Adevěrul, decembrie 1937 (Anul 51, nr. 16516-16538)
1937-12-01 / nr. 16516
Mîcrcssrî I Decembrie 1937 D. Cornel Codrean a dat în judecată pe d-ul Istrate Iescu şi llie Răduîescu ori d. Corneliu Z. Codreanu a introdus la parchetul Ilfov acţiune de dare in judecată împotriva d-lor Istrate Micescu şi Ute Răduîescu. In prima petiţie d. Codreanu se planşe împotriva d-lui llie Rădulescu fiindcă „sub semnătura ziarului pe care îl conduce a întrebuinţat la adresa sa şi a mişcării legionare titluri şî afirmaţii pe care ie consideră calomnii şi ofensă”. In a doua petiţie, d. Codreanu cere darea în judecată a d-lui Istrate Micescu fiindcă acesta, într’o scrisoare adresată d-lui Boga a afirmat: „Câmpul de oboare a fost părăsit printr’o inexplicabilă defecţiune la centru din partea d-lui Vaida, la extrema dreaptă printr’o dureroasă trecere la inamic din partea d-lui Corneliu Z. Codreanu”. „Această frază — scrie d. Codreanu în petiţia sa — prin care se afirmă că subsemnatul după o luptă de cincisprezece ani am făcut un act de trădare trecând in rândurile inamicului, este calomnie, iar cel care a scris-o este calomniator”. Incidentul electoral dala Moreni In legătură cu incidentul petrecut acum câteva zile între d-nii ing Traian loniţă, fruntaş al mişcării legionare şi C. Popescu, primarul comunei Moreni, din cercurile ministerului de interne ni s-a dat următoarea relaţiune: îndată după aflarea acestui incident, ministerul de interne a trimis pe d. inspector general administrativ Iulian Peter la Moreni, pentru a cerceta împrejurările în care s-a produs acest incident. D. Peter şi-a depus raportul, conchizând de vinovăţia primarului care a lovit dar ajungând şi la concluzia că dr. Ioniţă a ultragiat pe primar, in exerciţiul funcţiunii. Ministerul a trimis dosarul de anchetă la forurile justiţiei corecţionale, aşteptându-se sentinţa. In ce-l priveşte pe d. C. Popescu, primarul din Moreni, ministerul internelor a vrut să ia contra sa şi o măsură administrativă, însă, în conformitate cu art. 165 din legea administrativă, nu se poate lua nici o măsură. Totuși, ministru Franasovii, a trimis primarului o adresă scrisă. Întrunirea delegaţiei permanente liberale din Constanţa Declaraţiile lui V. P. Sassi* CONSTANŢA, 29. — Campania electorală în oraşul şi judeţul nostru e în toiu. Organizaţiile partidelor politice şi-au alcătuit listele cu care urmează să se prezinte în alegerile generale. Judecând după atmosfera care se degajă, se poate spune că lupta în oraşul şi judeţul Constanţa, ca şi în întreaga Dobrogie, se dă între cele două mari partide: partidul liberal şi partidul naţional ţărănesc. In ceea ce priveşte pactele electorale cari s’au încheiat, situaţia partidului liberal rămâne neschimbată. El se bizuie pe încrederea pe care a avut-o şi în trecut şi pe prestigiul nealterat al şefului ei politic, d. ministru V. I. Sassu. Pactul opoziţiei a slăbit enorm situaţia extremei drepte, gogo-cuzismul fiind aproape inexistent. Naţional-ţărăniştii îşi menţin deasemenea poziţia, d. Lepădatu, şeful organizaţiei bucurându-se de popularitate. D-sa conduce personal campania electorală atât în oraş cât şi în judeţ, unde partidul naţional ţărănesc are pretutindeni organizaţii. In oraş campania electorală a partidului naţional-liberal e condusă de d. Horia Grigorescu care e şi secretarul general al organizaţiei locale iar în judeţ de d. Radu Roşculeţ, fost vicepreşedinte al Camerei şi vicepreşedinte al organizaţiei. Numeroase echipe cutreeră satele luând contact cu alegătorii. Aproape zilnic sunt vizitate 10—15 comune. SOSIREA D-LUI MINISTRU SASSU din seară cu rapidul „Regele Carol I“ a sosit în localitate d. V. P. Sassu, ministrul justiţiei. Pe peronul gării Constanţa se aflau