Adevěrul, iunie 1947 (Anul 60, nr. 16874-16897)

1947-06-28 / nr. 16896

Passina !?-ra ©=(3 ■ Programul Iniţial la Giuleşti, matChul Carmen—CFR se va desfăşura pe arena Venus, deoarece stadionul Giuleşti este în reparaţie. Ploaia abundentă din ultimul timpi şi matchul România—Iugoslavia i-austricat gazonul. In deschidere se va juca matchul de divizie B dintre Sparta şi Textila Sf. Gheorghe. Astfel programul cuplat de Duminică din Splai are următoarea: Înfăţişare: , Ora 18: Sparta—Textla Sf. , Gheorghe. , Ora 18: Carmen—CFR B. ! Formaţiile probabile ale celor două echipe ,vor . Următoarele: CARMENi Valentin Stănescu, Costică Marinescu, Novac, Niculescu, Covacii Siclovan, Farcaș, Marian. Gică Popes*cu, Torjoc, Sârbu. CFR:Sadowski, Ghiurițan, Asbiceanu, Mihăilescu, Mari, TănăsescU. Lungu, Stroia. Radu Florian, Filoti, Cricitoiu. VîrbJcBHfs Rsîpsc eliminat • Sa Wimbledon LONDRA, 27 (Radio). — Ultimul reprezentant al României la proba de simplu domni, Vinicius Rurac a fost eliminat din cursă de Collal Long, al patrulea jucător australian cu 9—3, 62, 6—9 In schimb Magda Rurac făcând echipă la dublu doamne cu d-na Woodgate (Anglia) a învins perechea Darlae —Strauson (Marea Britanie) cu 6—4, 6—1. La dublu mixt soţii Burac au învins perechea Carter—Quertier (Anglia) cu 6—3, 7—5. Vietto conduce în Turul Frânt©* Etapa doua a Turului Franţei Lille—Bruxelles a fost câştigată de René Vietto, care a sosit la distanţă şi a câştîDin pivoturile de eri, două l’au rezistat. Cfişu a fost învins de Glorios, iar Baron a cedat pasul Lolitei. Pensionarul lui Verona n’a avut o cursă fericită. Huţuleag a trecut prea devreme la atac şî s’a văzut obligat să schimbe linia. Cu toată lupta acerbă, n’a putut trece de Glorios, care, cu Cucu în șea, a făclit o cursă remarcabilă. La doui ani, Lolita a dispus net de Baron, înșelând părerea grajdului. Iapa este mai bună decât a fost socotită și fie este fermă că proprietarul s’a lăsat prea ușor convins să se despartă de pensionara sa, licitată după alergare la suma de 225 milioane. Victoria acestor doi cai a triat sever buletinele jocului austriac, rănite şi de succesele Iepelor Alina şi Saftea. Dintre favoriţi numai pândică, Santal şi Jiu au confirmat şansele lor.Obscur a concurat Pietrosul. S’a aflat, după cursă, că armăsarul ar fi avut după sprintul de dimineaţă o uşoară hemoragie, amănunt care a economisit grajdului câteva martingale, nu însă şi publicului, ţinut departe de tainele antrenamentului. In premiul Nansuc, câştigat de Saftea, Cimbru, susţinut în ring şi gat „tricoul galben” elveţianului Rubier Mâine la Venus Petre Epătescu« fiistâSîîeşte pe cercwl! Secher Arena din Splai va găzdui mâine începând de la ora 17 o mare reuniune de box. In match vedetă Petre Brătescu dublu câmpii« naţional va întâlni pa cehul Arhost Sechor care a sosit şi în Capitală. In semi-vedetă Dumitru Marin va întâlni pe Iile PiţU. Programul amator cuprinde următoarele partide: P. Duroitrescu—V. Secoşan, N. Buză—Gh. Fiat, I. Ciolea—L. Borduz, M. Voînea—* N Rouă. Turnem! Spartei se va desfășura îtt noctastasa Sâmbătă începe pe terenul Fac. de Drept turneul echipei cehoslovace de volley (Sparta) Praga, campioana ţării. Matchurile se vor desfăşura în nocturnă — o inovaţie la noi. Programul turneului este următorul: SÂMBĂTĂ 28 IUNIE Ora 19,30: Start Club—Viforul Dacia (baskett femenin). Ora 20.30: Carmen—‘Societatea Sportul (basket masculin). Ora 21,30: CSTR—Sparta (volley masculin). DUMINICA 29 IUNIE Ora 19,30: Start- Club—Selecţionata Bucureşti (basket femenin). Ora 20,30: Viforul Dacia—Medicina (baskett masculin) Ora 21,30: Societatea Sportul—Sparta (volley masculin) LÎÎNi 30 IUNIE Ora 19,30: Pulberăria—Orpheus (baskett rfiâscUlih I-a), ffaăia. Ora 20,30: Societatea Sportul—Telefoane (baskett masculii!) Ora 21,30: Medicina^Sparta (volley masculin), la mutual, a rămas la start. Al douilea, contra tuturor eforturilor jockeului, s’a plasat Diligent. Comisarii alergărilor s’au sesizat şi au suspendat pe Ionescu pe trei reuniuni, dând în acelaş timp un sever avertisment antrenorului Horvath, răspunzător de modul cum se comportă pensionarii săi. Jocul austriac s’a ridicat la suma de lei“ 189.634.950 şi a fost împărţit între 5 buletine, Iată rezistorul tehnic PR. DESIREE: Pândică (Negoiţă), Crâmpoşie, Grog. 3 cai — Cota: 10: 11.PR. NANSUC: Alina (Crişan), Morăriţa, Pietrosul. 6 cai — Cota 10: 54, 30, 24. REPRIZA II: Saftea (Huţuleag), Diligent, Mărînca. 8 cai — Cota 10: 35, 14, 43, 18. PR. VIOLETA: Glorios (Cucu), Crişu, Chiru. 4 cai — Cota 10: 26, 12, 10. PR. FĂRÂMIȚA: Lolia (Pali), Baron, Pacific. 4 cai — Cota 10: 71, 15, 11. PR. MAGNESIUM: Santal (Crișan, Claca, Rosenaar. 6 cai — Cota 10: 28, 16, 28. PR. ROSCOVA: Jiu (Jorga), Djinn, Browning. 5 cai — Cota 10: 22, 17, 14. Printre serile de scriitori ce se perindă zilnic la sediul Societăţii noastre, oameni strâmtorări, cari îşi poartă sărăcia cu multă demnitate şi nu vin să facă apel la slabele subsidii de cari dispune cassieria S. S. R. decât atunci când Ie ajunge cuţitul la os, am primit dăimăzî vizita unui coleg pe care-l credeam înstărit. „ N’am venit nici după un ajutor, nici să revizuiesc un text de film, nici să ştampilez o ediţie, aici să es -'roiez o traducere. Dă-le altora, Aiai nevoiaşi ca mine. Eu, jilavă Domnuhii, mă strecor cum pot, expediez cotidianul mai din pensie, mai din unele drepturi de autor, mai din venitul unei ferme a nevesti-mi. Dar nu pot să mai cumpăr o carte. Te rog să-mi împrumuţi câteva din ultimele noutăţi. In literatura noastră se scrie din ce în ce mai frumos. Nu pot însă, urmări tot ce apare, înainte cumpăram tot. Nu mai pot. O vreme, mă duceam la anticari, şi le dam două cărţi vechi pe una nouă. Nu mai am multe’. „Să-ţi spun drept, mă şi doare inima să mă despart de o carte, să-mi golesc biblioteca, mai ales că cele ce mi-au mai rămas sunt cu dedicaţii de la autori, de la prieteni cari au murit. De altfel, nici anticarii nu mai ţin atâta la schimburi, fiindcă nu mai au nici ei cui vinde. Sunt bucuroşi să le cumperi orice, pe un preţ cât de mic... S’au săturat şi cei de atâţia cari vin numai să vândă sau să ia cârţi cu împrumut. Unii scot volumele din raft... le răsfoiesc, întreabă de preţ, pe urmă Ie de YaCTQR EFT8M1U pun la loc şi pleacă, fiindcă nu le pot cumpăra. Sunt trişti şi ei şi anticarul. Librăriile sunt goale. Vând trei patru cărţi pe zi. Lectura, pentru mine, ca şi pentru alţii, nu este numai o plăcere, e o nevoie. M’am învăţat aşa de patruzeci de ani. Nu pot să renunţ tocmai acum când nu mi-au rămas rele bucurii. „Ai ultimul roman al lui Dan Petraşincu? Dar „Reîntoarcerea fiului risipitor” al lui Radu Tudoran? Mulţumesc. Ţi te aduc în bună stare, peste o săptămână. Te-aş ruga să-mi faci rost până atunci de „Sfârşit de Veac în Bucureşti” al lui Ion Marin Sadoveanu. Văt, c’a apărut într’o într’o ediţie nouă. „Am auzit mult bine şi de „Euridice” a unui tânăr, Petru Dumitriu. Dă-mi-o, te rog... Consideră-mă abonat la toate cărţile pe care le primeşti. Iţi fac şi un serviciu: îţi tai foile... O carte citită de altul e mai caldă.