Adevěrul, decembrie 1946 (Anul 59, nr. 16731-16753)
1946-12-01 / nr. 16731
Pag. 2-a Sub noua dîrecfiune LATI fos#m JSBJB MlkiVSfli eîev al casei BANDY - NIPON 3 MiB KAN 3 UL cocosul óé aur {mim) Anunţă PRETiIRS MODERATE la Restaurant deîr jsr Je Dela orele 2X'h PROGRAM ARTISTIC EXCEPŢIONAL Dela orele 4 dim, CIORBA DE BERTA Orchestră — jazz — MITICĂ S&VA — La.*3 — 6% p Azi in Splai CIOCANUL ÎNTÂLNEŞTE PE U. D. R. Arna din Splai, ga/riueste astfi/i dup* i vind matchul Dermagant — Ciocanul, amiază, un interesant progranj cupiat. Liste — Se dă match câşt'gat cu 3—0, grupării vorba de întâlnirile Ciotan'Ul U D. R. Ciocanul, pentru Divizia Naţională A: STB — Feroe mai] în cadru! campionatului Diviziei B. Deși prezint o formatie descompletată Ciocanul este favoritul întâlnirii. UDU-ul va opune însă o rezistentă serioasă D. Sandu Grigore, va arbitra începând de îa ora 15 urmatoareiele echipe: CIOCANUL: Gorenstein, Ambru, Popa, Simiîovici; Voroncovsfey; Constantinescu-Greci; Bariba; Kurvath; HoerHug; Koisescu și Xaciu. IJ. D. R . Conradt; Lazăr; Aîasin; Neagrăa; Nagy; Novac; Micu; Ulrich; Opeîfcz; Jijlc Dusa-Mâine la A. X. E. F. Derbiul campî'en&fcu!uî de t&s mnăs Juvevntus» s. T. A. Mâine după amiază la ora 15, se joacă pe stadionul ANEF, matehul Juventus — ITA. Partida poate fi considerată ca derby-ul campionatului de toamnă, întrucât se întâlnesc cele mai în formă echipe ale campionatului. ITA — neînvinsă până în prezent - este favorită pe hârtie dar Juventtus având avantajul terenului poate scoate un rezultatmare. Pronosticul nostru e un rezultat de egalitate. D. Pikî Kroner va conduce următoarele formații: JUVENTUS: Negru; Tănăsescu, Gîră Andrei; Pepelea; Petrescu; Barbulescu, Oană; Fain; Popescu; Iordache și Flamaropol. I. T. A.: Justin; Pall, Lorant, Reinhardt, Mészáros; Băcut; Nicşa, Mercea, Bonyhady; Petchovsky şi Toth ITT. In deschideri, II. era 13, se joacă matchul de Dvizia B. dintre Socec şi SportingPiteşti* Etapa XIPai în ţară In cadrul etapei a Xll-a din campionatul diviziei Naţionale A. se vor disputa milos în ţară următoarele matchuri: PETROŞANI: Jiul — Dermagantî fav. Jiu! ORADEA: Libertatea Carmenia*. Libertatea. CRAIOVA: F. C. Craiova — C. F. R. Cuc); fav. CFR ( Buc.) CLUJ: „U" - Ferar! fav. ..U". PLOEŞTI: Prahova — C. F. R. (Timi..); fav. CFR (Timist Sfreîsj FcSLwţionat de C. F. R. (3ae©îireştj) Tratativeîe pentru achiziţionarea lui Stm',, dela C. F. R. (Tg. Mure.) de către formaţia feroviarilor bucureni, — au fost terminate cu succes. Formele pentru legitimarea Jucătorului mureşan, au fost înaintate ori F.R F.A-ului, nr. luând ca Dum'neră Stroia să joace în *ormatia C. F. R.-u'ui, fn matehul cu F. C. Cra'ova Sftsriîa m Asssîrîaj OuptâEtică la Milano Duminecă Ta Milano, se dispută matchul ini- nat'onal de foot hali: Italia — Austru. „quadra Azurra" care este pregăită tor, de „veteranul" Vittorio Pozzo, este favorita 'n'SJnirii. ©eyfroiH*?wit a pierd^t în vizi cw C‘oczniP| cu 0—3 0. C. N.-ul a dat următoarele decizii pri— Individul Valid Carol, a fost suspendat din orice activitate sportivă pe timp de 3 luni. — Antrenorul Marcos» a fost suspendat pe viată. — Se amendează, gruparea Dermagant cu 1.008.000 iei peipru lipsă de pază. — Terenul Dermagant, a fost suspendat pe timp de 6 luni. Refacerea parcului tie vapoare el Serviciulul Maritim Român CONSTANTA 29. — Am arătat la timp că Serveiul Maritim Român, dîn cauza pierderilor survenite cu prilejul războiului, posedă un parc de vapoare restrâns, fapt care Împiedică reluarea traficului maritim normal cu statele medieraniene, în special cu Grecia şi Palestina De mai multă vreme S. M. L eul se află în tratave cu unele întreprided de navigaţie italiene dar îi oferă spre vânzare un grup fl« vapoare de diferite tonaje cari ar putea să refacă parcul de vase semerîst. Pentru a duce tratative la faţa locuit.: şî a examina starea In cere se găsesc