Adevěrul, noiembrie 1937 (Anul 51, nr. 16491-16515)

1937-11-01 / nr. 16491

Paesspiaja 2-г» Expozeul d-lui Yvon Delbos Usama­s*e «1­ pag. I». Foarte multa lume $i foarte multi oameni politici dela noi au­­interpretat ca o släbiciune a Fran­­tei faptul cä guvernul dela Paris n’a reusit, pänä acum, sä modifice climatul morbid al Europei si sä converteascä la un ideal de soli­­daritate si de respect a legilor in­ternationale, tocmai tärile dictato­­riale. Intr'o asemenea actiune Frinta,n’a putut reusi pänä astäzi, fiindcä din pricina erorilor grave isavarsite de d-nii Laval si Tar­­dieu, isi insträinase amicitia, spri­­­jinul si colaborarea Marei Brita­­nii Nu trebuie sä uitäm cä Franta tr­ebuie sä consträngä la respecta­­rea päcii oameni si forte, cari nu fa’c decat sä se derobeze din fata tihui asemenea angajament. •Dupä cum­­reese din г discursul dllui Delbos astäzi situatia s’a schimbat. Solidaritatea Frantei si a­ Marei Britanii este perfectä si nu mai poate fi atinsä. Cele "douä m­ari puteri democratice sunt in­­disolubil legate de o identitate de interese de care poate sä-si dea seama oricine. Si aceastä colabo­­rare este cu­ atat mai eficace, as­täzi­ dim punct de vedere moral si, dacä va fi nevoie, mäine in doime­­niu,­ material si militar, intrucat Statele­ Unite ale Americei de­ Nord sustin aceleasi principii.: :: In discu­rsul pe care l-a rostit a­­cum o säptämänä ministrul de ex­terne al Americei de Nord, dl Cor­­del Hull, la universitatea din To­ronto, a subliniat importanta res­­pectului tratatelor, comparand re­­latiile internationale in viata fie­­cärei natiuni, a cärei ordine nu poate fi asiguratä decat prin res­pectul legilor. . „Ordinea in relatiile internatio­nale — a spus d. Hull — este tot atat, de vitalä ca si in relatiile in­terne ale unei natiuni. Interdepen­­den­ta tuturor natiunilor este un factor tot atat de fundamental in lumea civilizatä ca si interdepen­­denta indivizilor in sanul unei na­­tiun­i. „In mod teoretic , natiune se poate izola de restul lumii, cum ar putea sä­­ facä un individ in na­tiune, insä, in sfarsit, datoria ine­­xorabila trebuie platita prin dim­i­­nnuarea standardului material, mo­ral si spiritual. Mentinerea ordi­nal internationale nu depinde nu­­mai de acceptarea unor anumite reguli de­ conduita din partea na­­tiunilor, ci de respectarea lor. „In imprejurarile actuale nici o natiune nu poate scapa de repercusiunile unui con­flict armat, indiferent in care parte a lumii s’ar gasi”. Ne vom da seama de importanta solidaritatii franco-engleze si de a­­ceste manifestari de „ sim­patie si jpteipisiimi ,ф’ IjCpreborare ale Sta­­telor Unite, recitind fraza din dis­­fcuräuk d-lui Yvon Delbos, cäre i se referä Ta^npi: „In tqate imprejurärile, — a isp­us, ministrul de externe al Fi­dntdi — oricare ar fi forma agresiunii, dacä agresunea s’a produs, Tranfa i§i va respecta angajatiisntele luate”. , Vom­­, avea deci incä multe zile de meliniste­ si de främäntare. Panä la sfar.sit insä ,prevederile istoriei se ' vor .implifti §i se va putea ve­­dea ,/­­™' oda­ta ceeace a spus d. •Cprdul .Hull si anume: I |,(3}|vili(78tti'a modernä a pu­tut träi, a §i progresat chiar, pentruca violatorii de tratate Si perturbatorii ordnei