„ I se adaogă, la fiecare pagină, încântarea pe care a produs-o primului lector. Vechiul prieten şi-a luat opurile împrumutate, şi a plecat lăsând în urma lui o dâră de melancolie... A nu mai putea citi!... A renunţa la cea mai aleasă desfătare a sufletului! E cu atât mai intensă această tristeţă cu cât e mai puţin înţeleasă de cei mulţi. Atâtea griji s’au adunat pe capul oamenilor, geana după hrana zilnică e atât de aprigă, încât nevoia de-a ceti pare floare la ureche. Şi e cu atât mai melancolic... In juni di »traverse Primim. Domnule Director, Sub titlul ,,In jurul unui premiu“ a apărut în ziarul d-voastră un comentariu privitor la ,,contradicţia curioasă“ dintre cronica elogioasă a subsemnatului despre monografia „Petraşcu“ a d-lui Aurel Vladimir Diaconu şi notiţa anonimă tot din ziarul „Naţiunea“, prin care se arată surprinderea faţă de premierea cărţii, ca fiind numeritată. Mă simt dator să declar că această contradicţie nu-mi aparţine, fiindcă nu sunt decât autorul cronicii, în care motivat şi sub semnătură, am arătat de ce" prezentarea şi conţinutul lucrării sunt de o valoare excepţională. Nu suntem dintre acei critici, despre cari d’Alembert spunea că profită de uitarea deriziunilor lor, pentru a-şi lua libertatea de a aproba astăzi ceea ce au blamateri şi viceversa. Alţii au fost de altă părere supunând opera d-lui Diaconu unei exegeze atât de minuţioase încât nu vedem care lucrare despre artă i-ar fi putut rezista. Critica în artă, scria nu de mult Degand în ,,Lettres Francaises“, este eminamente discutabilă, după orice principiu s’ar conduce. Notiţa din ziarul nostru nu a fost decât ecoul criticilor apărute în altă parte şi care l-au impresionat pe autorul ei, mai mult decât cronica noastră. În definitiv, redacţia unui ziar nu este o asociaţie de admiraţie mutuală. Ca să dovedim deplin că în redacţia noastră o astfel de admiraţie nu este obligatorie, ne exprimăm şi noi dezacordul cu acest fel de notiţe în care se apreciază, sau mai bine zis se depreciază opera unui seritor, fără nici un fel de motivare. Primiţi vă rog asigurarea distinsei melestime. Estrm Festival Căminul Cultural „Fiii Vâlcii” organizează un festival artistic azi 27 iunie orele 19, în sala Ateneului Român. Programul va fi executat de artiştii vâlceni: Ionel Geantă, Cornelia Stroescu şi Mircea Buciu de la Opera de Stat, Şt. Marinescu, Marin Predescu, precum şi o echipă de dansuri naţionale. Invitaţiile se pot ridica în searafestivalului la Ateneu. I NBR O POLITICĂ şi ECHIPE! NAŢIONALE ■ Nu se poate contesta federaţiei de eventualitatea că punctele de vedere footbalică se strădueşte din răsputeri pentru a asigura echipei naţionale o o alcătuire în concordanţă cu posibilităţile noastre reale. Problema selecţionării a provocat întotdeauna insamnea factorilor răspunzători, pentrucă buna sau proasta ei deslegare se face deobiceiu într’un exaale ,,observatorilor"ri cir putea încurca şi mai mult iţele. De pildă, un astfel de ,,observator“ ar putea remarca într’o partidă oarecare nu mai puţin decât şase mijlocaşi buni de ţinut în seamă, fără însă să-i atragă luarea aminte nici un fundaş sau nici Un înaintaş mai răsărit. Iar men -public, sub -privirile critice ale, dacă printr’o coincidenţă nefericită, spectatorilor. Iar aceştia, foarte ode- alţi doi observatori“ reţin pentru sea, judeca prin prisme diformate de selecţionare deasemeni un număr anumite consideraţiuni subiective, prea mare de mijlocaşi şi foarte pur fără să ţină seamă de realităţile avute în vedere. Suntem în preajma matchului cu Bistodria'.La 6 iulie vom înfrunta la Sofia o echipă care nu se dă bătută prea uşor pe teren propriu şi în vederea acelei dispute au început pregătirile necesare. Deocamdată — după cum s’a anu nţat— a fost completat lotul iniţial1 cu făcători indispensabili. Evident, o măsură bună. Dificul ■ cultutea ceamare însă va fi ca întotdeauna, trecerea lotului prin sita selecţionării, penitru a se ajunge la echipa naţională,. Vor fi trimişi „observatorii", însărci’naţi, să efectueze această operaţie, la 'matchurile oficiale de Duminică şi chiar la Budapesta, unde I.T.A. îrdâlneşte o combinaţie Újpest —* M.T.R'. Punctele de vedere ale acestor „observatori" vor fi concentrate la Bucureşti, iar comitetul federaţiei care «Vre sarcina de a realiza selecţionarea^ va decide în ultimă instanţă-Dacă intenţiile organului de conducere sunt fără cusur, nu acelaş lucru se poate spune însă şi despre metoda adoptată în vederea punerii lor in aplicare. Noi nu vedem c cum va deslega unfor compus din 13? persoane o problemă atât de grea. Şi asta chiar în anii fundaşi. Comitetul federal se va găsi în imposibilitate de a face o selecţionare cu adevărat efcace. Sau va fi nevoit să repete greşeala dn matchul cu Iugoslavia când a înlocuit în repriza doua pe fundaşul Marinescu prin mijlocaşul Mihailescu, în lipsa unei soluţii mai potrivită. Pentru matchul cu Bulgaria, —din lipsă de timp — singurul corectiv practic rămâne doar restrângerea la minimum a membrilor comisiei de selecionare. Şi dacă nu este din cale afară de greu, numirea unui selec■ţkmeur unic competent. Trei păreri, selecţionate, sau una, singură erificată, pot discerne mari, cu folos decât o duzină şi mai bine de oameni, au tot atâtea puncte de vedere. Ca vm. deziderat pentru viitorul apropiat rămâne însă înfiriparea premisei politici a echipei naţionale, alcătuirea unui organ permanent de selecţionare, formarea unui lot de jucători iniţierea unei metode eficace şi realizarea unei pregătiri corespunzătoare. Toate acestea vor trebui neapărat puse în practică, dacă Federala de football ţine cu tot dinadinsul ca strădania conducătorilor ei, să, fie încununată de succes. MATCH3JL CIIRMEN-C. F. Fr. SE DISPUTA KUMM! NECA LA VENUS HIPISM REZULTATUL ALERGARILOR DELA BANEASA MELANCOLIE L. • Rosisimi JL A ntâjj Cronica plastică de TACHE SOROCEANU Pictura şi cinematograful.Tipărituri frumoase Pare curios, dair aceste două arte plastice se ignorează aprroape total, şi chiar in ceea ce aparţine domeniului S&u propriu, decorurile şi costumele pictura serveşte puţin cinematograful Vina nu-i nici a pictorilor nici a cinematografiştilor, ci a publicului căruia nu-i plac lucrurile extravagante. Când regisorul Korda turna scenele filmului „Viaţa viitoare’’ după romanul lui Wells, a recurs la serviciile lui Ferdinand Léger, cunoscutul decorator modern, dar L-a avertizat că aceasta îl-1 obligă să utilizeze toate machetele ce-i vor fi prezentate. Până la urmă n’a utilizat nici una. însuși Wells a fost adversarul cel mai înverşunat al artei pictorului francez: aceste decoruri — a spus el ___ sunt prea futuriste. Și totuși, există un fel de filme unde publicul acceptă toate fanteziile, desenele însufleţite. Dar ele produc printre spectatori o metamorfoză aproape unanimă, îi transformă in copii mici. Dacă filmele lui Walt Disney sunt cele mai cunoscute şi mai gustate să nu se creadă că sunt singurele sau cele mai bune. Ferdinand Léger a desenat un film însufleţit încă din 1923, urmat de Salvador Dali, Bunuel, Man Ray şi alţii care au creat mici capodopere suprarealiste însă, şi publicul înţelege greu aria abstractă, oriunde ar întâlni-o. El va avea totuşi ocazia să vadă tot film la care au colaborat cinci pictori dintre cei mai moderni. Regisorul Hans Richter face pregătirile necesare pentru turnarea unei pelicule de lung metraj, în care vor fi înserate cinci scenete fiecare de șapte minute aproximativ desenate de Marcel Duchamp, Ferdinand Léger, Max Ernst, Man Ray şi Alexandru Calder. Aceste scene se vor ilustra povestea unui savant devenit nebun regisorul luându-şi astfel toate precauţiile. Și odată mai mult — remarcă Jean Duché, nitr’un articol din revista „Formes et portieurs”, caiet consacrat cinematografului — vom putea spune că artistul pictor se plasează la jumătate de cale între copilărie și nebunie. Pictura poate intra larg în cinematograf când e vorba de un film consacrat unui mare creator — cum s’a mucrât cu ReSOif. a fost o realizare cu totul nouă concepută de fiul lui Renoir, spirit impregnat de genini pictorului şi nu o simplă inscenare după pânze celebre. Italia.nul Emmer a izbutit totuşi să scoată o peliculă extrem de interesantă transpunând pe ecran personagiile din „Grădina supliciilor’’, tablou de Jerome Bosch, pictor fantastic. Cine va avea insă îndrăzneala să transputem imagini însufleţite lumea de monştri a lui Picasso? Deocamdată, cele mai obişnuite sunt astăzi apariţiile statice ale picturei în filme documentare în care opera artistului este analizată, prezentată de imaginea mişcătoare, in Franţa, asemenea pelicule au fost consacrate până acum lui Matisse şi Maillol. Se va crea astfel o istorie cinematografică a picturei. Variind distanţa obiectivului faţă de pânză şi lumina, scoţând, în evidenţă un am, în unt, confruntând intr’un decupaj analitic momente şi aspecte ale operei unui artist, publicul şi pictorii vor avea la îndemână ha instrument critic cu totul nou. Era o vreme când povezie şi poemele îşi găseau loc cel mult prin reviste, ca să le varieze conţinutul, în volum apăreau rar, iar când era învinsă împotrivirea editorilor după drumuri multe şi intervenţii felurite, straiul lor tipografic era sărac ca şi sărăcia căutătorilor de rime. Astăzi lucrurile s’au schimbat astăzi un mănunchiu de versuri un poem e prezentat în condiţii alese, într’o grafică somptuoasă. Formatul volumului ia propriii, hârtia e din belşug, litera frumoasă iar împlinirile decorative vignete şi ilustraţii, sunt opera unor artişti de seamă. Pe care iubitor de slovă potrivită în tiparee meşteşugite nu l-au bucurat plachetele editate de Ministerul Artelor şi Fundaţia Regală pentru artă şi literatură poeţilor George Bacovia Cicerone Teodorescu, Eugen Jebeleanu, Aurel Baranga? Noi vedem in atenţia şi grija care se acordă tipăririi cărţilor cu poezii, un semn al vremii de preţuire a valorilor spirituale. Fiindcă pretutinden de parcă ar fi la mijloc o înţelegere unanimă ori poate dorinţa unei răscumpărări a greşelilor din trecut, aceeaşi primire şi acelaş joc de cinste se acodă poeţilor. Iată, bunăoară, două tipărituri scoase de acel pasionat iubitor al cărţii frumoase librarul elveţian F. Roth, din Lausanne, opere ale scriitorilor Maurice Zermatten şi Gonzague de Reynold. Cea dintâi estentitulată „Scara in zid” (L’escalîer dans le mur), iar cealaltă „Dialog in faţa casei’’ (Dialogue au scan de la maison). Amândouă sunt tipărite nu pentru un câştig material, ci pentru a încânta pe cei ce le vor deschide şi ceti, sunt ca nişte omagii adusi de editor autorilor. Traducem începutul poemului lui Mance Zermatten: Multă vreme m’am temut de munte. Sunt un ţăran de acolo. Toate, irmaginile copilăriei meie au perspectivă grandioasă. Mai întâiu cătunul — și îndată, in jurul lui, pădurea imensă plină de fantome; apoi păşunea, unde vitele sunt cuprinse uneori de panică, fiindcă li s’a năzărit cine ştie?, că văd arătări invizibile pentru ochii noştri şi, în fine această prezenţă masivă, inumană care ne înfricoşa pe toţi; înaltele creste de piatră pe care apusul le vopseşte în roşu. Da, să subliniem mai întâiu faptul acesta: toţi ţăranii au teamă de munte. Nu numai copiii ci şi oamenii şi vânătorii de capre, nu numai bătrânele superstiţioase, ci şi primarul şi preotul, adică cei care ştiu... Toţi sunt îngroziţi de acele semne tainice arătate zi şi noapte de acele mugete, de acele mâini, de acele necontenite perindări de coloare — şi numai în plină zi îndrăzneam să ieşim din casă în plin soare şi înarmaţi ca un băţ. Nu viperele sunt acelea care ne înspăimântau, nici avalanşele nici rostogolirile de stânci, nici prăpăstiile. Sau mai degrabă, toate acestea la un loc şi balaurii din poveste