vapoarele oferite, o comisiune alcătuim din d-nîi inginer Gheorghiucomandor Alexandrescu și Victor Poenaru a plecat în Italia. Marinarii români cari somează din cauza lipsei de vapoare aşteaptă cu multă bucurie apropiata sosire a nouilor năvi. Cinematogisful Excelsior Cronice filmului: Henre al IV-lea de Luigi Pirandello După atâtea comed’oare menite numai tot descretească frunţile ostenite ale spectatorilor şi după atâtea drame lacrimogne, hanaia «! ca subiect şi ca interpretare, iată to line o producţie care iese din comun. Celebra dramă a lui Pirandello, in C9-e ilustrul autor italian studia« problemei» subconştientului şi ale dedublării personalitât’i, □e infătişează un caz straniu, situat la ga nita d’ntre luciditate s i nebunie. Un bărbat Îndrăgostit suferă un accident, de pe urma căruia, pierzăndu.şi memoria ,e crede regele I uric al IV-lea. Spre a nu i agrava boala rudele si prietenii N eoni.ici ca atare transformându-i casa Intr un pal*' regesc al epocii, cu costumele şi moravurie timpurii. Bărbatul se Însănătoşeşte si. poate, până '* sfârşit cu 'ubtU Ini să-şi desăvârşească fericirea. Qsvaldo Valenti, marele artist Italian. 1" rolul lui Ilenric al IV-lea, secundat de Cira Calamai şi Enzo Biloti, dau filmului cu talentul lor pecetea desăvârşirii artistice. Regismul Giorgio Pasina a isbutit să ducă la capăt un film grandios, în careora modernă merge paralel cu realizarea istorică a curţii regelui Henric al IV-lea. E un film de atmosferă, un filn de largoste, un film Imnresir nant de ectSgSIn.tJ vqloare artislică. Ecranul cinematogaiului Excelsior ne redă fiorii suferinlii și parniilor om nești, analizate cu măestrie de Ligii Pirandello. E un film pentru oameni de mist *1 de cultură. —*,v " A. B. l i hab 2 ÎCI •■»5» Antren Bibliografii Numărul 92 al săptămânalului de satiră şi humor „Papagalii " cuprinde un bogat material urmoristic. Desprindem din sumar; Cerem anularea alegerilor în catrene de A. No. şi desene de Grad; Calomnie da Al Devechi; Săptămâna de N. Kiriţescu; Covorul roşu de Fred Ghenădescu; Tenebras de Edgar Valias Cubine; Sânchi se ţine de scoală, etc. # Miercuri 4 Decembrie 1948 va apare numărul doi al reviei Lumină și coloare, de sub conducerea d-ior profesor Al. Rosetti. Arîstida Blank și Ionel Jla au Acest număr este consacrat Iul N. Tcurlea şjș ''f' ■: 'T. A apărut No- 11 din publicaţia săptămânală . MONDIAL-MAGAZIN„ Gazeta Familiei“, cu un bogat şi interesant sumar, din care spicuim: Ce e nou la Hollywood; In pragul erei atomice; pianul Baruch şi Raportul Winner; Vaslui! 2 minut de George Voibescu; In Statele Unite au fost aleşi repezeetanţi noul de I. Flavius; Uit!, unele zile ale fruntaşilor nazişti; Presa mondială 1 rr rezumat; Din natru puncte cardini'c; BStă ia din Africa şi secrete'« el; Detectiv Magazin — pagina lui A. Dumb' ăveanu; Din li'.mca tribunalului de Aurel I Ieplr; Cinema de Sorin M’adoveanu; Carnet bUcureş'ean de V. Cris'ian; Teatrul de Lascar Sebastian! Medicul fami lei de dr. A. Savin; Tea. trul viaţii de M'rcea Sep’illci; poşta redacţiei; Cititor’i între ei; Curs de eng'e ză şi ru'ă; Enigmisză; Snh; JocU' i dls. _trac'tve; Pagina celor mici; MîCa Pub'i. j date gra'ul'ă pentru cei cari caută Un post, etc. etc. «si mmm DUMINICA ft DECEMBRIE,OMU WthDllll jf^tibtidedain. STOFE LENAJURI pentru rochii desene exclusiv străine, mătăsuri absolut garantate pentru lingerie, imprimerii-fanteziuri pentru primăvară, soldeazâ etajul doi, Eliţcul Zaharia. Plaja Sfântul Gheorghe, intrarea Meinl- Rugăm notați etajul doi. Trimnimul Adevĕrului Cronica literară de ŞERSAN CIOCULESCU Tudor Arghezi: „Versuri alese”, Editură de stat Editura de Stat publică în colecţia După cum se ştie, d. Tudor Arghezi şi-a exprimat în nenumărate rânduri, din anul 1904 (Linia dreaptă) încoace, concepţiile artistice, fie în arcătre domnii editori, la răscrucea cetară şi contingenţă. Cine nu şi