Adevěrul, decembrie 1937 (Anul 51, nr. 16516-16538)

1937-12-01 / nr. 16516

Mîcrcs­srî I Decembrie 1937 D. Cornel Codrean a dat în judecată pe d-ul Istrate Iescu şi llie Răduîescu ori d. Corneliu Z. Codreanu a in­trodus­ la parchetul Ilfov acţiune de dare in judecată împotriva d-lor Istrate Micescu şi Ute Răduîescu. In prima petiţie d. Codreanu se planşe împotriva d-lui llie Rădules­­cu fiindcă „sub semnătura ziarului pe care îl conduce a întrebuinţat la adresa sa şi a mişcării legionare ti­tluri şî afirmaţii pe care ie conside­ră calomnii şi ofensă”. In a doua petiţie, d. Codreanu ce­re darea în judecată a d-lui Istrate Micescu fiindcă acesta, într’o scri­soare adresată d-lui Boga a afirmat: „Câmpul de oboare a fost părăsit printr’o inexplicabilă defecţiune la centru din partea d-lui Vaida, la ex­trema dreaptă printr’o dureroasă trecere­ la inamic din partea d-lui Corneliu Z. Codreanu”. „Această frază — scrie d. Codrea­nu în petiţia sa — prin care se a­­firmă că subsemnatul după o luptă de cincisprezece ani am făcut un act de trădare trecând in rândurile inamicului, este calomnie, iar cel care a scris-o este calomniator”. Incidentul electoral dala Moreni In legătură cu incidentul petrecut acum câteva zile între d-nii ing Traian loniţă, fruntaş al mişcării legionare şi C. Popescu, primarul comunei Moreni, din cercurile mi­nisterului de interne ni s-a dat ur­mătoarea relaţiune: îndată după aflarea acestui in­cident, ministerul de interne a tri­mis pe d. inspector general admini­strativ Iulian Peter la Moreni, pen­tru a cerceta împrejurările în care s-a produs acest incident. D. Peter şi-a depus raportul, conchizând de vinovăţia primarului care a lovit dar ajungând şi la concluzia că d­­r. Ioniţă a ultragiat pe primar, in exerciţiul funcţiunii. Ministerul a trimis dosarul de an­chetă la forurile justiţiei corecţio­­­­nale, aşteptându-se sentinţa.­­ In ce-l priveşte pe d. C. Popescu, primarul din Moreni, ministerul in­­­­ternelor a vrut să ia contra sa şi o măsură administrativă, însă, în con­formitate cu art. 165 din legea ad­ministrativă, nu se poate lua nici o măsură. Totuși,­­ ministru Franasovii, a trimis primarului o adresă scrisă. Întrunirea delegaţiei permanente liberale din Constanţa Declaraţiile l­ui V. P. Sassi* CONSTANŢA, 29. — Campania­ e­­lectorală în oraşul şi judeţul nostru e în toiu. Organizaţiile partidelor po­litice şi-au alcătuit listele cu care urmează să se prezinte în alegerile generale. Judecând după atmosfera care se degajă, se poate spune că lupta în oraşul şi judeţul Constanţa, ca şi în întreaga Dobrogie, se dă între cele două mari partide: partidul liberal şi partidul naţional ţărănesc. In ceea ce priveşte pactele electo­rale cari s’au încheiat, situaţia par­tidului liberal rămâne neschimbată. El se bizuie pe încrederea pe care a avut-o şi în trecut şi pe prestigiul nealterat al şefului ei politic, d. mi­nistru V. I. Sassu. Pactul opoziţiei a slăbit enorm si­tuaţia extremei drepte, gogo-cuzis­­mul fiind aproape inexistent. Naţional-ţărăniştii îşi menţin de­asemenea poziţia, d. Lepădatu, şeful organizaţiei bucurându-se de popu­laritate. D-sa conduce personal campania electorală atât în oraş cât şi în ju­deţ, unde partidul naţional ţărănesc are pretutindeni organizaţii. In oraş campania electorală a par­tidului naţional-liberal e condusă de d. Horia Grigorescu care e şi secre­tarul general al organizaţiei locale iar în judeţ de d. Radu Roşculeţ, fost vice­preşedinte al Camerei şi vice­preşedinte al organizaţiei. Nu­meroase echipe cutreeră satele luând contact cu alegătorii. Aproape zilnic sunt vizitate 10—15 comune. SOSIREA D-LUI MINISTRU SASSU din seară cu rapidul „Regele Ca­rol I“ a sosit în localitate d. V. P. Sassu, ministrul justiţiei. Pe peronul gării Constanţa se a­­flau d-nii Belu, prefec­ui