Adevěrul, octombrie 1947 (Anul 60, nr. 16976-17002)

1947-10-14 / nr. 16987

Pagina S-a Jucând în deschidere, juniorii celor două ţări au oferit un spectacol atrac­tiv care a depăşit partida vedetă. Victoria a revenit Ungariei ai cărei „mânji” au demonstrat că posedă mai bine alfabetul footballului. Reprezentanţii noştri au avut o primă repriză bună în care au deschis şi sco­rul, dar apoi tehnica şi clasa şi-au spus cuvântul, maghiarii impunându-şi superioritatea. Scorul de 5-1 (1—1) e totuşi exege­­rat, „11-le” român fiind de puţin infe­rior adversarului său. Lipsiţi de con­diţie, juniorii români s-au prăbuşit în virun­a parte a jocului. Spre deosebire însă de înaintaşii noş­tri cari s’au­ pierdut în faţa porții, oas­peţii au ştiut să speculeze ocaziile avu­te. „Cadeţii” unguri au „stofă" bună şi timp Spielmann a pierdut trei ocazii si­gure în minutele 7, 12 şi 35 După pauză românii au dominat o bună bucată de vreme iară să reuşea­scă dminuarea handicapului Jocul pe sus, în care ungurii ne sunt net supe­riori, a stânjenit înjghebarea acţiunilor cu rezultat practic, iar intervenţiile în­totdeauna inspirate ale portarului Gro­­jitz te-a spulberat atunci când au fost totuşi pe cale de înfăptuire în minutul 30 Pușcas marchează cel de al treilea punct al partidei după care Incze­fl în min. 43 și Dumitrescu III în min. 44 shotează în bară B*sh!s*efle UNGARIA: Grojits, Rudar, Kisneter, Bozsik, Nagymaros, Marik, Egressi, Szusza, Hidekuti. Puscas, Tóth IP ROMANIA: Stănescu, Ritter, Darok, Mihăilescu, Marinescu, petsd­owsk*­­Fa'Cas (Incze­fi), Marian, Spielm­ana Filotti, Dumitrescu Hl. Dels oaspeţi s’au relevat după c’mi am arătat portarul Grotuts, Pusces Ma­rik şi Szósza, individualităţi talentate siguri pe balon şi cunoscători perfecţi ai ’tuturor subtilităţilor jocului. In echi­pa României n’am putut remarca de­cât pe Marinescu, Ritter şî Spielmamn. D. Podubski a arbitrat atent şi co­rect: din rândurile joi se vor ridica multe vedete. „ „­­ Punctele au fost marcate de Kocsis (3), Palotas şi Jester centru oaspeţi, iar pentru români de Bădeanţu. S’au remarcat Lantos,­­Kocsis, deger şi Tonyagi dela juniorii Ungariei şi Ni­­cuşor, Cioboata, Bone şi Badea dela juniorii României. D.­­ Gcaureanu a condus cu scăpări următoarele formaţii: UNGARIA (juniori), Mészáros, To­­nyagi, Kefees, Audă, Grmfos, falud!, Bednarik, Kocsis, Paîotas, Jeger, Ti kst. Ill 4 ,v k j» w y. î ROMANIA (hfh­orik Badea, Teodot­rescu, Bone, Mih­ai, (Crăciun), Cioboată, Ignat, Anghel N’îcuşor, Merlan ,(Simu), Cojereanui. Sădeanţu.­ţionaîeî noastre, care a fost în perma­nenţă un pericol psihologic pentru mo­ralul tuturor coechipierilor săi. Nesigu­ranţa pe baton, plasamentul induspir­it şi total defectuos, lipsa de curaj atunci când părăsirea porţii devenea inexora­bilă, au contribuit în mod evident în şubrezirea întregei noastre apărări. Dacă Marinescu nu ar fi avut o zi excepţio­nal de bună, poate cea mai bună din Întreaga sa carieră, deficienţele lui Stă­nescu ar fi provocat un adevărat de­zastru. Marinescu a fost nevoit din­­a­ceasta cauză să joace prea mult înapoi şi în mod automat acelaş lucru l-a fă­cut şi Spielmann, obligat să-şi culeagă singur o bună parte din mingi. De a d­­o d­esechilibrare structurală a înaintării în ca « Fitofti n’a fost capabil să în­jghebeze nici măcar o