lucrärii sale Strategikon, care pentru noi prezintä un interes deosebit prin relatiile ce le dä asupra românilor macedoneni. l Bibliografie säptämänalä LITERATURÄ Petre Gh. Morariu: Mama. (Poezii pentru $colari). Brasov, 1937, Tip. „Voimii Carpatilor"’. George Boldea : Soliloquii (Poeme) Sibiu, Tip. „Krafft” 38 p. 40 1. I. Croitoru si X. Lerner: Opt povestiri. las. 1337, Tip. „Lucrätorii aso Ciati” 61 p. 15 1. Mircea Georgescu: Sat särac (Poezii) Craiova 1937. Tip. „Apärarea nationalä”. ISTORIA LITERARÄ G. Ursu: Istoria literarä a Bärladului (vol. I). Bärlad. 1936. Tip. . Pim” 62 p. 30 1. ISTORIE Dr. Anton D. Velcu 1) Prefatä la Memoriul drapelelor ostirii române. 2) Steag ostanesc din vremea lui Sterban Cantacuzino. Buc. 1937. Tip. F. Gobi, fii, s. a. 19. p. Maior Tr. Popa-Liseanu: Steag osta- lesc moldovenesc din vremea lui Stefan cel Mare Buc. 1937. Tip. F. Gobi s. a. Const. C. Giurescu: Ioan Voda-Viteazul. Buc. 1937. Tip. F. Gobi-fii. Aurelian Sacerdoteanu: Romani si barbari in secolul IX. Un inceput de diferentere. Buc. 1937. Tip. F. Goblfi. I I. Minea: Un vechiu cercetätor al ar- I hivelor noastre. Sfärsitul Marelui Logo. : fät Bärlädeanu si räscoala in contra lui Aron Vodä. Buc 1937. Tip. F. Goblfii.A. V. Boldur: Istoria Basarabiei (vol. I). Epocile vechi. 324 p. 300. Chisinäu Tip. „Dreptatea”. L. Mrazec; ITogresui stiintei mineralogice in cei 40 de ani din urmä. Buc. 1937. Tip. F. Göbl-fii. Dan Giu?cä: Etude :ön tgenographique de l’ettet morphotrapique dans un cas de cyclisatlon spironique. Buc. 1937 Tip. F. Göbl-fii. Dan Giu$cä: Les Ph-nomenes de métamorphismp hydrothermal des roches paleozoiquc des monts du Bihor. (Transylvanie). Buc. 1937. Tip. F. Göbl-fii. ARHEOLOGIE Florica C. Moisil: Douä monede scite inedite. Buc. Tip. F. Göbl-fii s. a. MEDICINA Dr. G. Rädulescu-Calafat: Problema frigului in raport cu igiena alimentarä a Capitalei. Buc. 1936. Tip. F. Göbl-fii I Dr. Gh. Borearov: Studiu epidemio- logic asupra tito.,ului exantematic intr’o plasä basarabeani. (Mereni, jud. Lapusna) Buc. 1937. Tip. F. Göbl-fii s. a. a*7 rii Stanca: Sterilizarea prostitujiei. Buc. 1936. Tip. F. Göbl-fii s. a. . Mares Cahane: Cateva date statistice in legaturä cu ereditatea in bolile min- ■ tale. Este necesarä sterilizarea unor categorii de bolnavi mintali? Buc. 1937 Tip. F. Göbl-fii. MATEMATICI Matematica (vol. XII 1936). Publicatä de Seminarul de Matematici al Universitäfii Cluj. Inst. arte grafice „Ardealul”, str. Memorandului 22. 1936. T. Anghelutä. Exercijii si probleme de analizä, teoria functiunilor mecanica rajionalä. Ed. Univ. din Cluj 1937. ANTIRE Anuarul 1934 1935 al Universitatii „Regele Ferdinand I” din Cluj 472 p. Cluj. Tip. „Ardealul” 1935. Anuarul Institutului de studii clasice (vol. I 1933-1935) Cluj 304 p Inst. de arte grafice „Ardealul” Cluj. DIVERSE Inginer N. A. Petrescu. Un exemplu de utilizare a energiei electrice pentru fabricarea otelurilor. Buc. Tip. F. Göblfii, s. a. N. Georgescu-Tistu: Pregätirea bibliotecarului si a bibliografuluL Buc 1937. Tip. F. Göbl-Щ s. a. loan S. Antoniu: Prevenirea accidentelor produse de electricitate. Buc. 1937 Tip. F. Göbl fii. N. A. V. Popescu: Despre vänätoare Lugoj, Tip. „Husveth ?i Hoffer” 330 p. Mihai Nicolaiasa $i Ana Nicolaiasa: Monografia satului Sämäseni, jud. Baia Cu , prefațä de Artur Gorovei. Falt 1937. Tip. „Bendir” 144 p. 351 GEOLOGIE cififi Magazinul tűni I' Noembrie S3S7 ROCH IA DE CATIFEA Rochie din catifea neagrä cu guler inalt cu nasturi din strass. Fig. 2. — Costum din catifea, original si practic. Jacheta scurtä are in fatä o broderie din paiete. Fustä strämtä e despicatä. Peste