judeţului, Horia Grigorescu, primarul oraşului, Radu Roşculeţ, Huhulescu, prim a­­jutor de primar, Nelu Munteanu, di­rector de cabinet, Ghiţă Pop, Dat­­cu, Bulgărea, toţi parlamentarii şi fruntaşii organizaţiei şi d. Al. Ne­­gulescu, conducătorul muncitorilor din port. Deasemenea se mai afla un nu­meros public compus din intelec­tuali şi muncitori. Asistenţa a fă­cut o călduroasă primire ministru­lui justiţiei şi şefului polit­ic al Do­­brogei. D. Aurel Negulescu care a venit la gară cu un impozant grup de muncitori, a urat in câteva cu­vinte bun sosit d-lui minis­ru Sassu care la rându-i a mulţumit tuturor pentru frumoasa primire ce i s‘a făcut. Dela gară d. ministru Sassu înso­ţit de d. Nelu Munteanu s‘a în­dreptat spre locuinţa sa. ŞEDINŢA DELEGAŢIEI PERMA­NENTE La clubul organizaţiei naţional li­berale a avut loc o importantă şe­­dinţă­ a delegaţiei permanente pre­zidată de d. ministru Sassu. Şedin­ţa a fost consacrată fixării candi­daturilor. Ea a început printr-un larg expozeu făcut de d. ministru Sassu care a scos în evidenţă opera parti­dului liberal în cei patru ani de gu­vernare. Ministrul justiţiei a arătat apoi cauzele pentru care liberalii au fost aduţi din nou la putere şi a anali­zat situaţia fiecărui partid în parte. Ocupându-se de organizaţia d-sa de a ţinut să aducă un meritat elogiu colaboratorilor săi de la judeţ şi o­­raş: d-nii Belu şi Horia Grigorescu, pentru opera lor administrativă şi gospodărească. D-sa a mulţumit a­­poi şi parlamentarilor cari au fost la înălţimea misiunii lor. In continuare, d. ministru Sassu se ocupă de pactul electoral înche­iat de opoziţie. Combate şi ironi­zează pactul încheiat de partidul naţional-ţărănesc cu g­ruparea d-lui Codreanu, pact care constitue o flagrată contradicţie intre cele două ideologii cari păreau până mai eri treductibile. Acest pact arată şi lipsa complectă de seriozitate a nouei grupări „Totul pentru ţară“, care abandonându-şi atitudinea o­­stilă şi de acţiune violentă contra partidului naţional-ţărănesc, a convenit azi să cruţe de orice critici partidul pe care-1 socotea că e pri­mejdios pentru ţară. In continuare d. Sassu spune, că în ceea ce priveşte constituţionalis­mul şi democratismul d-lui Maniu e suficient să ne amintim de demo-­­­siile în alb cerute de d-sa parla­mentarilor săi în trecuta guvernare iar azi să constatăm apropierea surprinzătoare a d-sale cu acea grupare care duce violenţa până la o crimă pentru a înlătura regimul­ parlamentar şi a instala dictatura.­ Sunt alianţe nefireşti, nelogice şi absurde — afirmă d-sa —cari com­promit ambele părţi, alătâridu-te,­­factoar­e sinforicaţii lor politice. E o alianţă de paraponisiţi politici, cam­ departe de a consolida regimul parlamentar al statului nostru, cultivă şi întăreşte iezuitis­­mul şi haiducismul politic atât de dăunătoare intereselor mari ale statului românesc. D. Sassu arată, că o asemenea a­­lianţă creiazâ o atmosferă de sus­piciune şi asupra ţelurilor de poli­tică externă ale partidului naţional ţărănesc pe care îl credea credin­cios tradiţionalelor noastre alianţe. D. ministru Sassu îşi încheie cu­vântarea făcând apel la toţi prie­tenii, membri ai delegaţiei perma­­mente, să se ducă pe teren, să ţină contact permanent cu alegătorii, lupta trebuind să fie asigurată de succes pentru a se asigura pacea şi prosperitatea ţării. ALTE EXPUNERI D. Horia Grigorescu, primarul o­­raşului Constanţa, mulţumeşte d-lui ministru Sassu pentru elogiile cari i s-au adus în calitatea d-sale de gospodar al oraşului şi cere ca la alegerea nouilor demnitari să se aibă în vedere elementele tinere cari s'au devotat intereselor parti­dului şi ale ţării. D-sa încheie spu­nând, că acceptă să-şi continue ac­tivitatea de primar al oraşului. D. Belu, prefectul judeţului, mul­ţumeşte deasemenea pentru