singură acţiune care să-i justifice prezenţa în echipă şi în care Marian, probabil încă nerestaa­­bilit complet, n’a izbutit decât arareori să pună în valoare incontestabilul său talent. De altfel în repriza secundă Incze II i-a fost dat drept partener, pe extremă, în locul lui Farkas, deși mai nimerită ar fi fost înlocuirea Uri Fi* Pentru „Cupa Balcanici" Ungaria a învins România cu 3-0 (2-0) Mărturisim de la început că nu mo* '.entul când aşternem aceste rânduri ne ste foarte greu să găsim explicaţia tactă a înfrângerii atât de nete sufu­­ită de echipa noastră naţională m­ latchul susţinut ori la Giuleşti împo­­riva reprezentativei Ungariei. Un scor de 3-0 înseamnă pentru uicine ştie să cântărească rezultatul prin prisma valorilor aruncate în luptă, diferenţă de cel puţin o clasă între­dversari. Noţiunea este, evident, irro­­­rmativă, dar nu este mai puţin adevă­­at că ea defineşte superioritatea in­­antestabilă a­­ învingătorului. Ea echi­pează cu o sentinţă definitivă, Ina­lelabilă, în fapt însă şi aci rezidă di­­icultatea pe care a mărturisit-o la tn­­eput maichul de eri deşi a adus re­­prazentativei maghiare o victorie netă, nu a marcat nici pe departe superio­­itatea care să o justifice şi care să-i iea conturul desăvârşit al inapetabî­­ului. Vom încerca deci, atât cât ne va îi a putinţă, în vălmăşagul nebulos de raze şi situaţii, de acţiuni clare şi In­­rest şi fără, -oherente, succedate cu ,­realungul celor 90 minute de joc să­­oţii, cu desăvârşire muţii, găsim firul care să ne ducă la lima- f­iul unei explicaţii apropiate de adevăr.­­ (locul a fost aşa dar de o factură Pentru uzul celor cari n’au putut pă-­­ f©srte modestă, în prima parte oaspeţii runde în arena populată până la refuz, au marcat de două ori prin Egrc^ în vom arăta mai întâi că partida finală - min. 22 şi Puşcaş în mis 32 tre „Cunei Balcanice” a fost cu mult wb nivelul mediu al unei nepretenţioa­se întâlniri internaţionale. Am putea pretinde chiar ca din punct de vedere spectacular, matchul intei ţări de ju­­niori care a precedat, a satisfăcut nu mult mai largă măsură exigenţele este­tice ale celor de lat­­e După părerea­­noastră echipa Ro­mâniei a făcut o primă fundamentală greşală, când n’a ştiut, să folosească aşa cum trebuia condiţia­ fizică exce­lentă pe care a relevat-o in matchal de emi. In loc să impună adversarului «■» joc bărbătesc, de uzură, să-i macine în forjă, dar corect, potenţialul fizic pen­tru a-i diminua eficacitatea tehnic, ju­cătorii noştri s’au complăcut într’un du-te vino delicat, sfios, care n’a căşunat învingătorului niciun dezagrement a­­preciabil. Ritter a fost singurul care a înţeles necesitatea acestui comandament imperios şi de aceea adversarul său di­rect Toth 111 a fost literalmente scos din circulaţie. Dacă la această greşala de tactică adăugăm sumedenia de scă­deri ale unora din­tre jucători, începem să înţelegem de ce România a scăpat ori unul din cele mai nesperate prilejul de a trece cu succes un examen atât de greu şi atât de important un angrena­­­jul footballului international. Vom releva în primul rând, în această ordne idei, pe Stănescu Valentin, portarul na­ L. Rosianu* JUNIORII UNGARIEI AU DISPUS DE CEI AI RO­MÂNIEI CU 5—5 (1—1) victoria lui Ei’vant Norhadian, care câştigă astfel pentru a treia oara cam­pionatul naţional. Vifd­­ istul a învins noroaoa, d* o ju­­mătate ros tă la sprintul final un piu, ton numeros în care figurau Niculescu, Gocimao, Chicomban­ate, iată clasamentul final: 1. ET Norhadian (V.D.) a parcur# 137,700 km. în 4 ore 16 mm­-58 *αc. «a o m«die orară de 32,032 km. 2. Marin Niculescu (V D.) acelea timp. 3. I. Gocîmb­ (V. D ) 8c«5«s timp. 4. N. Chîcomban (V. D. B) ftc««e ROMANIA B, LA EGALITATE CU UNGARIA » 0-0 cUsm disputat em­ ps distanţa Bucu­­reşti-Găeşti-Bucureşti a luat sfârşit cu BUDAPESTA, 12 (Prin telefon). — Az: s'a disputat în localitate matchul de foot-ba­l dintre echipele naţionale B. ale Ungariei si României. Partida a dat naştere la o lupta îndârjită la finele celor 90 minute rezultatul fiind nedecis, 0—0. Drawul constitue un rezultat pre­ţios pentru România care a avut de înfruntat handicapul deplasării Cei mai buni de la români au fost Varai, Ion Vasile. Novac ?! F­amarop­DOl.România 3 a aliniat următoarea formaţie: Sadowaki, Ion Vasîle. Farmatî, Apolzan. Petrescu. Siclovan. Bartha. Reuter, vaczi. Flamaropol Iordache. Bucureşti a in­wîsss Rus­­ciu­k cu 6—2 După ştiri necontrolate am fost Informaţi aseară că echipa Bucu­reŞ­­tiului a terminat Învingătoare la Rusciuk cu scorul de 6—2. Rezultatul constitue o bună performanţă pentru reprezentativa Capraleţ. Ungaria a câştigat Cupa Balcanica timp. 5. C. Ciohodaru (T.eonida) aeeteț tîm. 6. . Dolete (indîv.) acela­­ț,împ. Mna a ratat îcotativa de record Prin victoria obţinută asupra Ro­mâniei cu scorul de 3—0, Ungaria a câştigat campionatul de foot-ball. C. Hofhatanit, camţîîcn ncţâfmn.a! »îs fond la ciclism Campionatul natţional de fond la ei Pe stadionul AN33F, Ion Moine, multiplul campion român a Încercar­eii să bată recordul mondial la 300 m plat deţinut de americanul P&olock cu 33,3 sec. Tentative a eşua­t căci Moina n’a reuşit decât să egaleze recordul român cu 34,5. H I 9 I S M REZULTATUL ALERGĂRILOR D­EL­A BANEASA Musahetar a «oferit eri primul eşec, o infrâagera nemeritată, care casa umbreşte palmaresul acestui «pleudid dooian, ne-i poate micşo­ra calităţile. Armăsarul a fost Im­prudent eendos In foua train si n’a luat cursa In serios, decât atunci când GUI, vădit surprins că poate pierde cursa, Pa scuturat energic. Trecerea bruscă de la Indulgenţă la severitate poate salva un cal Încer­cat, dar nu un mânz la Începutul carierii sale. Greş­al­a a fost specu­lată de jocheul lepel Păstoriţa, care a încălecat cu răbdare şi inteligen­­ţa. Şi fiindcă apreciem talentul lui Botescu St. nu-i putem găsi scuze pentru alergarea efectuată ca Buf­­tea in premiul Frasin. A lăsat im­presia că se desinteresează de cursă, rămânând pe pista unică, la opt lungimi de conducători. Sun­­tem con­viraşi că ştia, ca şi noi, ca­­re-l urmăream, că nu va putea re­face terenul. In aceste împrejurări, victoria a rămas la discreţia lul Sojtdar. Nu tot astfel a condus pe Crişu, cu care a cucerit o victorie de pre­­dice asupra lui Ceahlău şi pe Jal­be, cu care a câştigat pe linia dreap­ta, bătând pe l­of Boy. AntrenomsatuFferistoff a rupt se­ria neagră a grajdului Speran­ța,. . . »djudeefindu-şi două p r­au Oilor! Căi. Victoriei şi nafija, dar Jurnalist, scăpat dia’ ' Telefon 3.S9.38, • 1-7 ' v zfr ---n-im ■»Sa start de Banco şi Cimbru, a dobân­­dit a treia victorie. Jocul austriac s’a ridicat la su­ma de lei 149.374 și a fost câștigat de un singur balett. IATĂ REZULTATUL TEHNIC: PR, BUZĂU: Jurnalist (Tasim) Fornarina, Banca 6 cai. Cota 10: 33, 24, 35. PR. MECHANTE: Odor (Câmpea­nul, Veselie, Gluma, 7 cai. Cot­a 10: 2­4 15 15 PR. FRASIN: Gondar (Iorga), A­­lina, Buftea, 4 cai. Cota 10: 20, 18, 26. PR. BLAREMBERG: Păstoriţa (Botescu), Muşchetar. Cristal. 