au fost totdeauna о excepfie $i ¥­ о regula­. „Orice tragedii au pri­­cinuit in timpuS scurteä Itir ■' aparipuni pe scena Isuprteaj la sfar$ift au tre­­burit iofdeauna sä se pie­ce in­ fata'voinfei majori­­tätii intense, doritoare de a-si putea continua dru­­imiliroamte“. ] " ■■ V ж • lata discriminarea ce se des­­prinde mai mult decat lamurit din 'di­scutSurile ' celor doi oameni de stat, reprezentand democratia si dictatura. Liviu P. Nasta Cititi „Dimineata Copiilor“ biletele de teatru. Se vedea de pe atunci cä nu aveam sä ajung de­­parte... ..­­ . . La izbuenirea räzboiului, ne-am despärtit, putin cam räcitt, eu, e­­nervat de lini§tea­ lugubrä, in care se, desfä§ura mobilizarea francezä, Miche, devenitä irascibilä si into­­lerantä fatä de scepticismul meu. N‘am väzut-o apoi si nici n‘am a­­vut vesti dela dänsa cincisprezece ani. Sosit la Paris, prin 1929, m’ara gräbit sä o väd chiar de a doua zi. Naveam nici o indicare asupra e­­xistentei si cu atât mai putin asu­pra domiciliului ei — dar Parisul e pus pe duratä! Casele sunt cen­­tenare, si, prin cartierele centrale, nu se schimbä niciodatä nimic; da­cä se ridica vre­una, ea e la fel cu cea därimatä si in acelas stil de e­­legantä sobrä, cenusie, al intregu­­lu­i oras. Cand am reapärut la Café d­e Cluny, desi murisera un milion jumätate de francezi, m’au servit tot Monsieur Claude si Monsieur Napoléon, de care mä despärtisem itt preziua plecarii lor pe front; iar la restaurant, tot feciorelnica Ma­dame Josép­hine. E drept cä bätra­­na Madame Marie nu mai servia, dar­ träia incä, asa ca am vizitat-o acasä, zglobie, desi de saptezeci si cinci de ani. Pentru a o descoperi pe Miche, mijlocul cel mai sigur era, deci, sä­­­ caut la vechiul ei domiciliu si, in adevär, portarul lu­i-a comunicat cä in cei cinspre­­zece ani, Miche se m­äritase, isi pierduse so­tul si locuia si acum in acelas apartament. Iatä-mä, deci, cu o­ cutie de castane glasate, ur­­cand,­­hai-hai, cele cinci caturi ale casei färä ascensor. Sunai. In prag se arätä o femeiuscä mititicä, ce mä mäsurä­­ clipa, pentru a lansa apoi intr'o rachetä de ris, aceste vorbe catastrofale cu intonatii strengäresti: “ Oh, le gros pere que tu fais! Prietenul meu Pierrot, in schimb, e tot asa ca atunci: mic, vioi, sprinten si sub altä forma a tinut sä realizeze ceia ce fägäduia; de la teorie a trecut la practicä si incä la ce practicä! Pe Bärägan, prin dreptul unei statii depäsitä de ra­pid in goanä, mi-a arätat domeniul fiului säu, rämas de la bunic. Douä mii opt sute de hectare! — Uite, colo, casa aia mare, e o scoalä de agriculturä cläditä de bä­tran. Colo... cosarele, hambarele. Uite conacul, uite parcul nostru... uite scoala... uite biserica... totul ridicat de mine. Mä iritam, pleostit, la Pierrot, la micul nostru Pierrot Si la mänele lui grasute, care au ridicat scoli, biserici, conace, coo­perative, asa cum im­i impuia capul la Paris, pe cand il credeam mai mult flecar... ^— Dar sä nu-ti inchipui cä s-a fäcut asa de usor. La moartea lui socru-meu a rämas o datorie de o sutä saptezeci de milioane. Inte­legi tu, ce inseamnä о datorie de о sutä saptezeci de milioane? Eu, care n'am väzut in viata mea о politä, n'am incheiat un act comercial si n'as mai