elo­giile cari i s‘au adus pentru activi­­ta­ea d-sale şi declară că consimte să deţină şi pe viitor funcţia de prefect. S‘a trecut apoi la fixarea candi­daturilor. D. primar Horia Grigorescu a propus candidatura d-lui Scarlat Huhulescu la Cameră, ca unul care a lucrat cu inimă şi devotament. D. Radu Roşculeţ a propus can­didatura d-lui Ionel Munteanu di­rector de cabinet la justiţie, unul din conducătorii tineretului, liberal şi mâna dreaptă a d-lui ministru Sassu în cei patru ani de guver­nare. Candidaturile anunţate au fost primite cu furtunoase aplauze. De­asemenea s-au propus candidaturile d-lui Oancea şi Gheorghiu la Senat. Toat­e candidaturile au fost pri­mite cu mult entuziasm, trecându­­se apoi la vot. Din partea vaidiştilor candidează al treilea pe listă la Cameră d. dr. Isăcescu, a cărui candidatură a fost aranjată la centru. Şedinţa s-a încheiat printr'o scurtă cuvântare a d-lui Radu Roş­culeţ, care arătând meritele d-lui minis­ru Sassu pentru educaţia po­litică făcută masselor, a promis tot concursul şi devotamentul său. Roagă pe d. ministru Sassu să aibă încredere in colaboratorii d-sale şi îl asigură că toate greutăţile elec­torale vor fi învinse. La ora 12 jumătate fruntaşii or­ganizaţiei în cap cu d. Sassu s-au dus la tribunal pentru a depune lis­tele de candidaturi. Nimeni nu va susţine că minis­trul de externe Krofta face parte dintre „pesimişti". De când e el ministru, Cehoslovacia a trecut prin multe ceasuri grele. Richard Freund, un publicist care trăeşte în Anglia, susţine in cartea lui, apărută de curând, că încă la sfârşitul anului 1936, Gem­ania a­­vea massata o armată destul de puternică la graniţa cehoslovacă. Ea urma, secondată de o armată ungară, să dezlănţuie războiul in Cehoslovacia Numai intervenţiile foarte energice ale Londrei şi Pa­­risului, au hotărit Germania să re­nunţe la această aventură. Richard Freund asigură că afirmaţiile lui nu sunt numai simple presupuneri, ci informaţii foarte temeinice. INTERVENŢIA HOTA­­RITA A LONDREI Ne aducem aminte, intr'adevăr, că pe vremea aceea, factorii răs­punzători din Londra au afirmat pentru prima oară, foarte limpede şi precis că un atac împotriva Ce­­hoslovaciei va fi privit în Anglia ca un casus belli. Trebue să fi existat foarte multă materie explozibilă în aer, pentru ca Angia să iasă din rezerva ei. Aceia însă cari au avut atunci posibilitatea să audă din gura conducătorului politicei ex­terne a Cehoslovaciei părerea sa a­­supra situaţiei internaţionale, s-au putut convinge că Krofla stăruia în optimismul său, că mai păstra o încredere fermă in cuminţenia şe­filor răspunzători ai statelor, care nu vor permite să dea foc butoiului plin cu dinamită al Europei. PESIMISM SI ÎNGRIJO­RARE In ultimele săptămâni însă de­claraţiile ministrului de externe Krofta au fost mai puţin încreză­toare, când cu prilejul recepţiei ziariştilor a avut prilejul să se ex­prime asupra chestiilor la ordinea zilei. Dar niciodată până acum nu a vorbit de Krofta cu atâta pesimism de „epoca de grele încercări care ne aşteaptă”, de „piedici care la pri­ma vedere par insurmontabile“, de „un cer politic cât se poate de în­nourat şi care nu pare că vrea să se însenineze“... „Nădejdea că încetul cu încetul va interveni o liniştire a lucrurilor, pe care mi-am exprimat-o în expo­zeul meu din 21 Mai 1937, din ne­norocire nu s‘a realizat“, constată d. Krofta, care caracterizează a­­ceastă nădejde drept un „optimism blând*, şi a vorbit astfel, cu toate că in acest expozeu pesimist constată cu­­ satisfacţie că „bazele fireşti ale u­­niunii statelor Micii înţelegeri se întăresc din ce în ce mai mult, lucru care s-a vădit şi mai mult cu prile­­jul recentei vizite a regelui Carol“; că în raporturile cu Ungaria a in­tervenit, din fericire, o destindere ■ binefăcătoare; că raporturile