amintor cincizeci de ani de act vitate literateşîe de versurila frurrtosului „Exi~ rar'â, împliniţi în citatul verii trecute, brisî*' Un om de sânge ia din pisc noroi Şi zăms'.leşte maca lui fantomă De reverie, umbră şi aromă, Şi o pogoară vis printre noi. Dar jertfa lui zadarnică se pare, Pe cât e ghersul cărţii de frumos. Cade iubită, fără de folos, Tu nu răspunzi la nici o întrebare, De bună seamă, arta nu poate şi nu trebue să se lase ispitită de scopuri practice; totodată, ea nu îşi face iluzia de a răspunde la întrebările ultime ale conştiinţei umane, care nutresc substanţa dsciplinei metafizice a filosofiei. Cu toate acestea, literaticele teoretice, fie în poeme investuțra frumoasă contribue în mod iridinte fiecare cu caracterul unei „arte reci la procesul de cunoaştere, pe poetice". Scrisoarea din fruntea nouii alte căi, desigur, decât ştiinţele peculegeri rosteşte mai mult sfielilezifive sau cele neologice. Poezia „nu poetului de geniu, peste care a ve- i răspunde la nicio întrebare”, pentru nu faima fără să o fi solicitat, decât că menirea ei este dimpotrivă, să nu crez artistic răspicat. Ratificând a-l întreţină în omul mediativ, soţul disportativă cu numele „Biblioteca de buzunar", un număr de 96 poeme din ediţia definitivă de „Versuri", trasă în trei ediţii de Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă. Cum însă cea de urmă dintre acesta ediţii s'a epuizat la rândul ei, iniţiativa binevenită a editurei de Stat pune la îndemâna publicului, cu această antologie, singura culegere (legerea poemelor, făcută de editură, Iterului, care ne cuprinde de pretutinde versuri ale maestrului, care se află; poetul se afirmă „cel mai indiferent dem, ca însăşi dumnezeirea, pe creastăzi în librărie, cu preţul cel mai faţă de manuscrisele lui", considerândincioşi: neo sumus, vivemus et moconvenab I, într'o prezentare plăcută du-şi toate poeziile, „deopotrivă delvem"Jr. Misticism! vor obiecta scepîie şi comodă. Iubitorii poeziei arghe- prisos". E un mod indirect ce a şi voli, ridicând din umeri. Aşa este, dar omului, care întreţine totuşi, paradoxal, simţul ingenuităţii lirice, climatul sufletesc prin excenţă a poezei. D. Tudor Arghezi îşi priveşte cu umor, în scrisoarea preliminară, vechea activitate literară, cei „50 ani de cobzărit". Ca şi Eminescu, care a tradus sub titlul „Lais", compunerea dramatică a lui Augier, „Le Luthier de Crémone", marele nostru contemporan şi*a alcătuit bucată cu bucată, din material linguistic propriu, instrumentul minunat de expresie. Plecând de la constatarea general valabilă că „într'o Lmbă sunt ma multe limbi (în Manual de morală practică)“, d-sa a ajuns în stăpânirea celui mai bogat al nostru univers și ale marelui sistem cosmic care nu a fost dat să-l contemplăm, iară speranţa de a-i descifra vreodată, exausiv, toate semnificaţiile. Prin alte cuvinte, materia poate fi dominată şi prefăcută în energie, pentru satisfacerea nevoilor noastre, dar nu şi explicată în aşa fel, ca să acopare tot câmpul cuiozităţii noastre, din faza adultă a intelgenţei. Au fost şi vor mai fi poeţi, încredinţa că poezia trebuie să-şi concentreze lucrarea asupra aceloraşi obective ca şi ştiinţa şi fiosofia. Rezultatul acţiunii lor a înregistrat un faliment integral, la rebutul pedagogiai. „Poezie, copilărie..." aşa îşi începe d. Jucov Arghezi paragraful din urmă,lexic românesc, în care, prin virtutea discreţionară a geniului, s'au năruit ai scrisorii TIMPIKAl'A ENDE SE BAT MUL T(Urmare din pag. la) sănătatea, aşa că redevine mlădioasă, poate să-şi continue destinul. Acuma deabia, prin această operaţie de „recoacere”,i aşa se numeşte în limbaj metalurgic — aurul şi-a redobândit tenul. Parcă ar fi ieşit de la institutul de înfrumuseţare. Etapa următoare, e ştanţarea. Lama tăiată în rondele purcede să se apropie de imaginea definitivă ca un negativ fotografic pus la developat. Introdusă