d-nii Belu, prefecui judeţului, Horia Grigorescu, primarul oraşului, Radu Roşculeţ, Huhulescu, prim ajutor de primar, Nelu Munteanu, director de cabinet, Ghiţă Pop, Datcu, Bulgărea, toţi parlamentarii şi fruntaşii organizaţiei şi d. Al. Negulescu, conducătorul muncitorilor din port. Deasemenea se mai afla un numeros public compus din intelectuali şi muncitori. Asistenţa a făcut o călduroasă primire ministrului justiţiei şi şefului politic al Dobrogei. D. Aurel Negulescu care a venit la gară cu un impozant grup de muncitori, a urat in câteva cuvinte bun sosit d-lui minisru Sassu care la rându-i a mulţumit tuturor pentru frumoasa primire ce i s‘a făcut. Dela gară d. ministru Sassu însoţit de d. Nelu Munteanu s‘a îndreptat spre locuinţa sa. ŞEDINŢA DELEGAŢIEI PERMANENTE La clubul organizaţiei naţional liberale a avut loc o importantă şedinţă a delegaţiei permanente prezidată de d. ministru Sassu. Şedinţa a fost consacrată fixării candidaturilor. Ea a început printr-un larg expozeu făcut de d. ministru Sassu care a scos în evidenţă opera partidului liberal în cei patru ani de guvernare. Ministrul justiţiei a arătat apoi cauzele pentru care liberalii au fost aduţi din nou la putere şi a analizat situaţia fiecărui partid în parte. Ocupându-se de organizaţia d-sa de a ţinut să aducă un meritat elogiu colaboratorilor săi de la judeţ şi oraş: d-nii Belu şi Horia Grigorescu, pentru opera lor administrativă şi gospodărească. D-sa a mulţumit apoi şi parlamentarilor cari au fost la înălţimea misiunii lor. In continuare, d. ministru Sassu se ocupă de pactul electoral încheiat de opoziţie. Combate şi ironizează pactul încheiat de partidul naţional-ţărănesc cu gruparea d-lui Codreanu, pact care constitue o flagrată contradicţie intre cele două ideologii cari păreau până mai eri treductibile. Acest pact arată şi lipsa complectă de seriozitate a nouei grupări „Totul pentru ţară“, care abandonându-şi atitudinea ostilă şi de acţiune violentă contra partidului naţional-ţărănesc, a convenit azi să cruţe de orice critici partidul pe care-1 socotea că e primejdios pentru ţară. In continuare d. Sassu spune, că în ceea ce priveşte constituţionalismul şi democratismul d-lui Maniu e suficient să ne amintim de demo-siile în alb cerute de d-sa parlamentarilor săi în trecuta guvernare iar azi să constatăm apropierea surprinzătoare a d-sale cu acea grupare care duce violenţa până la o crimă pentru a înlătura regimul parlamentar şi a instala dictatura. Sunt alianţe nefireşti, nelogice şi absurde — afirmă d-sa —cari compromit ambele părţi, alătâridu-te,factoare sinforicaţii lor politice. E o alianţă de paraponisiţi politici, cam departe de a consolida regimul parlamentar al statului nostru, cultivă şi întăreşte iezuitismul şi haiducismul politic atât de dăunătoare intereselor mari ale statului românesc. D. Sassu arată, că o asemenea alianţă creiazâ o atmosferă de suspiciune şi asupra ţelurilor de politică externă ale partidului naţional ţărănesc pe care îl credea credincios tradiţionalelor noastre alianţe. D. ministru Sassu îşi încheie cuvântarea făcând apel la toţi prietenii, membri ai delegaţiei permamente, să se ducă pe teren, să ţină contact permanent cu alegătorii, lupta trebuind să fie asigurată de succes pentru a se asigura pacea şi prosperitatea ţării. ALTE EXPUNERI D. Horia Grigorescu, primarul oraşului Constanţa, mulţumeşte d-lui ministru Sassu pentru elogiile cari i s-au adus în calitatea d-sale de gospodar al oraşului şi cere ca la alegerea nouilor demnitari să se aibă în vedere elementele tinere cari s'au devotat intereselor partidului şi ale ţării. D-sa încheie spunând, că acceptă să-şi continue activitatea de primar al oraşului. D. Belu, prefectul judeţului, mulţumeşte