cu­ Austria au devenit „prieteneşti con­form tradiţiei“; că „fidelitatea det­aliată a Franţei s‘a cimentat iarăş­i prin noul dovezi ale absolutei ei fermităţi şi prieteni­i“; că „bună­voinţa Angliei faţă de Cehosolva­­­ cia stă mai presus de orice îndo-­ ială“. Atunci cărui fapt se datoreşte pe-­­simismul care caracterizează acest expozeu ? ROLUL REAL AL PAC­­TU­LUI COMUNIST Se ştie cum­ a exploatat presa germană, care stă la ordinele gu­vernului nazist, incidentul din Te­­plitz. „O întâmplare care poate sur­veni azi, în fiece clipă şi în multe state", spune ministrul Krofta, a fost luată drept pretext de amestec, in chipul cel mai jignitor în poli­tica minorităţilor statului cehoslo­vac şi pe temeiul ei s‘au formulat ameninţări nepermise. E drept că de când cu întronarea, regimului hitlerist, Cehoslovacia, s‘a­­ obişnuit cu asemenea răstălmăciri­­ ale faptelor şi cu campaniile de a­­ţâţare sălbatecă, la care ştie să răs­pundă cu dispreţul cuvenit. Ceea ce însă insuflă acum griji, ese noul rol de supraveghetor pe care vrea să şi-l asume Germania nazistă, pe temeiul „pactului anti­­bolşevic“. Ceea ce trebue să se înţe­leagă prin acest „pact anticomu­nist“ a arătat foarte bine d. Paul­­ Boncour, amintind zicătoarea fran­ceză : Când vrei să împuşti un câi­ne, spui că e turbat“. Italia Germania şi Japonia vor socoti drept ajutor dat comunismu­­ui, tot ceea ce se va pune de acurme­­­işul planurilor lor de agitaţie şi ex-­­ D. KROFTA pansiune. Şi de vreme ce un popor îşi asumă dreptul să împiedice, cu propriile lui mijloace, tot ceea ce îi va conveni să numească „ajutor", nici un stat nu va fi asigurat îm-­potriva intervenţiei lor, în numele civilizaţiei. „Fasciştii pot întrebuinţa parola „anticomunism“ în orice ocazie, după cum au făcut, de pildă, cu privire la Spania. Cu chipul acesta, capătă pretextul să atace orice stat, la al cărui teritoriu râvnesc, — și nimeni nu poate fi sigur că prima victimă a acestei manevre nu va fi Cehoslovacia“, scrie „News-Chro­­nicle“. De asemenea, ultra-conservatorul „Echo de Paris“ atrage acum aten­ţiunea că „pactul din 6 Noembrie între Germania, Italia şi Japonia, va furniza diplomaţiei germane şi i­­taliene, arma, care le va face posi­bilă intervenţia în afacerile interne ale statelor străine, pe cari ori le vor sili să adere la pact, sau ele îşi vor lua sarcina să puc ordine în a­­ceste state“. Corespondentul din Berlin al lui „Times“ spune chiar că Cehoslova­cia va fi pusă cât de curând în faţa, unei astfel de alternative. Chiar dacă faptele nu o confirmă încă, nu se poate tăgădui că există ten­­­­dinţa, şi ea este suficientă pentru a­­ prilejui nelinişte şi pesimism. P. Swesditsch Scrisori din Praga Nori grei de­asupra Cehoslovaciei Cum e privit pactul anti-comunist 0.1. Inculeţ vizitează comunele din jud. Lăpuşna Inaugurarea unui cămin cultural­ Discuţii în contradictoriu cu un sătean D. Inculeţ deschizând campania electorală a sosit la Chişinău de unde a plecat apoi în judeţ. Dii dimineaţă d-sa a vizitat co­muna lalovaţ. In faţa primăriei unde s’a adunat populaţia săteanul SANDUŢA, radi­cal ţărănist a cerut ca să se facă mai mult pentru ţărănime, care este talpa ţării şi care va fi chemat­ă poate mâine să apere ţara într’un eventual războiu. Plugarul a arătat că ţăranii sunt săraci şi nu s’a fă­cut nimic pen­ru a-i scoate din să­răcie. D. prefect VOIA a criticat ieşirea plugarului Sănduţă, care a făcut act de opozant fiindcă ar fi t­rebuit să arate şi ce s’a făcut în ultimii patru ani în Ialovăţ: şcoală, primărie, gos­podărie comunală, poduri. D. I. INCULEŢ a dat în parte dreptate plugarului Sănduţă, admi­ţând că este încă foarte mult de făcut pentru ridicarea ţărănimii. Guvernul liberal şi-a făcut datoria pe că"­ şi-a făcut. D. Inculeţ a enu­merat toate realizările ocârmuirii