într’un aparat care ţopăie peste dânsa, se desprinde din lama tăiată cu un instrument tăios şi rotund în lădiţe de lemn. In stadiul acesta nu se deosebesc de nasturii pentru mantalele cazone. Sunt desbrăcate, contopite într’o nudi tata fără stare civilă. Zac în grămadă și numai când alunecă vreunul pe ciment, sunetul slobozit e ca un tril ce descoperă primadona din missă. Aci, înainte de a păși în sanctuarul imprimeriei unde capătă confirmarea definitivă, discurile se numără, apoi se cântăresc. Ultima scenă: tipărirea, sau mai pretenţios, trapa, o maşină înaltă. Lângă talie ţine lipită o cratiţă ce se umple cu fisele celea galbene. Prin fundul crud, bortelite, ce comunică banal un jgheab mititel şi înclinat, răstimpuri măsurate o roudri alunecă dispărând în pântea maşinei, o svâcnitură cât unltaţ de uşurare şi iată jos sări prin gura unei ţevi, moneda , aur, medalia. Ţâşneşte într’o ciaenţă lentă şi egală, ca un sâmbure de dovleac împroşcat Cu limba printre dinţi, chiar comparaţia locală, asemuieşte acţiunea ţevei cu scuiparea. „Seapă galbeni” — spune lucrător ". „Scuipătoarea” e tot o lădime lemn, unde banii de aur, oborii de atâtea canoane, fac siestă. Ne întrebăm dacă pentru vrunea mulţime, baterea unui rustoc de medalii, e un evenimut emoţionant? Acum doi ani, dar stârnită în jurul lor, o publicare de jazz, reuşise să-i cante curiozitatea. Simplu interes sp. tacular, hărăzit unui miraj ce n se deosebește ca iluziune de „ci cui sub apă”, sau alte pantomim cu zâna de aur. Atâta i sa împuiat glpa capul, săptămâni dearândul, pr ziare, la radio, la cinema, înot s’a pomenit pătrunsă de aşteptare, ca de o febră messianică. S’a încredinţat curând că potcvit bătrâneştei zicale, aurul e blestemat A contaminat cu afurisenia lui, întreaga viaţă comercială dela ridiche la apartament, dificila zămislire a medaliei, poate ar trebui s’o îlsotim simultan cu tabloul pacestelor cu care şi-a ilustrat carte...» S’ar părea că experienţele ner-'r tive nu sunt învăţături con clu dente în împrejurări economice nn care e nevoe să se recurgă la soluţii empirice, fiindcă nu gr pot încă aplica soluţii dogmatic-moderne. Marele public care a asistat ca spectator la aventura medaliei, tălbăcită în arena bursei negre, dar care i-a suportat nevinovat efectele prin repere,, sinne, — îşi mai supune încă odată obrazul bărbieritului fără săpun. El nu va urmări succesul iniţiativei pe tabela, cursurilor bancare, ei pe mercuriarii halei la cota prazului şi a cepei. E o izbândă fără fast ce-i dreptul, dar ministrul responsabil trebuie sa ştie că lupta se dă nu în incinta „corbeilie”-ului, printre puţinii penaţi, ci, în iarms.ro-ul vulgar ■Fox de la infinitul mic al plantei şi animalului, până la omul truditor, care răscoleşte ogorul, îndoaie fierul sau îşi pământă mintea, în căutarea zadarnică a răspunsurilor. Poezia argheziană nu ignoră în erernul suferinţei omeneşti, sfârşind însă prin afirmarea jubilantă a vieţii şi a dumnezeirii, a isvoarelor etnice generoase, î în ale căror unde străluceşte licărul de încredere în permanenţa valorilor de viaţă naţionale, şi a omeniei, care înfrăţeşte sub aceeaşi stea înaltă, toate neamurile. Religios în sensul primordial al cuvântului peste litera dogmelor revelate, poetul a cunoscut dramatica încleştare a îndoelilor, până să atingă limanul fericit al credinţei, într'o familiaritate gospodărească cu Creatorul dela o Copilărie, da, în sensul conservării privilegiile termenilor zişi „literari” nealterate a prospeţimii de perce- ;sau „poetici", cu reabilitarea limbaju-t tindă la alta, boltită sus departe, pere, înaintea fenomenalităţii cosmce lui de joasă provenienţă, transfigurat! Cobza fermecata, care răsună de o mereu regenerate, artistic. Poetul apolitic a săvârşit ast- jjumătate de veac, cuprinde pe întirr Şi sorcova luminii In braţe i-o arunc, fel, printr'o intuiţie linguistică nepsul registrului