putea dormi de asi avea о datorie de о sutä de lei — sä nu inteleg ce inseamnä о datorie de о sutä sapte zeci de mi­lioane de lei! — In ultimii ani ai vietii lui, so­cru-meu isi pierduse luciditatea si iscalea, iscabea... A trebuit sä por­­nesc procese... sä reduc creantele la vreo cincisprezece milioane... sä le achit, rämänand azi de platä doar vreo douä. Unsprezece ani de procese nenumärate. Intelegi tu ce inseamnä unsprezece ani de pro­cese? Eu, care n'am avut niciodatä un proces si de cele cäteva ori, cänd am fost la Palatul Justitiei, m'am tinut­ de ziduri ca sä nu ametesc la gändul intereselor omenesti ce se puneau la cale intre zidurile lui — sä nu inteleg ce inseamnä un­sprezece ani de procese nenumära-­ te! — Uite colo, isi intinserä iaräsi mina gräsutä Pierrot, vezi о pata cenu­sie... sunt oile mele. Trei mii de oi si о mie de porci... Uite aici, längä sine, douäzeci de hectare de vie plantatä de mine, о ingrop chiar a­­cum si dincoace alte douäzeci, pe care le replantez, cäci via, dragä, dupä cum stii... Nu stiam nimic; nu voiam sä stiu nimic. Mä uitam la manile lui Pier­rot, ca la niste mäni de mag, in timp ce mi le­ ascundeam pe ale mele, cu rusine, ca si cum ar fi avut pe eie pata unei crime. Trenul mergea gafuit spre Fe­­teisti... — Ne oprim aici, incheie el, te iau patru ceasuri cu masina, asa cä, in loc sä ajungi la Constanta la cinci, vii cu acceleratul de zece. Aici am o proprietate indivizä de cincisprezece mii de hectare pä­­m­änt de balta, din care am indiguit panä acum douä. O sä-ti arat totul, vino... — Nu, nu, i-am raspuns zugrumat de emotie, privind fascinat эрге mä­­nile, care au plantat douäzeci de hectare de vie si vor replanta alte douäzeci, au indiguit douä mii de hectare, duc grija a trei mii de oi si o mie de porci, au oprit präpädul unei datori de o sutä saptezeci de milioane, au purtat procese de un­sprezece ani... — Nu, nu, am repetat. Mä reclamä niste afaceri urgente la Constanta. Minteam. Niste afaceri? N’am a­­vut nici­odatä afaceri urgente. Vo­iam sä rämän singur. Si numai dupä ce Pierrot s’a scoborit la Fetesti, strivit sub o povarä ce mä inäbusia de mult, mi-am scos mänele din bu­­zunar, le-am privit cu dispret, $i le am aruncat, obidit: — Si voi, nememice, ce ati facut in tot timpul acesta ? E Lovinescu O societate de binefacere a creat un „adäpost" pentm­ animale, unde in chip gratios, cei ce nu mai pot sä-si intretinä cainii, sunt invitati sä-i incredinteze acestui cämin, pentru a li se da ingrijire si hranä. In sensul asta, s'a lansat un apel prin ziare si cu acest prilej lumea nevoiaSä a aflat de existenta a­­cestui refugiu. Intr'adevär, pe sträzile margina­­se ale orasului si pe mandatrele in­salubre ale periferiilor, o sumede­­nie de caini rätäcesc nemancati, huiduiti si bätuiti cu pietre. Spectacolul este barbar. Sunt oa­meni nevoiasi cari in clipa cand au päräsit o cocioabä, pentru a se mu­ta in alta si mai neiricäpätoare, uitä sau lasä pierdut in urma lor acest bagaj viu, devenit inutil, in noua stramtoare, a m­icii lor ase­­zari. . Ce sä facä bietul nevoias? , hr­aba unui cäine alarm greu in balant­a ea suit­ei zilnice. Painea e scum­pä, ciolanele sunt rare, daca nu chiar inexistente, fiindcä pre­­zenta