deasemenea pentru elogiile cari i s‘au adus pentru activitaea d-sale şi declară că consimte să deţină şi pe viitor funcţia de prefect. S‘a trecut apoi la fixarea candidaturilor. D. primar Horia Grigorescu a propus candidatura d-lui Scarlat Huhulescu la Cameră, ca unul care a lucrat cu inimă şi devotament. D. Radu Roşculeţ a propus candidatura d-lui Ionel Munteanu director de cabinet la justiţie, unul din conducătorii tineretului, liberal şi mâna dreaptă a d-lui ministru Sassu în cei patru ani de guvernare. Candidaturile anunţate au fost primite cu furtunoase aplauze. Deasemenea s-au propus candidaturile d-lui Oancea şi Gheorghiu la Senat. Toate candidaturile au fost primite cu mult entuziasm, trecânduse apoi la vot. Din partea vaidiştilor candidează al treilea pe listă la Cameră d. dr. Isăcescu, a cărui candidatură a fost aranjată la centru. Şedinţa s-a încheiat printr'o scurtă cuvântare a d-lui Radu Roşculeţ, care arătând meritele d-lui minisru Sassu pentru educaţia politică făcută masselor, a promis tot concursul şi devotamentul său. Roagă pe d. ministru Sassu să aibă încredere in colaboratorii d-sale şi îl asigură că toate greutăţile electorale vor fi învinse. La ora 12 jumătate fruntaşii organizaţiei în cap cu d. Sassu s-au dus la tribunal pentru a depune listele de candidaturi. Nimeni nu va susţine că ministrul de externe Krofta face parte dintre „pesimişti". De când e el ministru, Cehoslovacia a trecut prin multe ceasuri grele. Richard Freund, un publicist care trăeşte în Anglia, susţine in cartea lui, apărută de curând, că încă la sfârşitul anului 1936, Gemania avea massata o armată destul de puternică la graniţa cehoslovacă. Ea urma, secondată de o armată ungară, să dezlănţuie războiul in Cehoslovacia Numai intervenţiile foarte energice ale Londrei şi Parisului, au hotărit Germania să renunţe la această aventură. Richard Freund asigură că afirmaţiile lui nu sunt numai simple presupuneri, ci informaţii foarte temeinice. INTERVENŢIA HOTARITA A LONDREI Ne aducem aminte, intr'adevăr, că pe vremea aceea, factorii răspunzători din Londra au afirmat pentru prima oară, foarte limpede şi precis că un atac împotriva Cehoslovaciei va fi privit în Anglia ca un casus belli. Trebue să fi existat foarte multă materie explozibilă în aer, pentru ca Angia să iasă din rezerva ei. Aceia însă cari au avut atunci posibilitatea să audă din gura conducătorului politicei externe a Cehoslovaciei părerea sa asupra situaţiei internaţionale, s-au putut convinge că Krofla stăruia în optimismul său, că mai păstra o încredere fermă in cuminţenia şefilor răspunzători ai statelor, care nu vor permite să dea foc butoiului plin cu dinamită al Europei. PESIMISM SI ÎNGRIJORARE In ultimele săptămâni însă declaraţiile ministrului de externe Krofta au fost mai puţin încrezătoare, când cu prilejul recepţiei ziariştilor a avut prilejul să se exprime asupra chestiilor la ordinea zilei. Dar niciodată până acum nu a vorbit de Krofta cu atâta pesimism de „epoca de grele încercări care ne aşteaptă”, de „piedici care la prima vedere par insurmontabile“, de „un cer politic cât se poate de înnourat şi care nu pare că vrea să se însenineze“... „Nădejdea că încetul cu încetul va interveni o liniştire a lucrurilor, pe care mi-am exprimat-o în expozeul meu din 21 Mai 1937, din nenorocire nu s‘a realizat“, constată d. Krofta, care caracterizează această nădejde drept un „optimism blând*, şi a vorbit astfel, cu toate că in acest expozeu pesimist constată cu satisfacţie că „bazele fireşti ale uniunii statelor Micii înţelegeri se întăresc din ce în ce mai mult, lucru care s-a vădit şi mai mult cu prilejul recentei vizite a regelui Carol“; că în raporturile cu Ungaria a intervenit, din