ei muzical, toate ne Născut în m-.ne, pruncul, rămâne ’n bişnuită, cea mai de seamă revoluţie rele şi toate armoniile posibile, din nune prunc I în limba literară, căreia i-a lărgit doar limitele, nu este însă dîn care şi-a de firesc este ca poetul să se mişte‘cheia de boltă a simţirii poetului, se has rădăcinile începuturilor; «Ea exaltă în lume cu candoarea mereu împros- întitulează „Vânt de toamnă", ano-,toate simţirile, aplecându-se recept .. . »pătată, înaintea minunilor micului timpul crepuscular al naturii ca şi al divă asupra scării întregi a vietăţilor, asseziei, combinarea lor, expertă şi naivă totodată. A citi o culegere ca aceasta, din totalitatea producţiei lirice argheziene, înseamnă să te laşi furat de valul unei uriaşe simfonii, pentru a-ţi primeni sufletul la apele vii ale ] al zarzavatului și pâinii.. V-Orîi-- Coafurile Moda caracterizează de obicei o epocă. Dacă am răsfoi un volum despre evoluţia modei, oprindu-ne la albumul de familia din tenereţea părinţilor noştri am tris concluzia că în timp ce bărbaţii au găsit un fel de ,,stabilizare“ a îmbrăcămintei, toaletele doamnelor au continuat să schimbe fundamental linia corpului, cam la câţiva ani odată. In acelaş timp cu îmbrăcămintea variau şi ca fura şi pălăriile cari luaseră dimensiuni şi simboluri ce ni s e par azi ridicole. Ele n'aveau nimic comun cu grafiocsele şi complicatele coafuri dela curţile regilor Franţei, pe care le privim cu atâta simpatie în filmele istorice şi care ne inspiră la balurile costumate. Coafurile mamelor nu găsesc loc In reeditarea uneî epoci. Ele au murit imediat după războiul trecut, adică în prima fază a emancipării feminine Intr’adevăr, războiul trecut a adus mai mult decât o evoluţie in viaţa femeilor. Ceeaca s’a înfăptuit atunci nu s’a realizat nici pe departe după cel de al doilea război, care a i°s* un război de principii şi ar fi trebuit să aducă o schimbare şi mai totală în viaţa femeilor. După primul război —, deşi arena politică a fost de moltă structură — fel incite ati ieşit la luptă Au avut de învins prejudecata, ridicolul, mentalitatea. Şi au făcut loc, răzbătătoare- în viaţa economică- în laboratoare, nu indusuie, nu tribunale. Nevoile vieţii le-au împins să-şi câştige existenţa Ele şi-au dat seama că nu pot sta cot la cot cu colegii lor — cari le erau pe atunci si adversari — in ţinuţă de plîmbare sau de vizită.. Şi atunci, eroic. si-au retezat părul, şi-au scurtat rochiile■ s’au scuturat de zorzoane. Moda aceea era practică, adecvată epocei de eliberare. Nu putem spune că părul tăiat in pat, sau aproape băeţeşte, sau cu cârlonţi scurtaţi după modelul clasic al statuilor elene nu era graţios, esteticfluturând liber în vânt, uşor de aşezat cu o corectare a degetelor când încordarea muncii sau goana maşinii ni-l aducea peste ochi. Coafurile de atunci au însemnat o adevărată eliberare de sub tutela meşterilor coafori. Şi bărbaţii şi-au lepădat atunci mustaţa, bărboiţii şi favoriţii şi aşa au rămas până în zilele noastre. Dar femeile? Astăzi se ţine ş mai greu piept vieţii ca după războiul trecut. Femeile înregimentate într'un partid muncesc până la extenuare pentru idealul ce le însufleţeşte. Orice sfert de oră le este preţios, orice răgaz de odihnă binevenit. Unele îşi neglijează casa, interesele, familia, dar nu găsesc curajul să se elibereze de dictatura coafurei actuale Câtimp pierdut pentru bucle; somn chinuit cu bîgudiuri; energie cheltuită pentru rulouri simetrice umplute cu ”crepew”; pentru complicaţii de mese aranjate ingenios şi corect, dar greu de menţinut. Aceasta să fie coafura luptătoarelor? Preocuparea lor la fiecare moment, controlarea obsedantă cu mâna sau în oglindă a unei ţinute, care ne fură un timp din atenţie, din energie? Acolo am ajuns după decenii de afirmare, la sclavia modei, la ascultarea oarbă ,a unui dictat fără rost? N’ar fî oare momentul să ne