3 cal. Cota 10: 45. Prt. CHARBONTER: CriŞU (Botes­­cu), Ceahlău, Hahalera. 5 cal. Cota 10: 47, 19, 18. PR. IBERUS: Jalba (Botoset Boy Boy, Bimbeta, 5 cal. Cota.­­ 24­­, 14 . PR. BUZDUGAN: Gabr­a (Câmpea­nu­), Sibii, Hehoffi, f. cat. Cora 10­­40, S3, I Plăci gramoroff Vechi, indiferent raarca sau starea kor, curs nară ori­ce cantitate „CD- 44 1­­mm. OCTOMBRIE (Vt*mare )(nn pag. I~a) ca să fie veridice fi reale (o este­tică scăzută la model) viaţa falsi* fie at­ă în ipoteze, înşelăciune şi fapt, ele n’au coincidenţă cu vul­garitatea tristă a existenţei. Indes­cifrabile după gramatica pieţei şi a înţelesului gros, motivele şi le iau, ca să exprime o culoare, o miresmă, un ecou, o tulbur­are, o înviere, din întunericul virgin, ca floarea, ca pădurea, ca izvoarele şi stelele înfiripate în mister. Restul e administraţie, cod, regulament, ordonanţă, contabilitate. De­ altfel, pe măsură ce se tur­teşte vârful teafăr al moliftului, schimbat in scânduri, în mucava şi scobitori de dinţi, şi se nive­lează relieful speranţei, creşte şi poezia, numărul poeţilor spo­rind nestăvilit de păreţi, de U­­liţi şi bulevarde. Din ce în ce mai mulţi, tinerii, fetele, băeţii, îmi trinit sau aduc manuscrisele trt­­incercării de a încrucişa coarda ne­­văzută cu, ,un arcuş nepipăitr poe­zii'se gheşttw-ipâmul 'In déré taie firul struna, in care încalţe­­şte grâul, în care răsare tufărica Li-i dor de orizontul care nu se mai zăreşte de ziduri, de cerul as­cuns, de iarbă, de pământ ■— şi s­­vadează. T. Artitfaer.î II ADEV&PUL RĂZBOI SFÂNT (Urmare din pag. Va­ regulat redevenţele, conform con­tractelor încheiate? Regele Ton Saud al Arabiei Sau­­dite, încaseaz-â personal de la „Ara­bian Oil Company”, o redevenţâ fixă pentru fiecare litru de petrol care se extrage de pe teritoriul său. Este deci în interesul său imediat şi al colaboratorilor săi, ca nici o schimbare să nu o ridicare a nivelului social al poporului arab, care ar putea implica o periclitare a poziţiei sale şi a celor din jurul său, de beneficiari unici ai bogă­ţiilor naţionale. De aici, atitudinea intransigentă manifestată de ţările din liga ara­bă, faţă de esenţiala creiare a unui stat evreu, prin Împărţirea Pales­tinei. Prin forma sa de organizare şi felul de viaţă al locuitorilor săi ar constitui cel mai nepotrivit îni­milor arăbeşti. Interesele britanice Oricâte declaraţii oficial© s’ar face din partea Marei Britanii. In sensul că mandatul este sarcină împovărătoare Si că dorința engle­zilor este de a se retrage imediat din Palestina, nu se poate concepe că, într’adevăr, guvernul britanic ar putea abandona cu atâta u­n­rintă această poziție-cheie din O­­rientul apropiat. Nu pare destul de bizară graba cu care Mares RH­­ame a Interes să impresioneze O. N. U-ul, manifestându-şi intenţia de retragere din Palestina? Nu mai preţuieşte îndeajuns imperiul britanic, avantajele poziţiei milita­re palestiniene sau poate să aban­doneze interesele sale petrolifere? O asemenea ipoteză nu