lor, insemneaza imediat con­­sumatia carnii. Dar carnea e scum­­pä, alimentele sunt putine si omul d­i­ntre copilul lui si cäinele din bätäturä, preferä pe cel dintäi. Ade­­värul este dezolant. Si proectiunea acestui adevär, desvälue o mizerie realä si nebirui­­tä. Aceastä mizerie este sporitä, in bund parte si färä indoialä, de ma­­rele desechilibru dintre castigul omului särac si standardul pietii. O disproportie enormä stä la baza vietii gospodäresti. Specula ali­­mentelor se practicä, färä scrupul Si färä control. Dacä grija adminis­trativa ar doza expansiunea pretu­­rilor in raport cu­ castigul unu­l al celor multi, mizeria ar fi mult diminuatä. Alimentele si artico­­lele de imbräcäminte, adicä toc­mai ce este primordial in conditiu­­nile existentii, sunt la bunul plac al targului. Dacä gospodarul dela mahala, ajunge sä-si lase cainele rätäcit sau il goneste dela usä, nu­­ face cä e sälbatec sau indiferent, ci pentru cä duce cu greutate jugul vietii lui Si pe al copiilor. Dacä existä inimi induiosate, pentru mizeria cäinilor vagabonzi, cu atat mai mult constant­a civili­­zatä se revoltä si ia aminte la du­­rerile semenilor nostri. Cäini si oa­meni, meritä deopotrivä gratia si dragostea celor inaintati, cä deo­potrivä sufär si asteapt'■ „Gurä de от, Gurä de cäine Cere päine“. Se poate o mai naturalä afinita­­te biologicä? /, enuntat in acest imperativ, asa de plastic si hatarit, toatä trage­dia, cu sau färä constantä, a vietii. Claudia Militan 1 Noembre CUVANTUL PATRIARHULUI In ziua de 1 Noembrie 1925 s’a fä­­cut investirea celui dintai Patriarh al Romaniei, dr. Miron Cristea. O piesä de atmosferä provincialä Stagiunea teatrului de sub condu­­cerea artisticä a cunoscutului artist d. Ion Manolescu, se va deschide in curand cu piesa „Irena“, comedie in trei acte de d. Adrian Pascu, cu­­noscut spectatorilor bucuresteni in urma succesului obtinut acum cati­­va ani, aläturi de confratele si co­­laboratorul säu Sandu Teleajen, cu drama „Cuiburi sfärämate“, jucatä pe scena teatrului „Regina Maria“. Finem, in primul rand, sä salu­­täm conducerea teatrului Ligii Cul­­turale, care a rämas credincioasä bunului obicei, asa de uitat in ulti­ma vreme de onoratele directiuni ale teatrelor particulare, de a inau­gura un nou an de muncä si rea­lizäri artistice cu o piesä romänea­­scä. Recunoastem, in aceastä per­­severentä de a promova talentele scrisului teatral de la noi, gestul de ■eiegantä si de constiintä al artistu­­lui si al intelectualului rämas de­parte de toate calculele meschiine ale tarabelor mai mult sau mai pufin teatrale de, astäzi. Alegerea pe care a fäcut-o d. Ion Manolescu are meritul dublu de a servi un dramaturg tanär, modest ca orice provincial care are ?i timp si räbdare sä a?tepte, si de a scoate din uitare o piesä care ?i-a avut e­­poca ei de succes. Comedia „Irena“ a d-lui Adrian Pascu a fost jucatä la Teatrul National din Ia?i $i pe alte scene oficiale din provincie. Este o piesä scrisä färä prea mari pretentii de intelectualism dar cu atat m­ai realä, mai apropiatä de melancolia specifica, de moravurile ?i de atmosfera provinciei, un­de dramele mici si mari se petrec ?i se uitä mai repede. O interpretare bine pusä la punct si o regie care sä puna accentul, in primul rand, pe atmosferä, ar asigura „Irenei“ un succes meritat. A?teptäm premiera comediei d-lui Adrian Pascu cu incredere. 