fericire, o destindere ■ binefăcătoare; că raporturile cu Austria au devenit „prieteneşti conform tradiţiei“; că „fidelitatea detaliată a Franţei s‘a cimentat iarăşi prin noul dovezi ale absolutei ei fermităţi şi prietenii“; că „bunăvoinţa Angliei faţă de Cehosolva cia stă mai presus de orice îndo- ială“. Atunci cărui fapt se datoreşte pe-simismul care caracterizează acest expozeu ? ROLUL REAL AL PACTULUI COMUNIST Se ştie cum a exploatat presa germană, care stă la ordinele guvernului nazist, incidentul din Teplitz. „O întâmplare care poate surveni azi, în fiece clipă şi în multe state", spune ministrul Krofta, a fost luată drept pretext de amestec, in chipul cel mai jignitor în politica minorităţilor statului cehoslovac şi pe temeiul ei s‘au formulat ameninţări nepermise. E drept că de când cu întronarea, regimului hitlerist, Cehoslovacia, s‘a obişnuit cu asemenea răstălmăciri ale faptelor şi cu campaniile de aţâţare sălbatecă, la care ştie să răspundă cu dispreţul cuvenit. Ceea ce însă insuflă acum griji, ese noul rol de supraveghetor pe care vrea să şi-l asume Germania nazistă, pe temeiul „pactului antibolşevic“. Ceea ce trebue să se înţeleagă prin acest „pact anticomunist“ a arătat foarte bine d. Paul Boncour, amintind zicătoarea franceză : Când vrei să împuşti un câine, spui că e turbat“. Italia Germania şi Japonia vor socoti drept ajutor dat comunismuui, tot ceea ce se va pune de acurmeişul planurilor lor de agitaţie şi ex- D. KROFTA pansiune. Şi de vreme ce un popor îşi asumă dreptul să împiedice, cu propriile lui mijloace, tot ceea ce îi va conveni să numească „ajutor", nici un stat nu va fi asigurat îm-potriva intervenţiei lor, în numele civilizaţiei. „Fasciştii pot întrebuinţa parola „anticomunism“ în orice ocazie, după cum au făcut, de pildă, cu privire la Spania. Cu chipul acesta, capătă pretextul să atace orice stat, la al cărui teritoriu râvnesc, — și nimeni nu poate fi sigur că prima victimă a acestei manevre nu va fi Cehoslovacia“, scrie „News-Chronicle“. De asemenea, ultra-conservatorul „Echo de Paris“ atrage acum atenţiunea că „pactul din 6 Noembrie între Germania, Italia şi Japonia, va furniza diplomaţiei germane şi italiene, arma, care le va face posibilă intervenţia în afacerile interne ale statelor străine, pe cari ori le vor sili să adere la pact, sau ele îşi vor lua sarcina să puc ordine în aceste state“. Corespondentul din Berlin al lui „Times“ spune chiar că Cehoslovacia va fi pusă cât de curând în faţa, unei astfel de alternative. Chiar dacă faptele nu o confirmă încă, nu se poate tăgădui că există tendinţa, şi ea este suficientă pentru a prilejui nelinişte şi pesimism. P. Swesditsch Scrisori din Praga Nori grei deasupra Cehoslovaciei Cum e privit pactul anti-comunist 0.1. Inculeţ vizitează comunele din jud. Lăpuşna Inaugurarea unui cămin cultural Discuţii în contradictoriu cu un sătean D. Inculeţ deschizând campania electorală a sosit la Chişinău de unde a plecat apoi în judeţ. Dii dimineaţă d-sa a vizitat comuna lalovaţ. In faţa primăriei unde s’a adunat populaţia săteanul SANDUŢA, radical ţărănist a cerut ca să se facă mai mult pentru ţărănime, care este talpa ţării şi care va fi chemată poate mâine să apere ţara într’un eventual războiu. Plugarul a arătat că ţăranii sunt săraci şi nu s’a făcut nimic penru a-i scoate din sărăcie. D. prefect VOIA a criticat ieşirea plugarului Sănduţă, care a făcut act de opozant fiindcă ar fi trebuit să arate şi ce s’a făcut în ultimii patru ani în Ialovăţ: şcoală, primărie, gospodărie comunală, poduri. D. I. INCULEŢ a dat în parte dreptate plugarului Sănduţă, admiţând că este încă foarte mult de făcut pentru ridicarea ţărănimii. Guvernul liberal şi-a făcut datoria pe că" şi-a