poate fi valabilă. Ceea ce vrea să evite Ma­­rea Britanie este tocmai de a nu i se smulge din mâini privilegiul mandatului si In acest scop, se pare că specialiştii d-lui Bevin de la Oficiul Colonial au reînviat oame­nii şi metodele dovedite utile în trecut Prezenţa americaniior Statelor Unite n’ar putea să le displacă eventuala preluare a man­datului, chiar dacă sub o altă for­mă, la însărcinarea O. N. U-uluî. Administ­­area Palestinei în epoca de tranziţie până la împărţire — o perioadă de cel puţin câţiva ani — ar putea, astfel, să revină auto­rităţilor militare americane. Că ate­stau lucrurile, o dovedeş­te declaraţia făcută Sâmbătă de reprezentantul american, d. Her­­schell Johnson, că Statele Unite sprijină planul de împărţire, cu oarecare rectificări geografice, fi omiiază pentru imediata înfiinţa­re a unei poliţii internaţionale care să asigure liniştea în perioada de tranziţie. In faţa acestei eventualităţi la care se aşteptau,­­­ atât arabii cat şi Marea Britanie aveau interesul să acţioneze pe o linie comună. A­­genţia evreiască, în comunicatul publicat după anunţarea mane­vrelor militare arabe, nu se sfieşte să arate că „această ofensivă este pregătită cu consimţământul auto­rităţilor britanice din Orientul mij­lociu”. Ce sun­t aceste armate ara­be, instruite şi chiar comandate de unii ofiţeri britanici şi dotate cu armament britanic? Ce interese serveşte armata Transjordaniei —­­ stat „independent” creat de Mare® t Britanie, abia de un an de zile, pentru a'l opune Arabiei sandít*“ înfeudată intereselor americane — când armata sa este condusă de colonelul englez John Baget (I-lubb? încercarea arabă, de inspiraţie britanică, de a exercita un şantaj asupra O­N. ÎJ-ului a fost ofigisată cu vechile mijloace din recuzita colonelului Lawrence Se t­are însă, că timpurile s’au schimbat şi „re­volta din deşert” sau „­războiul sfânt” nu ar mai putea impresiona astăzi, ca acum treizeci de ani. S. M. CE ÎNCASĂM ȘI CE CHELTUIM formtrre din pag. l­ a) numai ÎS In sută, din veniturile directe. In schimb, alte venituri au fost mult sporite, ca de pildă impo­zitul pe proprietățile clădite care a fost urcat dela 3,9 la 9,8 la sută din totalul veniturilor directe. A­­cea­sta desigur pe baza impozitului special pe chirii, recent înfiinţat Cu toate că impozitele directe au fost proporţional sporite, impozi­tele indirecte nu au putut fi scăzute, ci înregistrează şi ele un spor. Şi anume cum se vede din tabela de mai sus, de la 30,4 la 30 la sută din totalul veniturilor, în special se prevăd venituri mai mari din ta­xele vamale, presupuse a da 3,7 la sută din totalul veniturilor statu­lui, în loc de 1,4 la sută din bud­getul iniţial. Probabil că se preve­de o intensificare a importurilor şi exporturilor. In schimb, impozitul o® cifra de afaceri este evaluat la mai puţin Si anume la 16,7 la sută din totalul veniturilor. In loc de 17,6 la sută din budgete­ iniţial. Deci însă adunăm veniturile de la impozitele indirecte cu cele dela cifra de afa­ceri, care este tot tra impozit indi­rect, constatăm că proporţia veni­turilor indirecte din venitul total est® aceeaşi în budgetul recalculat ca şi în ce! Iniţial. Veniturile din exerciţiile închise sunt evaluate la aceeaşi proporţie ca şi în budgetul iniţial, aceasta întrucât astfel de venituri în lei vechi se