8. m. z. D. SANDU TELEAJEN ADEVERUl Scena §i culisere 30 OCTOMBR­IE 1879: Teatrul National: „Despot Vodä“ de Vasile Alecsandri. 1880: T. N.: „Trei crai de la räsä­­rit“ de T. P. Hasdeu $i „Un träntor cat zece“ de Matei Milio. 1883: T. N.: „Olteanca“ operetä de G. Bengescu, muzica de E. Cau­­della. 1890: T. N.: „Eva“ de Richard Woos, traducere de G. Bengescu. 1894: T. N.: „Sfar?itul Sodomei“ de Sudermann, traducere de O. Sa­phir. 1897: T. N.: „Unchiul Bidochon“ de Vanloo, traducere de V. Enescu. 1899: T. N.: „Controlorul de va­­goane“ de Bisson, traducere de P. Liciu. 1901: T. N.: „O sarutare“ de Ion Petrovici. 1903: T. N.: „In cleste“ de Hervien traducere de Haralamb Lecca. 1909: T. N.: „Diavolul“ de Franz Molnár. 1911: T. N.: „Rhea Silvia“ de N. Scurtescu. 1919: T. N.: „Candia“ de B. Shaw. I. M. Vreau sä träesc, la Teatrul National In­ seara de 1 'noem’brie, Teatrul National va repre­­­nta pentru prima oarä in aceastä stagiune Vreau sä träesc drama in ■rei acte si patru tablouri de d-na Claudia Millian. Vreau sä träesc äste piesa originalä care a repurtat un strälucit succes in presä ?i un papuc fiind distinsä cu ma­­rele premiu al Teatrului National 1937. In fruntea distributiei sunt d-nele Aura Buzescu, Marietta Anca ?i d-nii Ion Manolescu, Gr. Marcuiescu si Cri­tico. Punerea In scenä Soare Z. Soare ?i decoruri de Traian Cornescu. Päreri noua asupra lui Kekaumenes In sedinta de eri a Academiei Ro­mane, d. prof. N. Bänescu, de la Uni­­versitatea din Cluj, a fäcut o intere­­santä comunicare cu titlul: Päreri nouä asupra lui Kekaumenos. Conferentianul a fäcut biografia marelui senior bizantin din Thesa­­lia ?i a evidentiat valoarea istoricä a lucrärii sale Strategikon, care pentru noi prezintä un interes deo­­sebit prin relatiile ce le dä asupra românilor macedoneni. l Bibliografie säptämänalä LITERATURÄ Petre Gh. Morariu: Mama. (Poezii pentru $colari). Brasov, 1937, Tip. „Voi­­mii Carpatilor"’. George Bol­dea : Soliloquii (Poeme) Sibiu, Tip. „Krafft” 38 p. 40 1. I. Croitoru si X. Lerner: Opt pove­stiri. las. 1337, Tip. „Lucrätorii aso­ Ciati” 61 p. 15 1. Mircea Georgescu: Sat särac (Poezii) Craiova 1937. Tip. „Apärarea nationalä”. ISTORIA LITERARÄ G. Ursu: Istoria literarä a Bärladului (vol. I). Bärlad. 1936. Tip. . Pim” 62 p. 30 1. ISTORIE Dr. Anton D. Velcu 1) Prefatä la Memoriul drapelelor ostirii române. 2) Steag ostanesc din vremea lui Sterban Cantacuzino. Buc. 1937. Tip. F. Gobi, fii, s. a. 19. p. Maior Tr. Popa-Liseanu: Steag osta- lesc moldovenesc din vremea lui Ste­fan cel Mare Buc. 1937. Tip. F. Gobi s. a. Const. C. Giurescu: Ioan Voda-Vi­­teazul. Buc. 1937. Tip. F. Gobi-fii. Aurelian Sacerdoteanu: Romani si­­ barbari in secolul IX. Un inceput de­­ diferentere. Buc. 1937. Tip. F. Gobl­fi­. I I. Minea: Un vechiu cercetätor al ar- I hivelor noastre. Sfärsitul Marelui Logo. : fät Bärlädeanu si räscoala in contra lui Aron Vodä. Buc 1937. Tip. F. Gobl­­fii.A. V. Boldur: Istoria Basarabiei (vol. I). Epocile vechi. 