făcut. D. Inculeţ a enumerat toate realizările ocârmuirii liberale. Discuţia în contradictoriu cu plugarul Sănduţă a fost urmărită cu multă atenţie şi mulţumire de săteni. LA VARDARI, HORĂŞTI ŞI REZENI D. Inculeţ a vizitat apoi satele Vardari şi Horăşti şi s’a oprit in comuna Rezeni unde s’a inaugurat un cămin cu rurul care-i poartă numele. După un serviciu religios, prefectul judeţului a scos în evidenţă realizările din acest sat şi ultimii ani, după care d. Inculeţ a luat cuvântul arătând că todeauna a căutat să-şi facă datoria faţă de ţărănimea din mijlocul căreia a plecat şi faţă de neamul românesc. A arătat apoi rostul căminului cultural Inaugural, unde cei mai bătrâni să se adune ca să asculte conferinţele celor mai luminaţi şi nu să facă politică. D. Inculeţ a donat apoi un număr de volume şi suma de 10.000 de lei pentru crearea unei biblioteci a căminului. Seara târziu d. Inculeţ s-a întors la Chişinău unde a mai avut diferite consfătuiri cu prietenii săi politici. ADEVĂRUL Primirea d-lui George Ghiaorghiu, director al „U. G. I. R.“-ului in organizaţia liberală de Botoşani Cuvântările rostite cu acest prilej BOTOŞANI, 29. Aseară a avut loc la clubul organizaţiei naţionalliberale din Botoşani şedinţa comitetului judeţean şi a şefilor de şecA participat şi d. GEORGEL GHEORGHIU fost secretar general al ministerului de industrie şi comerţ, actualmente director general la „U. G. I. R.“, care candidează al treilea pe lista guvernamentală botoşăneană. Adunarea a fost prezidată de d. DIMITRIE RĂUTU, preşedintele organizaţiei şi prefectul judeţului, asistat de d. deputat P. VASESCU, secretar general. I D. DIMITRIE RĂUTU luând cele dintâiu cuvântul salută prezenţa în mijlocul liberalilor botoşăneni a ! d-lui Georgel Gheorghiu, fiu distins al Moldovei care piecanu in capitala ţării spre a ocupa funcţiuni de mai* 18 autoritate şi mare răspundere n‘a uitat meleagurile pe unde a copilărit. : I D. Georgel Gheorghiu ne-a fost unul din cei mai preţioşi prieteni cari ne-au ajutat la rezolvarea diferitelor probleme ce interesau oraşul I şi judeţul Botoşani. Astfel că încă cu ani în urmă d-sa s-a legat de noi şi ne-a fost de un incontestabil folos. D-sa a fost dintre acei cari ne-au înţeles străduinţa pentru înfăptuirea în acest colţ de ţară şi a unei gospodării demne de partidul no-stru şi a ideologiei naţional-liberale. Deaceia socotim că având şi deacum înainte sprijinul şi colaborarea d-sale vom putea aduce la îndeplinire nevoile atât de numeroase şi de variate ale acestei regiuni, slujind crezul nostru politic şi luptând pentru desăvârşirea unei democraţii constructive. Organizaţia naţional-liberală din Botoşani preţueşte în d. Georgel Gheorghiu, nu numai pe prietenul sincer, ci şi pe luptătorul dârz al crezului democratic. D. Gheorghiu care a avut ca dascăli politici pe Georgel Mârzescu şi I. G. Duca, iar acum ca îndrumător pe d. ministru Victor Iamandi, este unul din cele mai bine pregătite şi capabile elemente din generaţia tânără a partidului naţional-liberal. Ne este cu atât mai apropiat cu cât ştim că d-sa se află pe aceiaşi linie de concepţie şi gândire cu noi, aceştia de la Botoşani, cari urmăm testamentul politic a aceluia ce a fost Duca. D. Georgel Gheorghiu venind în mijlocul nostru şi încadrându-se în organizaţia noastră ne va da putinţa să dovedim trăinicia şi forţa noastră politică. Ii urăm, un bine ai venit, din toată inima şi îl asigurăm de prietenia noastră statornică. CUVÂNTAREA D-LUI D. VIZANTI D. DEMOSTENE VIZANTI, primarul oraşului, spune că liberalii botoşeneni sunt mândri a-i avea pe d. Georgel Gheorghiu în mijlocul lor în această campanie electorală. Ştim că d-sa sintetizează calităţi multiple şi o putere de muncă neîntrecută, care îl situiază pe primul plan al vieţei publice şi că va fi de nepreţuit folos pentru ridicarea târgului acesta. II asigurăm — spune d-sa — de întregul nostru devotament şi că îi vom procura o plăcută surpriză dovedind că populaţia din partea locului ştie să aprecieze la justa lor valoare oamenii de muncă. ALTE CUVÂNTĂRI D. prof. NECULAI RĂUTU, preşedintele Camerei de industrie şi comerţ, evocă pe luptătorul liberal de aleasă ţinută şi înzestrat cu însuşiri rare care a fost Atanase Gheorghiu, părintele actualului director general al „U. G. I. R.