care se scaldă in lacurile de sus, şi nesfârşitele cortegii fumurii ale morţilor care nu cunosc niciodată odihna, şi călătorii nevăzuţi care se culcă în zăpadă, lăsând aco’o tipare insângerate — toate aceste şi încă multe altele care nu se pot rosti în cuvinte, ci doar muzica le poate tălmăci: taina spaţiilor unde nu există viaţă, adâncimea umbrelor nopţii, liniştea vastă sfâşiată de ţipete, de chemări monstruoase care opresc locului uneori pe câte un cioban, înlemnindu-l de spaimă şi impingându-l până în pragul nebuniei. însemnările articolului de faţă ar putea fi socotite literare, şi deci nu ne privesc pe noi Dar la reuşita unei tipărituri frumoase contribue in largămăsură şi alte lucru care ne priveşte. ADE t* ge»® is war—t umm cotivE m culturale ÎIOMÂaO - JUGOSLAVĂ Festivalul de la Ateneu — Eri la ora 5:40, a avut loc la Preşedinţia Consiliului de Miniştri solemnitatea semnării convenţiei de colaborare culturală între Regatul României şi Republica Federativa Populară a Iugoslaviei. A semnat de Vladimir Râbnikar, Preşedintele Comitetului pentru cultură şi arte în numele guvernului jugofilav şi d. Octav Livezeanu, ministrul Informaţiilor, în numele guvernului român. Hir Ieri la ora 3 după amiază a avut loc la Ateneul Român afi festival artistic cu prilejul semnării convenţiei culturale între România şi Republica Populară Iugoslavă. Au luat parte la festival membrii guvernului în frunte cu d. prim ministru, reprezentanţi ai Corpului diplomatic, membrii delegaţiei iugoslave la Bucureşti precum şi numeroase personalităţi din viaţa politică ş culturală a ţării. CMwâBîispsa d-lui ministru ©Gfew Luf@£©amt O viaţă nouă s’a instaurat în Balcani fiindcă noui sunt ideile care o călăuzesc, noui forţele care o propulsează. Această viaţă nouă s’a călit mai întâi în eroica luptă de eliberare a popoarelor din această parte a lumii, printre care cele iugoslave ocupă locul de frunte. După eliberare, voinţa de luptă a acestor popoare s’a convertit in elanul spre reconstrucţie şi spre progres, în hotărârea lor de a fi activi factori de pace. Convenţia culturală pe care am semnat-o astăzi se integrează acestei opere de contribuţie la consolidarea raporturilor creatoare între cele două ţări şi ea va da atât mai bune roade cu cât isvorăşte din dorinţa unanimă a popoarelor iugoslave şi a celui român. Discurs**id-Sui WladSmir Ratmisar Convenţia pe care am semnat o, marchează o etapă nouă in raporturile de prietenie Care există intre poporul român şi popoarele Jugosla..?«. Ceeace urmărim prin âcMUâ - 'âftţie este să dăm un fundament cât mai solid cu putinţă relaţiilor noastre existente care, sunt convins, nu vor întârzia să ia forma unei colaborări foarte strânse ce se va moinifesta deopotrivă în domeniile politic, economic şi cultural. Nu mai vorbesc de trecut, dar aşi voi să subliniez un fapt care mi se pare de o primordială importanţă pentru sarcina noastră, şi anume faptul că astăzi, pentru prima oara în istoria noastră, vedem cele două popoare inspirate de aceleaşi principii de viaţă şi împărtăşind acelaş ideal social şi po litic. Dacă drumurile pe care ele urmează în marşul spre viitor se deosebesc întrucâtva prin forma lor, dimpotrivă cee ce este esenţial, adică spiritul care însufleţeşte popoarele noastre şi scopul pe care îl urmăresc rămân comune şi in fond, marele drum pe care îl urmează rămâne de asemenea acelaş: drumul adevăratei democraţii. Mi se pare că avem multe de făcut în acest domeniu. Vom avea să desvoltăm schimburile culturale între cele două ţări ale noastre, să atragem şi să interesăm pentru sarcina noastră savanţi, scriitori, artişti şi tehnicieni, să strângem legăturile între organizaţiile de tineret şi organizţiile de cultură fizică. Trebue să facem în această direcţie