324 p. 300­­. Chisinäu Tip. „Dreptatea”. L. Mrazec; ITogresui stiintei minera­­logice in cei 40 de ani din urmä. Buc. 1937. Tip. F. Göbl-fii. Dan Giu?cä: Etude :ön tgenographique de l’ettet morphotrapique dans un cas de cyclisatlon spironique. Buc. 1937 Tip. F. Göbl-fii. Dan Giu$cä: Les Ph-nomenes de mé­­tamorphismp hydrothermal des roches paleozoiquc des monts du Bihor. (Tran­­sylvanie). Buc. 1937. Tip. F. Göbl-fii. ARHEOLOGIE Florica C. Moisil: Douä monede scite inedite. Buc. Tip. F. Göbl-fii s. a. MEDICINA Dr. G. Rädulescu-Calafat: Problema frigului in raport cu igiena alimentarä a Capitalei. Buc. 1936. Tip. F. Göbl-fii I Dr. Gh. Borearov: Studiu epidemio-­­ logic asupra tito.,ului exantematic intr’o plasä basarabeani. (Mereni, jud. La­­pusna) Buc. 1937. Tip. F. Göbl-fii s. a. a*7 rii Stanca: Sterili­za­rea pro­stitujiei. Buc. 1936. Tip. F. Göbl-fii s. a. . Mares Cahane: Cateva date statistice i­n legaturä cu ereditatea in bolile min- ■ tale. Este necesarä sterilizarea unor ca­­tegorii de bolnavi mintali? Buc. 1937 Tip. F. Göbl-fii. MATEMATICI Matematica (vol. XII 1936). Publicatä de Seminarul de Matematici al Univer­­sitäfii Cluj. Inst. arte­ grafice „Ardea­­lul”, str. Memorandului 22. 1936. T. Anghelutä. Exercijii si probleme de analizä, teoria functiunilor me­­canica rajionalä. Ed. Univ. din Cluj 1937. ANTI­­RE Anuarul 1934 1935 al Universitatii „Regele Ferdinand I” din Cluj 472 p. Cluj. Tip. „Ardealul” 1935. Anuarul Institutului de studii clasice (vol. I 1933-1935) Cluj 304 p Inst. de arte grafice „Ardealul” Cluj. DIVERSE Inginer N. A. Petrescu. Un exemplu de utilizare a energiei electrice pentru fabricarea otelurilor. Buc. Tip. F. Göbl­­fii, s. a. N. Georgescu-Tistu: Pregätirea bi­­bliotecarului si a bibliografuluL Buc 1937. Tip. F. Göbl-Щ s. a. loan S. Antoniu: Prevenirea acciden­­telor produse de electricitate. Buc. 1937 Tip. F. Göbl­ fii. N. A. V. Popescu: Despre vänätoare Lugoj, Tip. „Husveth ?i Hoffer” 330 p. Mihai Nicolaiasa $i Ana Nicolaiasa: Monografia satului Sämäseni, jud. Baia Cu , prefațä de Artur Gorovei. Falt­ 1937. Tip. „Bendir” 144 p. 35­1 GEOLOGIE cif­ifi Magazinul tűni I' Noembrie S3S7 ROCH IA DE CATIFEA Rochie din catifea neagrä cu guler inalt cu nasturi din strass. Fig. 2. — Costum din catifea, origi­nal si practic. Jacheta scurtä are in fatä o b­roderie din paiete. Fustä strämtä e despicatä. Peste coafurä de care s'au prins cä­teva flori, s’a asezat o voaletä rotundä. Colierul de perle, vulpea argintie Si rochia de catifea au, färä indoia­lä, un fluid magnetic, atat de mult cu­licig §i concentreazä in jurul lor dorinfele femeilor­. Recunoastem in fiecare dintre acestea singure o ima­gine a luxului, precum toate impreu­­nä sintetizeazä azi suprema ele­gantä feminina. Nu stim dacä trebuie sä ne bucu­­räm fiindcä „setea de noutäfi” din noi Сеге e vesnicä variafie sau sä binecuvantäm moda cä ne impune aceste necontenite transformari. Cert e insä cä aceastä zeitä a ne­­statorniei se reinoieste färä incetare pentru bucuria ochilor multumi­­rea curiozitätii noastre. Actualmente ea a readus la viatä colierul de perle ce dormea de ani de zile in scrinuri somnul uitärii. Vulpei argirstii i-a cedat blazonul nobletei, ridieand-o in onoruri peste­­ celelalte blänuri. Iar catifelei i-a dat totul, a transformat-o ca irr, i-a schimbat felul