liberale. Discuţia în contradictoriu cu plu­garul Sănduţă a fost urmărită cu multă atenţie şi mulţumire de să­teni. LA VARDARI, HORĂŞTI ŞI RE­ZENI D. Inculeţ a vizitat apoi satele Vardari şi Horăşti şi s’a oprit in comuna Rezeni unde s’a inaugurat un cămin cu r­urul care-i poartă nu­mele. După un serviciu religios, prefec­tul judeţului a scos în evidenţă rea­lizările din acest sat şi ultimii ani, după care d. Inculeţ a luat cuvântul arătând că to­deauna a căutat să-şi facă datoria faţă de ţărănimea din mijlocul căreia a plecat şi faţă de neamul românesc. A arătat apoi rostul căminului cultural Inaugural, unde cei mai bătrâni să se adune ca să asculte conferinţele celor mai luminaţi şi nu să facă politică. D. Inculeţ a donat apoi un nu­măr de volume şi suma de 10.000 de lei pentru crearea unei biblioteci a căminului. Seara târziu d. Inculeţ s-a întors la Chişinău unde a mai avut dife­rite consfătuiri cu prietenii săi po­litici. ADEVĂRUL Primirea d-lui George­ Ghiaorghiu, director al „U. G. I. R.“-ului in organizaţia liberală de Botoşani Cuvântările rostite cu acest prilej BOTOŞANI, 29.­­ Aseară a avut loc la clubul organizaţiei naţional­­liberale din Botoşani şedinţa comi­­­­tetului judeţean şi a şefilor de şec­A participat şi d. GEORGEL­­ GHEORGHIU fost secretar general al ministerului de industrie şi co­merţ, actualmente director general la „U. G. I. R.“, care candidează al treilea pe lista guvernamentală bo­­toşăneană. Adunarea a fost prezidată de d. DIMITRIE RĂUTU, preşedintele or­ganizaţiei şi prefectul judeţului, a­­­­sistat de d. deputat P. VASESCU,­­ secretar general. I D. DIMITRIE RĂUTU luând cel­­e dintâiu cuvântul salută prezenţa în­­ mijlocul liberalilor botoşăneni a ! d-lui Georgel Gheorghiu, fiu distins al Moldovei care piecanu in capitala­­ ţării spre a ocupa funcţiuni de m­ai* 18 autoritate şi mare răspundere n‘a uitat meleagurile pe unde a co­pilărit. : I D. Georgel Gheorghiu ne-a fost­­ unul din cei mai preţioşi prieteni­­­ cari ne-au ajutat la rezolvarea dife­­­­­ritelor probleme ce interesau oraşul I şi judeţul Botoşani. Astfel că încă cu ani în urmă d-sa s-a legat de noi şi ne-a fost de un incontestabil folos.­­ D-sa a fost dintre acei cari ne-au­­ înţeles străduinţa pentru înfăptui­rea în acest colţ de ţară şi a unei­­ gospodării demne de partidul no-­­­stru şi a ideologiei naţional-liberale. Deaceia socotim că având şi de­acum înainte sprijinul şi colaborarea d-sale vom putea aduce la îndepli­nire nevoile atât de numeroase şi de variate ale acestei regiuni, slu­jind crezul nostru politic şi luptând pentru desăvârşirea unei democraţii constructive. Organizaţia naţional-liberală din Botoşani preţueşte în d. Georgel­­ Gheorghiu, nu numai pe prietenul sincer, ci şi pe luptătorul dârz al crezului democratic. D. Gheor­ghiu care a avut ca dascăli politici pe Georgel Mârzescu şi I. G. Duca, iar acum ca îndrumător pe d. mini­­­­stru Victor Iamandi, este unul din cele mai bine pregătite şi capabile elemente din generaţia tânără a partidului naţional-liberal. Ne este cu atât mai apropiat cu cât ştim că d-sa se află pe aceiaşi linie de con­cepţie şi gândire cu noi, aceştia de la Botoşani, cari urmăm testamen­tul politic a aceluia ce a fost Duca. D. Georgel Gheorghiu venind în mijlocul nostru şi încadrându-se în organizaţia noastră ne va da putin­ţa să dovedim trăinicia şi forţa noastră politică. Ii urăm, un bine ai venit, din toată inima şi îl asi­gurăm de prietenia noastră stator­nică. CUVÂNTAREA D-LUI D. VIZANTI D. DEMOSTENE VIZ­ANTI, pri­marul oraşului, spune că liberalii botoşeneni sunt mândri a-i avea pe d. Georgel Gheorghiu în mijlocul lor în această campanie electorală. Ştim că d-sa sintetizează calităţi multiple şi o putere de muncă ne­întrecută, care îl situiază pe primul plan al vieţei publice şi că va fi de nepreţuit folos pentru ridicarea târ­gului acesta. II asigurăm — spune d-sa — de întregul nostru devota­ment şi că îi vom procura o plăcută surpriză dovedind că populaţia din partea locului ştie să aprecieze la justa lor valoare oamenii de mun­că. ALTE CUVÂNTĂRI D. prof. NECULAI RĂUTU, preşe­dintele Camerei de industrie şi co­merţ, evocă pe luptătorul liberal de aleasă ţinută şi înzestrat cu însu­şiri rare care a fost Atanase Gheor­ghiu, părintele actualului director general al „U. G. I. R.