întoarcem la coafurile practice ale premergătoarelor noasVe? Bz Madeleine străină pt.cofisîvă abă aitivilor săi, a servitorilor, a oamenilor din Quinsac, a celor trei fraţi Berry, a animalelor de curte, a prietenilor, făcând ca fiecare dintre ei să aducă cu sine colorituil, mentalitatea şi imnurile sale. Francis Jammes, bătrânul critic care m’a învăţat scriu o critică, spunea cu ocazia publicării primei serii de culegeri a lui Berry, că este ..o carte care clasează pe autor printre primi poeţi ai timpului”... Intr'adevăr, aceste două volume cari complectează o lacună şi deşi într’un spaţiu mai restrâns, totuşi păstrează personagiilor acelaş colorit, aceleaşi caracteristici şi în special acelaş temperament pe care li-l cunoaştem din volumele mai sus enumerate; îl situează pe André Bury vncăodată, ca pe un poet de mâna întâia, plin de o bogată personalitate evolutivă, rămasă însă nenfluenţată de cor,lesul secolului său, „Mie fezbrree“ dePierre Roche (Editura Sequana) „Lăsat, orice speranţă", ar fi repetat Dante, dacă i-ar fi fost dat să prevadă cuest alt infern- cea mai tristă mahala parisiană, cu bordeele ei; cârciumile ei; uzinele ei scuipând cerul jos, cu fumul lor negru şi greu, cu străzile sale mohorâte, cu fauna sa de mzerie şi de promiscuitate, constituesc cadrul şi atmosfera romanului halucinant, în care Pierre Roche vădeşte aptitudini de observator, dar în acelaş timp de povestitor plin de tandreţe şi de o emotivitate contagioasă. Zena, Steph: o nenorocită, un derbedeu... Ea, una ca atâtea altele Imprăştiindu-şi viaţa pe drumuri, el unul ca atâţia alţii, sătul de muncă, atras de viaţa trândavă a protectorilor de fete. Totuşi, în pofida mocirlei In care trăiesc, în care sunt condamnaţi să trăiască, continuă în carnea lor, — pândită permanent de irazii, spital, groapă comună, — să persiste ceva adânc, etern omenesc. In sufletelelor trăeşte ceva căruia de nu era teribila lege a oamenilor cari să le „bareze viaţa”, le-ar fi îngăduit poate să iasă din cloacă. Aşa însă drumul le e închis, „barat”. O carte bună, de un autor tânăr, scrisă într'o limbă cursivă în care imaginile se nasc uşor, pline, bogate fără efort, fără beţie de cuvinte. In spatele unui văl de sudoare, mizerie, fum şi ceaţă, se găsesc pagini de năprasnică sguduire... frLa 19*0504* cites dans“ de Andre Berry (Ed. Sequana) Sub titlurile: „Lais de Gascogne”, „Chonnefable de Muriel et d'Alain’*, „La corbeille de Guistaine..Le conge de jeunesse“,.Sonnet à Marisé“ , La Rose de Macat... André Berry a publicat până în 1942 povestirea zilelor însorite ca și a celor îneguitate ale copilăriei frământatei sale adolescente ca şi ale tinereţei sale. Ee comistuesc în întregime opera poetică personală a lui André Berry, operă care astăzi nu mai este de găsit, în librărie. Iată însă, că în lucrarea de care ne ocupăm astăzi, găsim, reunite toate aceste cărți în-, __ trio singură și vastă galerie a puz- ; ^cprrtament, avocat Vasle sToican, delief de personagii pe cari, în cri- * ..................... ' tica din ziarele franceze dinaintea răsboiuilui, le numisem alături de alţi critici — „prsonagii belugiene“, unelte grave sau mişcătoare, altele pitoreşti sau comice. De la Bordeaux la Arras, de aici la Veneţia, Braga, Londra, Amsterdam, şi Grenada, André Berry ne duce din aventură în aventură din confdenţă în confidenţă, împrăştiind frânturi de suflet în prezentarea *’**:astm. «Copilăria lui George Eliesen la Radio Duminică dimineaţa la ora 8.45 în cadrul orei copiior, posture noastre de radio vor reransmite un spectacol excepţional de teatru radiofonic datorit confratelui nos ru d. Sergiu Mtohian. Este vorba de piesa „Copilăriaul George Enescu“, în care autorul a dramazat aspecte autentice din primii ani de viaţă ai genialului nostru compozitor şi muzicant, fixând ambianţa de familie şi revelaţia primelor intuiţii muzicale. Exemplificat cu cări din