“-ului. Acest ilustru liberal a avut norocul ca să aibă un merituos continuator pe tărâmul slujirilor marilor idei ale partidului naţional-liberal. Organizaţia naţional-liberală se felicită că pe lista ei se află un asemenea candidat care reuşeşte deopotrivă tradiţia, liberală cu calităţi personale prestigioase. Nădăjduim că d-sa va fi un factor însemnat pentru asigurarea biruinţei noastre totale. D. av. IOAN IONESCU, şeful contenciosului judeţului, aduce d-lui Georgel Gheorghiu salutul tinerilor liberali botoşăneni cari îl consideră ca pe unul din cei mai valoroşi şi înzestraţi exponenţi ai generaţiei tinere. II asigurăm de dragostea, entuziasmul şi preţuirea noastră ru- I gând să se bizue in această campa- nie electorală şi pe munca noastră voluntară şi neprecupeţită» RĂSPUNSUL D-LUI GEORGEL GHEORGIU Cuvintele măgulitoare rostite laadresa mea — spune d. Gheorghiu , — au găsit în sufletul meu un răul sunet adânc. Nu văd in ele numai o recunoaştere a statelor mele de serviciu şi a calităţilor ce mi se atribuie. Ele, îmi tălmăcesc un sentiment de curată prietenie pentrucare îmi exprim întreaga mea gratitudine. • De la neuitatul meu dascăl Georgel Mârzescu şi de la celălalt mare în I drumător Duca am învăţat ce coeficent admirabil reprezintă în politică amiciţia desinteresată. Convingerea politică e o forţă care nu se desminte, nu se înconvoae atunci când e împletită pe prietenie. Ideile politice devin înzecit şi însutit mai tari când la baza lor se pune sentimentul prieteniei sincere. Convingerile me’e în misiunea şi ■jidealuf. partidului naţonal-lberal au primit o întărire în plus când mi-am putut da seama în astă seară de sentimentele alese, de atmosfera înă’■, ţătoare, care domnesc în această casă a liberalsmului. Evocarea făcută de d. profesor Răutu a părintelui meu m'au emoţionat şi mă determină să vă făgăduesc să-i calc pe urmile trasate de el. Sunt dator şi un cuvânt de mulţumire către d. primar Vizanti de care mă leagă o veche prietenie, per\"u urările făcute , în numele liberalilor bocşăneni. Sunt fericit că soarta mi-a hărăzit , să cunosc îndeaproape pe stegarii .! partidului nostru din acest colţ de i ţară şi că am prilejui, să cimentez le, I gaturi cari vor fi de acum înainte indistructibile. I In manifestarea de astăseară văd mai mult decât expresia unei adunări de partid, este mai degrabă tradiţionala apartanenţă modovenească, care stabileşte legături statornice şi apropie oamenii pentru totdeauna. Mă găsesc întrio atmosferă dea* dreptul familiară. Mă consider acasă, căci am regăsit aici Moldova cea bună ospitalieră, ponderată, înţelegătoare, în care curentele de idei generoase fac albie sănătoasă. Deaceia vă rog să mă socotiţi tovarăş de luptă, legat deacum înainte de această organizaţie în fruntea căreia se află caracterul, ales, sufletul buni şi prietenul nedesminţit care-i d. Dimitrie Răutu. Sunt pătruns de cinstea ce mi se face de a mă pune printre purtătorii de cuvânt ai nevoiilor şi doleanţelor d-voastră, cu atât mai mult cu cât în fruntea noastră se află bravul şi destoinicul Ministru al Curtelor d. Victor Iamandi, conducătorul organizaţiunilor liberale din Moldova. D. Gheorghiu