tesäturii, pentru ca apoi, sub noul aspect, s’o impunä drept material caracteristic sezonu­­lui.Catifeaua a reusit astfel, dintre toate materialele moderne cel mai aba­tur de fortä. Inainte, frumusetea ei era Intot­­deauna intunecatä de teama се о provoca: era sensibilä la o atingere, iesea destul de tristä dupä о simplä plimbare in automobil, un fotoliu mai comod ii läsa amintiri netter­sc, iar о cälätorie intr’o valizä echivala cu о sinucidere. Azi, printr’un procedeu nou, expe­­rimentat in industriae din Lyon, s'a reusit sä se fabrice­­ catifea nefifo­­nabilä. Iatä cum släbiciunea ei di­­nainte constituie actuala ei fortä. Noua catifea e­i revelafie: a impru­­mutat dela Jersey suplefea, deve­­n­ind elasticä, dela voal supfirimea Si finefea cari o fac moale strä­­vezie. A ajuns lucioasä, fluidä ca o apä vesnie in miscare, un „bleu de nuit“ ros­u purpurä, sau negru, e de-o splendoare incä neegalatä de nici un alt material. Am väzut-o in marile colectii, o­­cupand lecul de onoare in moda de dupä amiazä si de searä. Erau ro­­chii scurte, cu un nod__ din croialä sau un mic drape la gat, altele in­­cheiate cu nasturi sau copci de strass. Apoi costumele sens re, sau lungi de seara si­nt tot ce s­a putut näscoci mai practic Si, in ctcelasi timp, mai elegant intr’o modä. Am väzut unele cu bluze de satin, danteid­, sau lame pentru diferite ore si ocaziuni. Apele i?i ridicau nota la maximum de elegantä, schimband jacheta cu un mic bole­ro de paiete in ton. Insä seara, la toaletele decoltate, catifeaua isi desfäsoarä intreaga дата a magnificsi­ei elegante. De la rochia strämtä, drapatä statuar pe corp si pänä la aceea largä cu inter­calari si benzi de dantelä sau paiete, pänä la mantoul sau capa lungä, nu cred sä existe o tesäturä mai somptuoasä si totodatä, mai su­­plä, mai serpuitoare, care sä flateze Magnifica rochie de searä din cati­fea „bleu nuit”, avänd decolteu ro­tund, adecvatä balurilor si marilor recepfii, un decolteu, sä evidenfieze silueta, intrun cuvänit sä serveascä mai de­­sävärsit frumusetea feminine. Tufti Ralea Rochie din catifea marine, avand mänecile bufante si cu incrustatii din tun in tr.n Rochie Si mantou din catifea nea­grä, bordat cu vulpi Toate subscriptiile pen­tru fortificarea granite­­­lor Tärii, se vor adresa Ministerului Apärärii Na­tionale (Direct­ia Contabi­­litätii Serviciul Casieriei) singurul organ autorizat sä primeascä sumele sub­­scrise. In ziua de 7 Noembrie va avea loc la Cälärasi botezul avionului „Ialo­­mita“ procurat din fondurile filialei locale a asociatiei A. R. P. A. In luna Noembrie va avea loc la Cluj un congres al profesorilor se­cundari din Ardeal si Banat. Ministerul Apärärii Nationale a hotarat ca pe viitor sa nu mai ad­mits­ inscrierea la examene de in­trare in scolile pregätitoare de ofi­­teri a tinerilor care nu posedä di­ploma de bacalaureat la data in­scriere. Nu se va mai aproba tre­­cerea examenului sub rezerva pre­­zer­tarei ulterioare a diplomei de ba­calaureat. D. colonel Dombrovschi, c mandantul regimentului de s­cortä­ regalä a fost numit ( mandant al comenduirii pre Bucure?ti. In vederea inceperii cursurilor u­­niversitare se va oficia azi Dumi­­nica o slujbä religoasä la biserica Sf. Nicolae. La