“-ului. Acest ilustru liberal a avut norocul ca să aibă un merituos continuator pe tărâmul slujirilor marilor idei ale partidului naţional-liberal. Organizaţia naţional-liberală se felicită că pe lista ei se află un a­­semenea candidat care reuşeşte de­opotrivă tradiţia, liberală cu cali­tăţi personale prestigioase. Nădăj­duim că d-sa va fi un factor însem­nat pentru asigurarea biruinţei noa­stre totale. D. av. IOAN IONESCU, şeful con­tenciosului judeţului, aduce d-lui Georgel Gheorghiu salutul tinerilor liberali botoşăneni cari îl consideră ca pe unul din cei mai valoroşi şi înzestraţi exponenţi ai generaţiei tinere. II asigurăm de dragostea, en­­­tuziasmul şi­ preţuirea noastră ru- I gând să se bizue in această campa-­­ nie electorală şi pe munca noastră voluntară şi neprecupeţită» RĂSPUNSUL D-LUI GEORGEL GHEORGIU Cuvintele măgulitoare rostite la­­adresa mea — spune d. Gheorghiu , — au găsit în sufletul meu un rău­l sunet adânc. Nu văd in ele numai­­ o recunoaştere a statelor mele de­­ serviciu şi a calităţilor ce mi se a­­tribuie. Ele, îmi tălmăcesc un sen­­­­timent de curată prietenie pentru­­care îmi exprim întreaga mea gra­­­­titudine. •­ De la neuitatul meu dascăl Georgel Mârzescu şi de la celălalt mare în­­­ I drumător Duca am învăţat ce coe­­­ficent admirabil reprezintă în poli­­­tică amiciţia desinteresată. Convin­­­­­­gerea politică e o forţă care nu se desminte, nu se înconvoae atunci­­ când e împletită pe prietenie. Ideile politice devin înzecit şi însutit mai­­ tari când la baza lor se pune sen­­­timentul prieteniei sincere.­­ Convingerile me’e în misiunea şi ■jidealuf. partidului naţonal-lberal au­­ primit o întărire în pl­us când mi-am­­ putut da seama în astă seară de sen­timentele alese, de atmosfera înă’­­■, ţătoare, care domnesc în această­­ casă a libera­lsmului. Evocarea fă­cută de d. profesor Răutu a părin­telui meu m'au emoţionat şi mă de­­t­­ermină să vă făgăduesc să-i calc pe­­ urmile trasate de el. Sunt dator şi un cuvânt de mulţumire către d. pri­­­­mar Vizan­ti de care mă leagă o ve­che prietenie, per\"u urările făcute , în numele liberalilor bo­cşăneni. Sunt fericit că soarta mi-a hărăzit , să cunosc îndeaproape pe stegarii .! partidul­ui nostru din acest colţ de i ţară şi că am prilejui, să cimentez le­­, I gaturi cari vor fi de acum înainte in­­distructibile. I In manifestarea de astăseară văd mai mult decât expresia unei adu­­­­nări de partid, este mai degrabă tra­diţionala apartanenţă modovenească, care stabileşte legături statornice şi­­ apropie oamenii pentru totdeauna.­­ Mă găsesc întrio atmosferă dea­* dreptul familiară. Mă consider acasă,­­ căci am regăsit aici Moldova cea bună ospitalieră, ponderată, înţele­gătoare, în care curentele de idei­­ generoase fac albie sănătoasă. Dea­­ceia vă rog să mă socotiţi tovarăş de luptă, legat deacum înainte de a­­ceastă organizaţie în fruntea căreia se află caracterul, ales, sufletul buni şi prietenul nedesminţit care-i d. Dimitrie Răutu. Sunt pătruns de cin­stea ce mi se face de a mă pune printre purtătorii de cuvânt ai nevo­­iilor şi doleanţelor d-voastră, cu a­­­­tât mai mult cu cât în fruntea noas­­­­tră se află bravul şi destoinicul Mi­nistru al Curtelor d. Victor Iamandi, conducătorul organizaţiunilor libe­rale din Moldov­a. D. Gheorghiu Încheie