Încheie mulţumind d-lui Dimitrie Răutu şi organizaţiei asigurând că îşi va pune la contribute întreaga sa putere de muncă şi autoritate pentru binele acestui judeţ. D. DIMITRIE RĂUTU îşi manifestă bucuria că rândurile liberale se întăresc la Botoşani cu o personalitate de talia d-lui Georgel Gheorghiu. De altfel organizaţia noastră a avut şi un alt noroc nepreţuit de mare acela că d. ministru Victor Iamandi a acceptat să candideze în fruntea listei guvernamentale — care trebuie subliniate pur liberală — constituind chezăşia cea mai puternică şi temeinică pentru ţinutul nostru că îndreptăţitele sale doleanţe, sprijinite de asemenea factori importanţi în ocârmuirea ţării, vor găsi o soluţionarea favorabilă de natură să redreseze Botoşanii pe toate tărâmurile. Să se mai ştie, candidatura d-lui Georgel Gheorghiu la Botoşani nu este nici impusă şi nici întâmplătoare, ci este solicitată de noi pentru a asigura cu mai multă tărie atât reuşita noastră în disputa electorală, cât şi apoi pentru Înfăptuirea dezideratelor noastre. D. Georgel Gheorghiu a făcut o frăţie de cruce cu organizaţia noastră, legându-se a fi părtaş cu bucuriile şi amărăciunile noastre. Noi îi oferim florile prieteniei neşovăelnice, şi nădăjduim că-i vom putea procura o deplină mulţumire sufletească. D. GHEORGHE CONSTANTINESCU în numele unui grup de foşti membri ai partidului naţional-creştin, arată, că cei mai mulţi tineri studioşi au părăsit mişcarea gogocuzistă, unde în afară de insigne şi cămăşi colorate nu au mai găsit nimic. Ei solicită astăzi înscrierea în partidul naţional-liberal, instrumentul portic cel mai puternic, cel mai patriotic şi cel mai constructival ţării. L. ZAVA Pagina Sea Consfătuirea fruntaşilor naţionalţărănişti din Cluj A participat şi d. Iuliu Martin CLUJ, 29. La clubul naţionalţărănist a avut loc o importantă consfruire între fruntaşii organizaţiilor din Ardeal sosiţi încă de azi după amiază în localitate. Fruntaşii naţional-ţârânişti au sosit pentru a participa la şedinţa de mâine a comitetului executiv sub preşedinţia d-lui M. Popovici la care va participa şi d. Iuliu Maniu, preşedintele partidului naţional-ţărănesc. La consfătuirea de astăzi au participat d-nii: Aurel Dobrescu-Făgăraş, Vicol Moldovan, secretar general al partidului, preşedinte al organizaţiei de Nâsăud, fir. îne Lazăr-Maramureş, dr. Virgil Solomon- Odorhei, dr. Octavian Prie-Cluj, Ion Pop, etc. La ora 10, la clubul partidului a sosit d. Maniu, care a avut o întrevedere cu d. Aurel Dobrescu şi apoi cu d. dr. Ocavian Pile, președintele organizației din Cluj. Astronomice NOAPTEA SF. ANDREI Poporul aşteaptă ca in această noapte să se descludă carul Azi e noaptea sfântului Apostol Andrei, în fiul cheihat. Poporul crede că in această noapte „se deschide cerul". Credinţa e bazată probabil pe fapul că în noaptea Sf. Andrei se văd căzând meteorite din Leul şi din Andromeda, ce cad de altfel în toţi anii la sfârşitul lui Noembrie şi la începutul lui Decembrie. In plus coincidenţa a făcut să mai avem în noaptea Sf. Andrei ploi de stele căzătoare având radiantul în direcţia iţei din Perseu, a alfei şi a betei din Gemeni. Regretatul asronom Victor Anestin, într’o comunicare făcută Academiei Române a atras atenţiunea asupra „deschiderii cerului”. CUM SE DESCHIDE CERUL? Pentru a se produce deschiderea cerului, explică Anestin, trebue să se îndeplinească o anumită condiţiune; trebue ca cerul să fie înotat ca astfel că nu se vadă stelele căzătoare sau bolizii, ci reflectarea strălucirii lor. Lumina acesor corpuri cereşti e cernută atunci printr’o pătură de neguri pe care o avem de cele mai multe ori spre sfârşitul lui Noembrie. Legăura făcută de Anestin între bolizi şi credinţa ţăranului nostru nu