tot ceea ce în trecut regimurile politice nestipulare din ţările noastre au omis înadins să facă. Trebue să ajungem ca popoarele noastre să se cunoască mai bine pentru a se stima mai mult. Am profunda convingere că vom reuşi să atingem acest scop. Teatrele particulare prezintă: ^ Ă L h era S s sapa C0ME1IA oSSSftîL Uit. ’ 3 Zile 3 la posptes»© OBgBN Uit. 3 zile STUDIO SCWfl MEU RlITHl fcSBADB g a os«a 8 seara j Zîlnîc dela 9 dimineaţa la BOEMA Sunt o sârpă in asir j IZBAMOA ACSELERSTUL 402 fZBMIM ßLLS sw 8£.onre Jft Miercnrl premIerg mimw * prem,c'raAiii na nlfcard aAfnY și vreau să-l beau Inc’o dragostei P2 911713 j fuLTA BUZESTI AM UN MILIARD ««șî vreau să-l bsau, este tiftiul re’ wssfsâ de mare meutere, reviste setealităȘilor., na uzicSicr, veseliei șî opiî. irgîsatBuîul. AZI 8 PREMOS A !a SAVOY Dir. de Scenă GEORGE VAL I FIOROS ASASINAT if cam. QMStiLli! CONSTANTA Cadavrul unei femei iac'm cu toporul, găsit intr’o cameră de jac CONSTANTA, 27. (Prin telefon). Ana Sava, din bul. Ferdinand 26, a fost găsită în camera de baie a locuintei sale, cu craniul sfărimat de o puternică lovitură de topor. Cadavrul zăcea într’un lac de sânge, îmbrăcămintea’ victimei era ruptă, cuveta băii era sfărîmată, ceeace denotă că între victimă şi asasin a fost o luptă disperată. Poliţia a arestat pe fata de serviciu Maria Gh. de fel din judeţul Tulcea, angajată cu o lună înainte de către victimă, fără acte în regula Arestarea s’a făcut pe baza unor prezumţiuni din care ar reeşi că fata ar fi asasina ori complicea asasinului. Când d. Chiriac Sova, fratele victimei s’a întors pe la orele zece şi jumătate din oraş, serftoarea i-a spus că Ana este plecată la o croitoreasă. ‘La amiază când d. Chiriac a trimis-o •în str. Ion Adam s- şi caute stăpâna,fata s’a întors spunând că n’a găsit-o acolo. Pe de altă parte croitoreasa spune că în cursul dimineţii a fost în două ^rânduri să-şi caute clienta şi iS’a răspuns de către fata de serviciu că nu-i acasă. Cadavrul a fost găsit de către d. Chiriac Sava, pe la orele 1, când numitul a forţat uşile şi a pătruns în baie. La locul crimei au sosit d-nii procuror Moisescu, chestor Dinar Marcarian şi comisarul Mihalcea, şeful biroului judiciar al chesturei, care conduce cercetările. Investigaţiile se îndreaptă şi în altă direcţie acela a dispariţiei în împrejurări ciudate, Duminica trecută, a unui colier de perle preţioase care aparţinuse celei asasinate. MAI» C.N.U.-U LUI IN BĂTURĂ (Vrinttre din patrîna, t~a) calmul său imperturbabil, a reuşit să creeze impresia că Anglia este ţara cea mai puţin interesată în rezultatele desbaterii. Nouii diplomaţi sovietici ieşiţi din academia profesorului, Boris Stein sunt educaţi în cea mai perfectă tradiţie britanică. D. Gromîko îl întrece chiar şi pe Sir Alexander Cadogan în materie de discurs dozat şi lipsit de patimă. Cei care îl ascultă vorbind în ruseşte pot pleca cu convingerea că tânărul diplomat atât de serios, ar fi lipsit de nervi. Colegii săi îi păstrează multă simpatie alături de popularitatea de care se bucură diplomatul sovietic. Cei doi americani, Warren Austin şi Herschel Johnson au o personalitate atât de defebilă, că aceeaşi politică a Statei Unite sună altfel, după cum exputea aparţine unuia sau celuilalt dintre cei doi diplomaţi. Mr. Austin, jovial, comunicativ şi prietenos cu toată lumea, îşi înfăţişează teza într’un stil emotiv şi serios dar cu bună dispoziţie care nu înlătură argumentele. Mr. Johnson, un diplomat de carieră, sgârcit la vorbă, cu o înfăţişare rigidă, un nas napoleonian şi ochi negri pătrunzători sub sprocene blonde, adaugă declaraţiunilor sale totdeauna un caracter de intransigenţă. La reuniunile internaţionale e greu de evitat identificarea ţărilor cu reprezentanţii lor respectivi. Este