recalculează la o proporţie de lei stabilizaţi favorabilă statu­lui şi nu la proporţia de 1:20.000. Aceste sporuri de venituri sunt în bună parte anihilate printr’o im­portanta reducere a veniturilor la capitolul excedentelor caselor au­tonome, care în budgetul iniţial era­u trecute cu 17.000 de miliarde de lei (17 la sută din totalul veni­­turior), iar acuma numai cu 5 mi­lioane de Iei stabilizaţi, adică ÎS la sută din venitul total. S-a con­statat, probabil, că în budgetul ini­țial aceste venituri fuseseră ireal umflate. Astfel, Monopolul alcoo­lului care fusese trecut cu peste 3 mii de miliarde de Iei, şi care, pe baza proporţiei generale, ar fi tre­buit să fie scăzut acuma la un mi­liard Şi jumătate a fost scăzut !* 523 de milioane. In orice caz, *A­ceste prevederi sunt mai aproape de realitate. In fine, câteva cuvinte despre veniturile excepţionale pe care noi le-era numi mai curând „fie expe­dient”. El® au fost recalculat® aproximativ tn aceeaşi proporţie I ca celelalte venituri, totuşi prezin­tă In budgetul recalculat deosebiri mari faţă de cel iniţiaL Astfel gă­sim un spor foarte mare la produ­sul vânzării unor materiale ale sta­tului, care graţie marilor cantităţi de mărfuri colectate, este evaluat acum la 4.290.OOO.OOO lei stabili­zaţi, adică la 8.6 la sută din venitul total al statului, faţă de numai 1,4 la sută în budgetul iniţial. In schimb veniturile din reforma agrară sânt mult scăzute. Un venit de 19 mii de miliarde de lei din împrumuturi de tezaur, prevăzut în budgetul initial, a’a mai fost recalculat, astfel de imprumuteri fiind Benin­a cu totul interzise. In Jocul acestui venit este trecută­­ Acuma suma de 2,039 080.000 lei stabilizaţi, beneficiu rezultat din baterea menetei divizionare. In alt articol vom face unele ob­servații asupra­ cheiuirii. 4 la budgetul statului ca şî a supt® budgetului regiilor autonome. ........ . . Gr. Graur Dr. IGNAT NADEL Venerice — interne TRATAMENTE RAPIDE CU PENICILINA Bienorapse - Siî’Hs s bEzgiamu, îî C«H BOLS5V. EUSABETA Censaiî 1—13 St S—8 Tel, fr-gs-u» 1 Dr. BORIN SIKESCU Roii iîs plămâni. Stomac fitadioScopH, Fadtografii SîFÎLIS Vimtth lîr ii CRS S­tr. Brasomîîts fir» ? Cops, S»*I și 3-«. Telefan 3.58,65] SCRISORI DIN ANGLIA (Urmare din pag. Va) conferinţa sindicală de la South­­port, d. Bevin a declarat că una din soluţiile cele mai satisfăcă­toare ale crizei prezente este în­­cheerea unei uniuni vamale între Dominioanele şi Coloniile Comu­nităţii de Naţiuni Britanice. De­­şi această soluţie a fost bine pri­mită de opinia publică, nimic po­zitiv nu se va putea face înainte de o conferinţa a tuturor reprim­­entanţilor acestor ţări, cari se vor întruni probabil în Octombrie sau Noembrie, înainte sau după căsătoria Prinţesei Elisabeth cu Locotenentul Mountbatten. Cel mai clar tablou al situaţiei împreună cu tabloul corespunză­tor al măsurilor ce trebu­esc lua­te de urgenţă, a fost făcut de d. Crepps, ministrul Comerţului, în­­tr’o cuvântare ţinută acum câte­va zile la Londra. Dânsul a ară­tat că deficitul anual al Marei Britanii, în condiţiunle prezente, se ridică la 600.