mulţu­mind d-lui Dimitrie Răutu şi orga­­­nizaţiei asigurând că îşi va pune la contribute întreaga sa putere de muncă şi autoritate pentru binele a­­cestui judeţ. D. DIMITRIE RĂUTU îşi manifes­tă bucuria că rândurile liberale se întăresc la Botoşani cu o personali­tate de talia d-lui Georgel Gheor­ghiu. De altfel organizaţia noastră a a­­vut şi un alt noroc nepreţuit de ma­re acela că d. ministru Victor Ia­­mandi a acceptat să candideze în fruntea listei guvernamentale — care trebuie subliniat­e pur liberală — constituind chezăşia cea mai pu­ternică şi temeinică pentru ţinutul nostru că îndreptăţitele sale dolean­ţe, sprijinite de asemenea factori importanţi în ocârmuirea ţării, vor găsi o soluţionarea favorabilă de na­tură să redreseze Botoşanii pe toate tărâmurile. Să se mai ştie, candidatura d-lui Georgel Gheorghiu la Botoşani nu este nici impusă şi nici întâmplătoa­re, ci este solicitată de noi pentru a asigura cu mai multă tărie atât reu­şita noastră în disputa electorală, cât şi apoi pentru­ Înfăptuirea dezi­deratelor noastre. D. Georgel Gheorghiu a făcut o frăţie de cruce cu organizaţia noas­tră, legându-se a fi părtaş cu bucu­riile şi amărăciunile noastre. Noi îi oferim florile prieteniei neşovăelnice, şi nădăjduim că-i vom putea procu­ra o deplină mulţumire sufletească. D. GHEORGHE CONSTANTINES­­­CU în numele unui grup de foşti membri ai partidului naţional-creş­­tin, arată, că cei mai mulţi tineri studioşi au părăsit mişcarea gogo­­cuzistă, unde în afară de insigne şi cămăşi colorate nu au mai găsit ni­mic. Ei solicită astăzi înscrierea în partidul naţional-liberal, inst­ru­men­tul portic cel mai puternic, cel mai patriotic şi cel mai constructiv­­al ţării. L. ZA­VA Pagina Sea Consfătuirea fruntaşilor naţional­­ţărănişti din Cluj A participat şi d. Iuliu Martin CLUJ, 29.­­ La clubul naţional­­ţărănist a avut loc o importantă consfr­uire între fruntaşii organi­zaţiilor din Ardeal sosiţi încă de azi după amiază în localitate. Frun­taşii naţional-ţârânişti au sosit pen­tru a participa la şedinţa de mâine a comitetului executiv sub preşedin­ţia d-lui M. Popovici la care va par­ticipa şi d. Iuliu Maniu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc. La consfătuirea de astăzi au par­ticipat d-nii: Aurel Dobrescu-Făgă­­raş, Vic­ol Moldovan, secretar gene­ral al partidului, preşedinte al or­ganizaţiei de Nâsăud, fir. în­e La­­zăr-Maramureş, dr. Virgil Solomon- Odorhei, dr. Octavian Prie-Cluj, Ion Pop, etc. La ora 10, la clubul partidului a sosit d. Maniu, care a avut o între­vedere cu d. Aurel Dobrescu şi apoi cu d. dr. Oc­avian Pile, președin­tele organizației din Cluj. Astronomice NOAPTEA SF. ANDREI Poporul aşteaptă ca in această noapte să se d­escludă carul Azi e noaptea sfântului Apostol Andrei, în fiul cheihat. Poporul crede că in această noap­te „se deschide cerul". Credinţa e bazată probabil pe fap­ul că în noaptea Sf. Andrei se văd căzând meteorite din Leul şi din Androme­da, ce cad de altfel în toţi anii la sfârşitul lui Noembrie şi la începu­tul lui Decembrie. In plus coinci­denţa a făcut să mai avem în noap­tea Sf. Andrei ploi de stele căză­toare având radiantul în direcţia iţei din Perseu, a alfei şi a betei din Gemeni. Regretatul as­ronom Victor Ane­­stin, într’o comunicare făcută Aca­demiei Române a atras atenţiunea asupra „deschiderii cerului”. CUM SE DESCHIDE CERUL? Pentru a se produce deschiderea cerului, explică Anestin, trebue să se îndeplinească o anumită condi­­ţiune; trebue ca cerul să fie înotat ca astfel că nu se vadă stelele că­zătoare sau bolizii, ci reflectarea strălucirii lor. Lumina aces­or cor­puri cereşti e cernută atunci prin­tr’o pătură de neguri pe care o a­­vem de cele mai multe ori spre sfâr­şitul lui Noembrie. Legă­ura făcută de Anestin în­tre bolizi şi credinţa ţăranului