coafurä de care s'au prins cäteva flori, s’a asezat o voaletä rotundä. Colierul de perle, vulpea argintie Si rochia de catifea au, färä indoialä, un fluid magnetic, atat de mult culicig §i concentreazä in jurul lor dorinfele femeilor. Recunoastem in fiecare dintre acestea singure o imagine a luxului, precum toate impreunä sintetizeazä azi suprema elegantä feminina. Nu stim dacä trebuie sä ne bucuräm fiindcä „setea de noutäfi” din noi Сеге e vesnicä variafie sau sä binecuvantäm moda cä ne impune aceste necontenite transformari. Cert e insä cä aceastä zeitä a nestatorniei se reinoieste färä incetare pentru bucuria ochilor multumirea curiozitätii noastre. Actualmente ea a readus la viatä colierul de perle ce dormea de ani de zile in scrinuri somnul uitärii. Vulpei argirstii i-a cedat blazonul nobletei, ridieand-o in onoruri peste celelalte blänuri. Iar catifelei i-a dat totul, a transformat-o ca irr, i-a schimbat felul tesäturii, pentru ca apoi, sub noul aspect, s’o impunä drept material caracteristic sezonului.Catifeaua a reusit astfel, dintre toate materialele moderne cel mai abatur de fortä. Inainte, frumusetea ei era Intotdeauna intunecatä de teama се о provoca: era sensibilä la o atingere, iesea destul de tristä dupä о simplä plimbare in automobil, un fotoliu mai comod ii läsa amintiri nettersc, iar о cälätorie intr’o valizä echivala cu о sinucidere. Azi, printr’un procedeu nou, experimentat in industriae din Lyon, s'a reusit sä se fabrice catifea nefifonabilä. Iatä cum släbiciunea ei dinainte constituie actuala ei fortä. Noua catifea ei revelafie: a imprumutat dela Jersey suplefea, devenind elasticä, dela voal supfirimea Si finefea cari o fac moale strävezie. A ajuns lucioasä, fluidä ca o apä vesnie in miscare, un „bleu de nuit“ rosu purpurä, sau negru, e de-o splendoare incä neegalatä de nici un alt material. Am väzut-o in marile colectii, ocupand lecul de onoare in moda de dupä amiazä si de searä. Erau rochii scurte, cu un nod__ din croialä sau un mic drape la gat, altele incheiate cu nasturi sau copci de strass. Apoi costumele sens re, sau lungi de seara sint tot ce sa putut näscoci mai practic Si, in ctcelasi timp, mai elegant intr’o modä. Am väzut unele cu bluze de satin, danteid, sau lame pentru diferite ore si ocaziuni. Apele i?i ridicau nota la maximum de elegantä, schimband jacheta cu un mic bolero de paiete in ton. Insä seara, la toaletele decoltate, catifeaua isi desfäsoarä intreaga дата a magnificsiei elegante. De la rochia strämtä, drapatä statuar pe corp si pänä la aceea largä cu intercalari si benzi de dantelä sau paiete, pänä la mantoul sau capa lungä, nu cred sä existe o tesäturä mai somptuoasä si totodatä, mai suplä, mai serpuitoare, care sä flateze Magnifica rochie de searä din catifea „bleu nuit”, avänd decolteu rotund, adecvatä balurilor si marilor recepfii, un decolteu, sä evidenfieze silueta, intrun cuvänit sä serveascä mai desävärsit frumusetea feminine. Tufti Ralea Rochie din catifea marine, avand mänecile bufante si cu incrustatii din tun in tr.n Rochie Si mantou din catifea neagrä, bordat cu vulpi Toate subscriptiile pentru fortificarea granitelor Tärii, se vor adresa Ministerului Apärärii Nationale (Directia Contabilitätii Serviciul Casieriei) singurul organ autorizat sä primeascä sumele subscrise. In ziua de 7 Noembrie va avea loc la Cälärasi botezul avionului „Ialomita“ procurat din fondurile filialei locale a asociatiei A. R. P. A. In luna Noembrie va avea loc la Cluj un congres al profesorilor secundari din Ardeal si Banat. Ministerul Apärärii Nationale a hotarat ca pe viitor sa nu mai admits inscrierea