totuşi o greşeală şi aceasta poate duce la false concluzii. Dacă vrei să ai o imagine adevărată a unei ţări, trebue să ţii seamă de fapte şi să te sustragi farmecelor ambasadorilor ei. O problemă veche (Vrvnare din pagina l-a) s’a putut aplica la noi până acuma aparţin în majoritate celor săraci, trataţi gratuit cu dozele aduse de Joint, sau de alte instituţii de binefacere. Dacă acest medicament se va dovedi în adevăr foarte eficace şi nevătămător, el va fi produs în cantităţi mari şi va fi folosit nu numai din motive umanitare, ci chiar din simplu interes material. Casa centrală a asigurărilor noastre sociale întreţine foarte mulţi tuberculoşi în sanatorii pentru a căror întreţinere plăteşte acum 600.000 de lei pe zi şi i se cere mai mult. Oricât de scump ar fi medicamentul, dacă el va scurta cu câtva săptămâni întreţinerea bolnavului în sanatoriu, Casa centrală va fi în câştig, chiar din punctul de vedere material. Putem spune acelaş lucru despre toate Instituţiile care internează pe tuberculoşi. Situaţia nu va fi deci atât de gravă cum se pare. Deocamdată, când vorbim despre streptomicină, esenţialul este să dorim ca experienţele cu acest medicament să adeverească ceea ce imaginaţia aprinsă a bolnavilor consideră de pe acum ca o strălucită victorie a ştiinţei medicale. Gr. Gratia* ( Satisa! şi dîscîplina lui (Urmare dîn pagina la) voinţă şi readaptare continuă la condiţiile unei vieţi sociale din ce în ce mai complexe. Acest proces a fost la noi mai slab decât în alte ţări civilizate, fie din cauza împrejurărilor istorice, fie din pricina unor neglijenţe în educaţia conducătorilor. Dacă nu era posibil să înlăturăm cu desăvârşire împrejurările, în schimb neglijenţele de care vorbim puteau fi învinse. Să reţinem că deprinderea disciplinei residă până la urmă în voinţa susţinută a individului de a se integra în viaţa grupului, datorită căreia el participă conştient la bunurile organizării şi ale or-dinei. Fără o asemenea deprindere, omul rămâne mai depute nematur, deci incapabil de a-şi stăpâni impulsiunile animalice, cu cari se naşte. Nicolae Petrescu SPECTACOLELE ZILEI TEATRE GRADINA SAVOV: Am un milion şi vreau să-l beau (premieră) ALHAMBRA: Nana GRADINA BOEMA: Sunt o cârpă In amor. MODERN: 3 la purtare COMEDIA: Arsenic şi dantelă veche GRADINA IZBANDA: Acceleratul 402 NOSTRU: Şi greerele cântă... pe bani ODEON: Scumpa mea Ruth GRADINA VOLTA BUZEŞTI: încă. O dragoste pe lume CINEMATOGRAFE ARO: Goana vieţii ARTA: Bandiţii din California. SCALA(Sală şi grădină): Pie, et Jean. EFORIE: Inimi întunecate EXCELSIOR: Lacrim de ţiganca TRIANON: Luminile Parisului GRADINA VOX EFORIE Luminile insuiu LUXOR: Nu te pot uita GIOCONDA: Tu eşti deapururi in inima mea. GRADINA MIGNON: Lacrimi de ţigancă. GRADINA PROGRES: Goana vieţii TIVOLI: Dorothy Lamour în ..Dansa. REGAL: Goana vieţii SELECT: Şi acum pe mâine ORFEU: Var été ! ED PALAS: Dorinţi neîmplinite CASANDRA: Un cântec de vioară OMNIA: O aventură la miezul nopţii DALES: Merg pe drumul meu CORSO: Dunărea albastră FRANKLIN: Căi greşite NISSA: Bătălia Atlanticului VICTORIA: Furtul de la Arzona CARTIER AMERICAN Escapada DACIA: Mademoselle Fiii (seara in grădină).DIANA: Sergentul York FLORIDA: Cezar şi Cleopatra IZBANDA: Pentru un sărut ILEANA: Stana: Bran lupi de mare MARCONI: Zile fericite MARNA: Rapsodia diabolică MIORIŢA: Ştrengăriţă ODEON: Suprema dragoste RAHOVA: L’eternel retour pACHE: Divorţul SPLENDID: Noaptea amintiriior TOMIS: Scuzaţi vă rog VENUS: Eşt cea mai frumoasâ NONI: Macarie Viconte GLORIA: Dragostea mea îţi aparţine VOLGA: Cântecul vieţii mele, toarea din Singapore AIDA: Cavalerul răzbunării ALIANŢA: Raffles VOLTA BUZEŞTI: Viaţa începe mâine NERO (sală şi grădină): Comedia umană şi trupa de reviste Licurici.