este o simplă părere. Ea poate fi întărită prin dovezi chiar din vremurile noastre. In anii 1906 - 1911 s’au văzut doi bolizi cari s’au prezentat tocmai în condiţiunile cerute pentru a confirma credinţa in deschiderea cerului şi aceşti doi bolizi s’au ivit, cel dintâi în noaptea de 1 Ianuarie 1906, iar cel de al doilea chiar în noaptea sfântului Andreiu, 31 Noembrie 1911. Spiru oarecare a fost astronom, a observat un bolid foarte mare, o adevărată piatră de foc, precipitându-se din cer la sfârșitul lui Noembrie 1912. El a făcut Academiei două comunicări despre această deschidere a cerului. L. FLORIN GRANATE CU GAZE OTRĂVITOARE? Un ofiţer japonez, prevăzut cu o mască împotriva gazelor, examinează granatele găsite în tranşeele părăsite de chinezi. Cartierul general japonez învinovăţeşte pe chinezi că granatele lor sunt prevăzute cu gaze otrăvitoare. Şedinţa Comisiei centrale electorale Comisiunea centrală electorală In şedinţa de aseară, având la ordinea de zi invitaţi pe toţi reprezentanţii listelor pentru Adunarea Deputaţilor, depuse la biroul electoral judeţean Ialomiţa, a luat în discuţie contestaţiunea făcută de propunătorii listei partidului naţional-liberal (Dinu Brătianu) şi în urma declaraţiunei făcută înaintea Comisiei de d. avocat Petrescu, din partea contestatorilor că îşi retrag contestaţia de acord cu reprezentanţii celorlalte liste, Comisiunea deliberând a luat act de această declaraţiune şi a dispus închiderea dosarului Comisiunea respinge ca nefondată contestaţia d-lor Alex. Dumitrescu-Colteşti şi Gh. Gr. Pleşoianu, de la Vâlcea, întrucât a rezultat că biuroul electoral respectiv a dat în ordinea prezentării numereie de ordine listelor. Contestaţiile partidului Totul pentru ţară (Inginer Gh. Clime) cum şi aceia a d-lui C. Argetoianu, ca preşedinte al partidului agrar, cu privire la ordinea primirii listelor pentru Adunarea Deputaţilor la Dâmboviţa, după ce au fost conexate, Comisia procedând la judecarea lor, le respinge ca nefondate întrucât din procesul verbal încheiat de către preşedintele burolului electoral judeţean Dâmboviţa, a rezultat că prima listă primită a fost aceia a partidului naţional-liberal având cap de listă Pe d. C. Dimitriu, fost ministru, căreia i s’a dat numărul de ordine, iar pentru celelalte liste, preşedintele birorului constatând concomitenţa prezentării lor, singura soluţiune nu putea fi alta decât tragerea la sorţi, aşa cum s’a procedat. S’a mai introdus o nouă contestaţie la Comisiune, din partea d-lui Mihai S. Manea, preşedintele organizaţiei naţional-creştine şi candidat, al acelui partid la Adunarea deputaţilor, împotriva fixărei ordinei şi primirea listelor de către biroul electoral judeţ oanitoman. DUELURI CELEBRE TRACICE TRAGI-COM1 E un interesant reportaj Azim REALITATEA ILISTRATA Un film documentar de o mare importanţă BERLIN. 28. (Rador). — Filmul luat cu prilejul expediţiei germane in munţii Himalaia a fost regăsit pe un gheţar din acest masiv. £l va fi arpectat la Muenchen în ziua de 28 Ianuarie 1938. Acest document de cea mai mare importanţă a fost găsi pe gheţarul de pe muntele Groazei, unde o formidabilă avalanşă a acoperit în noaptea de 14 spre 15 iunie întreaga expediţie germană. Şi-au găsit moartea în această catastrofă şeful expediţiei, şase membri ai expediţiei şi 12 indigeni. Filmul găsit de o echipă germană plecată în căutarea expediției arată toate fazele expediției până în ajunul catastrofei. ADEVERUL LITERAR de astăzi publică pagini de literatură originală şi traduceri« Plugărie de I. NEAGU - NEGULESCU Sonet pentru Elena de AL. PHILIPPIDE Cerşetorul schiţă de M. ZOŞCENCO, In trad. d-lui F. DIMA 20 pagini, tipărite în condiţii tehnice excelente, cu ilustraţii la tief druck 5 LEI