aceastä slujbä sunt invi­tati profesorii ?i studentii universi­tätii. D. Mihai Popovici, seful organiza­­tiilor national-täräniste din Ardeal si Banat, si-a anuntat sosirea la Ti­misoara pentru inceputul lunii No­embrie. Femeia Maria Mayer din Cluj s-a sinucis, trägandu-si patru focuri de revolver in piept. Cauza gestului ei disperat nu se cunoaste. D. inginer Oto Bodascher, seful biroului de studii din primaria mu­­nicipiului Timisoara, a fost invitat sa tina o serie de conferinte in Ce­­hoslovacia asupra Urbanismului si turismului in Romania. Cronica muzicala Filarmonica Joi seara, in cadrul unui festival de muzicä polonezä, douä soliste cu binecuvantata autoritate muzicala, s'au impus publicului. Programul a inceput cu Concertul in fa minor, pentru pian ?i orches­tra, de Chopin. D-ra Clara Haskil a adius un frumos aport solistic in­­terpretärii orchestrale a maestrului Georgescu. Pianistica sa s-a impus prin­­ uitare de sine, care i-a in­­gäduit sä redea cel mai inteligent sens acestei muzici, cu o pietate de mare interpreta. Socoteala timpilor, a dozärii intensitätilor sonore, a folosintei rubatelor ?i abilitätilor tehnice, in admirabile frazäri me­­lodice, ne-au incredintat cä ascul­­täm o pianistä de seamä, care isi roste?te muzicalitatea ei cultivatä, färä s-o altereze prin cäutarea u­­nor efecte personale. Cu asemänätoare insu?iri ne-a mai interpretat Nocturna in Do diez si Balada In fa minor, ale lui Cho­pin. A urmat excelenta cantäreatä d-na Korwin-Szymanowska, sora celui mai ilustru compozitor modern al Poloniei, Szymanowski, care a murit in vara trecutä, läsand in muzica tärii sale un gol care multä vreme nu va putea fi implinit. A­­ceastä distinsä sopranä, cu inteli­­genta, gustul ?i arta ce stäpäne?te, a interpretat in acest concert douä melodii, implinind $i simfonia a treia a nemuritorului ei frate, ope­­rei cäruia este hotäritä a se devota exclusiv. Muzicianä inäscutä ?i cul­­tivatä, foloseite un glas timbrat fru­mos ?i de o in­tensi­tate rarä. Concertul s-a incheiat cu inter­preta­rea foarte inspirata, pe care maestrul Georgescu a dat-o celei da a treia simfonii a lui Szymanowski, numitä in subtitlu si „Cantecul noptii“. E o compozitie de formä mare, care se executä färä intrerupere si in care se simte folosinta atat da caracteristic personalä a variatiei, des intälnitä in opera acestui mare compozitor. In aceastä simfonie au­torul nu pare incä pe deplin slobozit de inrä­urirea germanica (Wagner). In afarä de claritatea ideilor, colo­­ritul si armoniile sclipesc prin efec­tele multiplelor timbre ale instru­­mentelor, exageränd poate „Kolosa­iul“ prim abuz de acorduri si note prea muit ?i prea lung tinute. Totus, cultura artisticä a acestui compozitor, imensele sale cuno^tinfe muzicale cum ?i profunzimea gän­­dirii, conferä toate o valoare remar­­cabilä intregii sale opere componis­­tice. Frumos, cu savuroasä muzicalita­­te, a acompaniat excelentul pianist­­compozitor, d. Const Silvestri, atat alta din „Halka“ lui Mimiuszko, cat $i cele douä melodii de Szymanow­ski. ------­ Sym­­ D-ra CLARA HASKIL ­rbori pentru sträzi, sosele ?i parcuri, arbusti floriferi, brazi, trandafiri­­, t vite altoite etc.,­­de calitate superioarä, furni­zeazä :

Next