muzical-ul George Enescu, spectacolul radiofonic de Duminica dimineaţa, va avea desigur o real valoare documentară și instructivă. B-du 3 ADEVERI/L I VERN3SACI5 Duminică 1 Decembrie, la orele U a. nn va avea ioc tg Căntiit-Ui Artei verni, saglui expoziţiei colective tre Crăciun, la Care participă plcicui Th. Pallady. F &Iratu. Ai. Ciucuiecu, ştefan ConsaMines cu, AI. lîtrsU M. H. Maxy, fon Mirea şi scuip'otui îon Vlasto. Ex- i poziţia va mai cuprinde şi lucrări me- I alic ale regretaţiior pictori M. W. Arnold şi Bob BUigatu. Areastă evcoriţie rătrâne deschisă I până io ’n epuul anului viitor. Festival A.RILU.S. Astăzi Sâmbătă 30 Noembrie, la orele 20, are loc în focalul direcţiei aviaţiei civile din strada CantaCuzino Nr. 63 un festival artistic organizat de Cercul Arlus, din această Instituţie, d. Lelius Povescu va conferenţia despre: „Legăturile noastre aeriene cu UB„ S. S” CONCERTE Astăzi seară, orele ?• va fi concertul d-nei Marie Aridla, acompaniată la pian de d. profesor Th- Fuchs in sala de teatru a UcCu'ui , Mîhaî Viteazu“ »în Bulevardul Pache 72. ŞEZĂTOAREA «AILIS» DIN MISTERUL JUSTIŢIEI Cercul „ARIUS“ din ministerul Justiţei a ţinut er o şezătoare cultural.artis- Uca în amfiteatrul acestui minister. Au participat d-nii Ionel Davia, secretarul general al ministerului de justiţie şi preşedintele Cercului „Artus“ din acum şi funcţionarii mlsecreta- general, nisterului. A vorbit d. I. Martinescu, funcţionar în ministerul de Justiţie, despre importanţa zilei de 1 Decembrie 196, aniversarea a 39 ani de la alipirea Ardealului la patria mamă şi deschiderea noului Parlament. p. D. I Suchianu, preşedinte la Consilul legislativ, a vorbt despre „Insemnătatea universală a seraturii ruse”. Corul ministerului de justiţie a executat mai multe arii, după care a rulat un film sovietic. Iniţiativa parmară şi intervenţia de stat (Urmare din nou, mattoritul profesional, dar nu mai puţin se impune ascultarea lor atentă în vederea culegerii cum grano sails, a unui material informativ şi orientativ de valoare. Mai sunt alte două aspecte extrem de importante, asupra cărora trebue să atragem atenţiunea deosebită a celor în drept. Este, în primul rând, faptul psiologic al dorinţei resimţite de populaţe în legătură cu o simplificare radicală, o simplificare quas revoluţionară a gospodăriei tutelare a statului pe tărâmul economic. Nimeni nu mai poate răzbi astăzi prin labirintul întortochiat al prescripţiilor autorităţilor în materie economiccă hipertrofie a formalismului legiferat va trebui să fie înlocuită prin norme unitare şi concentrate. A doua revendicare tot atât de esenţială şi de vitală, constă în coordonarea nu __________ ____ _____ ^umar a principiilor mici şi abstracte, j—, discuri mici ce seprăvălesc dar şi în cooperarea strânsă da fiacare zi, a tuturor autorităţilor de la vârful piramidei până la ultima celulă care stă la baza e - Dacă viitorul departament al planificării şi al coordonării va transforma funcţionarea diferiteor servicii publico economice, într'o integrare mutuală obiectivă în sujba interesului exclusiv al cele-*tivităţii, desfiinţând frncţiunile naturale sau artificiale de până acum, el va fi realizat acea mare reformă pe care o aşteptăm de atâta vreme şi ale cărei repercusiuni binefăcătoare asupra întregii vieţi economice se că, fără să rişte o rătăcire în siră,'nn-ivor face repede simţite, dul paragrafelor şi decreleor. Aceas- Atîdiei FâSimcsi PENTRU A ÎNŢELEGE AMERICA __(Urmare din pag. la) . In viaţa omenirii, America ocupă un foc mare şi nu se poate înţelege secolul nostru fără a înţelege America. Americii îi sun consacrate sute de ode şi pai, fete. E uşor să glumeşti pe stegma ei, precum e uşor s’o preamăreşti; mult mai greu e însă so înţelegi. înapoia tehmicei complicate, se ascunde de multe ori o inimă simplă, dar această sinpacitate, ascunde la rândul ei adevărata complexitate