la examene de intrare in scolile pregätitoare de ofiteri a tinerilor care nu posedä diploma de bacalaureat la data inscriere. Nu se va mai aproba trecerea examenului sub rezerva prezertarei ulterioare a diplomei de bacalaureat. D. colonel Dombrovschi, c mandantul regimentului de scortä regalä a fost numit ( mandant al comenduirii pre Bucure?ti. In vederea inceperii cursurilor universitare se va oficia azi Duminica o slujbä religoasä la biserica Sf. Nicolae. La aceastä slujbä sunt invitati profesorii ?i studentii universitätii. D. Mihai Popovici, seful organizatiilor national-täräniste din Ardeal si Banat, si-a anuntat sosirea la Timisoara pentru inceputul lunii Noembrie. Femeia Maria Mayer din Cluj s-a sinucis, trägandu-si patru focuri de revolver in piept. Cauza gestului ei disperat nu se cunoaste. D. inginer Oto Bodascher, seful biroului de studii din primaria municipiului Timisoara, a fost invitat sa tina o serie de conferinte in Cehoslovacia asupra Urbanismului si turismului in Romania. Cronica muzicala Filarmonica Joi seara, in cadrul unui festival de muzicä polonezä, douä soliste cu binecuvantata autoritate muzicala, s'au impus publicului. Programul a inceput cu Concertul in fa minor, pentru pian ?i orchestra, de Chopin. D-ra Clara Haskil a adius un frumos aport solistic interpretärii orchestrale a maestrului Georgescu. Pianistica sa s-a impus prin uitare de sine, care i-a ingäduit sä redea cel mai inteligent sens acestei muzici, cu o pietate de mare interpreta. Socoteala timpilor, a dozärii intensitätilor sonore, a folosintei rubatelor ?i abilitätilor tehnice, in admirabile frazäri melodice, ne-au incredintat cä ascultäm o pianistä de seamä, care isi roste?te muzicalitatea ei cultivatä, färä s-o altereze prin cäutarea unor efecte personale. Cu asemänätoare insu?iri ne-a mai interpretat Nocturna in Do diez si Balada In fa minor, ale lui Chopin. A urmat excelenta cantäreatä d-na Korwin-Szymanowska, sora celui mai ilustru compozitor modern al Poloniei, Szymanowski, care a murit in vara trecutä, läsand in muzica tärii sale un gol care multä vreme nu va putea fi implinit. Aceastä distinsä sopranä, cu inteligenta, gustul ?i arta ce stäpäne?te, a interpretat in acest concert douä melodii, implinind $i simfonia a treia a nemuritorului ei frate, operei cäruia este hotäritä a se devota exclusiv. Muzicianä inäscutä ?i cultivatä, foloseite un glas timbrat frumos ?i de o intensitate rarä. Concertul s-a incheiat cu interpretarea foarte inspirata, pe care maestrul Georgescu a dat-o celei da a treia simfonii a lui Szymanowski, numitä in subtitlu si „Cantecul noptii“. E o compozitie de formä mare, care se executä färä intrerupere si in care se simte folosinta atat da caracteristic personalä a variatiei, des intälnitä in opera acestui mare compozitor. In aceastä simfonie autorul nu pare incä pe deplin slobozit de inräurirea germanica (Wagner). In afarä de claritatea ideilor, coloritul si armoniile sclipesc prin efectele multiplelor timbre ale instrumentelor, exageränd poate „Kolosaiul“ prim abuz de acorduri si note prea muit ?i prea lung tinute. Totus, cultura artisticä a acestui compozitor, imensele sale cuno^tinfe muzicale cum ?i profunzimea gändirii, conferä toate o valoare remarcabilä intregii sale opere componistice. Frumos, cu savuroasä muzicalitate, a acompaniat excelentul pianistcompozitor, d. Const Silvestri, atat alta din „Halka“ lui Mimiuszko, cat $i cele douä melodii de Szymanowski. ------ Sym D-ra CLARA HASKIL rbori pentru sträzi, sosele ?i parcuri, arbusti floriferi, brazi, trandafiri, t vite altoite etc.,de calitate superioarä, furnizeazä :