no­stru nu este o simplă părere. Ea poate fi întărită prin dovezi chiar din vremurile noastre. In anii 1906 - 1911 s’au văzut doi bolizi cari s’au prezentat tocmai în condiţiunile cerute pentru a confir­ma credinţa in deschiderea cerului şi aceşti doi bolizi s’au ivit, cel din­tâi în noaptea de 1 Ianuarie 1906, iar cel de al doilea chiar în noap­­tea sfântului Andreiu, 31 Noembrie 1911. Spiru oarecare a­ fost astro­nom, a observat un bolid foarte mare, o adevărată piatră de foc, precipitându-se­ din cer la sfârșitul lui Noembrie 1912. El a făcut Academiei două comu­nicări despre această deschidere a cerului. L. FLORIN GRANATE CU GAZE OTRĂVITOARE? Un ofiţer japonez, prevăzut cu o mască împotriva gazelor, exami­nează gra­natele găsite în tranşeele părăsite de chinezi. Cartierul gene­ral japonez învinovăţeşte pe chinezi că gra­na­tele lor sunt prevăzute cu gaze otrăvitoare. Şedinţa Comisiei centrale electorale Comisiunea centrală electorală In şedinţa de aseară, având la ordinea de zi invitaţi pe toţi reprezentan­ţii listelor pentru Adunarea Depu­taţilor, depuse la biroul electoral judeţean Ialomiţa, a luat în discu­ţie contestaţiunea făcută de propu­nătorii listei partidului naţional-libe­­ral (Dinu Brătianu) şi în urma de­­claraţiunei făcută înaintea Comisiei de d. avocat Petrescu, din partea contestatorilor că îşi retrag contes­taţia de acord cu reprezentanţii ce­lorlalte liste, Comisiunea deliberând a luat act de această declaraţiune şi a dispus închiderea dosarului Comisiunea respinge ca nefonda­tă contestaţia d-lor Alex. Dumitres­cu-Colteşti şi Gh. Gr. Pleşoianu, de la Vâlcea, întrucât a rezultat că biu­­roul electoral respectiv a dat în or­dinea prezentării numereie de ordi­ne listelor. Contestaţiile partidului Totul pen­tru ţară (Inginer Gh. Clime) cum şi aceia a d-lui C. Argetoianu, ca pre­şedinte al partidului agrar, cu pri­vire la ordinea primirii listelor pentru Adunarea Deputaţilor la Dâmboviţa, după ce au fost conexa­te, Comisia procedând la judecarea lor, le respinge ca nefondate întru­cât din procesul verbal încheiat de către preşedintele b­­u­rolu­lui electoral judeţean Dâmboviţa, a rezultat că prima listă primită a fost aceia a partidului naţional-liberal având cap de listă Pe d. C. Dimitriu, fost ministru, căreia i s’a dat numărul­­ de ordine, iar pentru celelalte liste,­­ preşedintele birorului constatând­ concomitenţa prezentării lor, singu­ra soluţiune nu putea fi alta decât tragerea la sorţi, aşa cum s’a pro­cedat. S’a mai introdus o nouă contesta­ţie la Comisiune, din partea d-lui Mihai S. Manea, preşedintele orga­nizaţiei naţional-creştine şi candi­dat, al acelui partid la Adunarea de­putaţilor, împotriva fixărei ordinei şi primirea listelor de către biroul electoral judeţ oan­itoman. DUELURI CELEBRE TRACICE TRAGI-COM1 E un interesant reportaj Azi­m REALITATEA ILISTRATA Un film documentar de o mare importanţă BERLIN. 28. (Rador). — Fil­­mul luat cu prilejul expediţiei germane in munţii Himalaia a fost regăsit pe un gheţar din acest masiv. £l va fi arpectat la Muenchen în ziua de 28 Ianua­rie 1938. Acest document de cea mai mare importanţă a fost găsi pe gheţarul de pe muntele Groa­zei, unde o formidabilă avalan­şă a acoperit în noaptea de 14 spre 15 iunie întreaga expediţie germană. Şi-au găsit moartea în această catastrofă şeful ex­pediţiei, şase membri ai expedi­ţiei şi 12 indigeni. Filmul găsit de o echipă ger­mană plecată în căutarea expe­diției arată toate fazele expedi­ției până în ajunul catastrofei. ADEVERUL LITERAR de astăzi publică pagini de literatură originală şi traduceri« Plugărie de I. NEAGU - NEGULESCU Sonet pentru Elena de AL. PHILIPPIDE Cerşetorul schiţă de M. ZOŞCENCO, In trad. d-lui F. DIMA 20 pagini, tipărite în condiţii tehnice excelente, cu ilustraţii la tief druck 5 LEI

Next