umană. Mulţi europeni se mărginesc , ia peste picior pe americani ; cauza cultului lor aproape ce t -iăresc pentru tehnică. Astăzi aceiaşi europeni îşi linguşesc radele de peste ocean, în sperana de a obţine de la ei un automobil vechi sau un costum demodat! Desvoltarea Americii a urmat o altă cale decât bătrâna Europă. Franţa a început cu catedrele gotice şi trubadurii, America a început cu febra „goanei du aur”, cu baruri şi automobile. Faţa atins repede un înalt pivet al culturii materiale- Ea amintese un om cu un cap mic şi corpul mare, muşchiulos, de boxeur. Insă America nu e o lume iţepenită; ea este într’o mişcar’e perpetuă. Puritanii de eri de v.. neurastenici, alcoolizaţi, eroii de ai lui Hemmingway. Copiii"baptiştilor şi ai metodiştilor citez „New Yorker” o revistă satirică, care îşi bate joc de „amerianism”. Şi în general niciodată iul european nu-şi bate joc de african aşa cum o fac înşişi americanii. Sunt convins că americaii care blestemă America sunt de fapt nişte patrioţi pasionaţi şi ei sunt scuturaţi de febră —ori nu de febra aurului— ei carii valori spirituale. Lor nu le ajut case înalte, şi dacă râd de aceste case, o fac nu pentru că prefer colibe, ci fiindcă vor idei şi sentimente înalte. Am văzut astfel de americani şi îmi amintesc ei cu dragoste, şi când îmi amintesc, îmi spun: — Avem prieteni adevăraţi în America alături de sguduitoare platitudini ale producţiei în serie, a dat şi maeştri eminenţi. . Charlie Chaplin e iubit în toată lumea. Am văzut filme minunate de Ford, Milestone şi alţii. Există un humor foarte sănătos în filmele fraţilor Marx. Desenele animate ale lui Walt Disney sunt adevărate poeme, capabile să emoţioneze un om din viaţa căruia a dispărut de mult orice poezie. Există arhitectura americană, aridă, uneori inumană, însă strâns legată cu epoca noastră, şi aceasta este o contribuţie în cultura mondială. Apreciez foarte mult pe scriitorii americani: Steinbeck, Faulkner, Csinwel, Hemmingway şi alţii. E surprinzătoare, în America, lipsa unei bune literaturi mijlocii. Pe de o parte, o duzină de mari maeştri, pe de altă parte, mii de fabricanţi de literatură eftină. Pe d de o parte, dialogul minunat al lui Hemmingway, pe de altă parte nu ve,dle din revistele săptămânale, atât de plate şi proaste, încât ar îngrozi pe cel mai nepretenţios european. In America nu există case cu patru Sau cu cinci etaj» In oraşele de provincie sunt mii de căsuţe cu veradă şi chaise-longueuri şi câţiva sgârii-nori. Aşa e şi in literatură, sau prea bun, sau prea prost. Scriitorii mari nu sunt sihaştri de salon, ci sunt oameni legaţi de popor, chiar dacă massele largi nu le citesc cărţile. Scriitorii francezi contimporani sunt într’o anumită măsură abstracţi- La ei predomină gândirea asupra acţiunilor, abundă analiza şi lipsa vieţii cotidiane; eroii romanelor se întâlnesc, discută, se despart, iar se întâlnesc şi iar discută. Scriitorii americani mai buni sunt altfel; ei sunt organici. Am cunoscut mai mulţi dintre ei. In viaţă, ca şi în cărţile lor, ei seamănă cu nişe copaci uriaşi, cu rădăcini adânci. E greu să vorbeşti cu ei pe teme abstracte. Dar ei sunt nişte povestitori minunaţi. Ei pot să deteste mediul ce-i înconjoară, dar îl cunosc bine. Biografia fiecăruia este co'orată , Az sâmbâ',ă la °rel3 17 83 va H ^P!t?â. Oamenii au trucul £ " Pfm toate. Faulkner a f°st zugrav ciclului consacrat maeştrilor pîc . Şi factor poştal Steinbeck, lucrător agricol. Sunt oameni cari ex- . ... primă năzuinţele cele mal as- Un£ x ta va n !ns°l a de procunse ale poporului lor, visul a-j * cestuia despre o inimă mare, care' DumInIc3 1 Decembrie a. c„ orc nu poate fi înlocuită cu nici un ff “t d'„ ,pr°fe,S0I 7?n Zc-mJl\ef u • a, j ' . . t^ne la At eneul Romdn conferinta: mo ^^5 oricât un puternic. mul d€ rând“. Intrarea liberă. Srilîya Ehrenburg CONFERINȚE franceze din secolul XIX organizat Căminul Ariei.