­100 000 lire ster­­ine, ca din acest deficit 228 mi­lioane lire vor fi acoperite din e­­conor­iile realizate prin aplicarea măsurile amintite mai sus șî că restul de 372.000 000 lire va tre­bui acoperit printr’o apreciabilă mărire a exporturilor. Deasemenea, d. Crîpps a arătat apoi că mărirea exporturilor se poate face în diferite feluri, între cari: mărirea mânii de lucru în Industriile de export, prin redu­cerea forţelor armate, prin re­ducerea mânii de lucru în Indus­triile secundare, prin reducerea Investiţiilor de capital in maşîn! şl alte mijloace de producţie, prin redu­cerea -'programului de clădiri de case particulare, prin închide­rea complectă — tn caz de nece­sitate —■ a unor Industrii secun­dare şî prin reducerea alocaţiilor de cărbuni şi materii prime tutu­ror industriilor cari nu reuşesc să atingă cota dee export, D. Crîpps a spus în mod cât se poa­te de clar că bunurile ce nu vor putea fi vândute în străinătate nu vor deveni în mod automat lu bere pentru vânzare pe plata In­ternă. Un fapt care confirmă și mai mult seriozitatea crizei, — numai câ­teva zile după acest discurs, gu­vernul a anunţat că a început să facă uz de ultimele sale rezerve. Şi că pentru a face faţă plăţilor curente a vândut Statelor Unite­­­din proprie iniţiatîrg­o o can­titate de aur în valoare de 20 milioane dolari, cu o singură zi mai târziu a anunţat că a împru­mutat de la Fondul Monetar Inter­naţional o sum­ă de 60.000.000 do­­lari In n­e­aş timp ministrul de finanţe a spus că nu poate pro­mite că astfel de operaţiuni nu vor continua. Popularitatea guvernului Nu poate fi negat că situaţia prezentă şi noile restricţii au cau­zat nemulţumiri. In curând, efor­­tul cerut fiecăruia, își va da poate­­ roadele. Cu toate acestea guvernul a început să-și piardă din populari­tate, ceea ce reese din cifrele ulti­mei alegeri parțiale. De unde la alegerile generale majoritatea guve­t­uri, lesce de peste 7 800 voturi, acum a scăzut la puțin peste 2.000 voturi! Dar nu se poate vorbi de o întoarcere a oo­rnirii publice împotriva guvernu­lui, căci din cele 120 de ştegeri parţiale ce au avut loc de la ale­gerile generale Încoace, Guvernul l-a câştigat pe toate, deşi, cu o majoritate din ce în ce mai mică. Teatru şi muzică Poate pentru a se consola de greutăţile de fiece zi, publicul se îndreaptă din ce în ce mai mult către teatru, muzică şi sport. Deşi se joacă un număr relativ destul de mare de piese serioase, succesele cele mai mari le au comediile muzicale şi varieteuri­le. Astfel opereta „Oklahoma” continuă să înregistreze același succes. La lista destul de mare a artiștilor americani ce vizitea­u­ Londra, s’au adăugat în ulti­mul timp cei patru „Ink Spots’’ și Mae West. * Daca gustul publicului pare că se îndreaptă m­ai mult către „u­­șor” In teatru, se poate spune fără teamă de contrazicere că se îndreaptă către „serios” în mu­zică. Nu e zi în care să nu fie un concert d­e mare anvergură la Londra. Multe din oraşele principale din Anglia şi Scoţia au organizat­ festivaluri muzicale importante. Cel mai mare din aceste festiva­luri muzicale şi artistice a avut jrec la Edinburgh, cu concursul or­­chestrei filarmonice din Viena condusă de Bruno Walter, a vestitei orchestre Halle, condusă de Mal­­com Sargent, a vestitului cor de­la Huddersfield și a unei trupe­­de teatru franceze în frunte cu Louis Jouvet, S. Reading INFORMAŢII 3.49 70. Orele 16—18. de serviciu 9—­13. Reprezentanta politică a guver- j Asociaţia „Cercetaşi! României d'*n nului austriac in România s'a mu* t războiul U16--1919‘‘ a ţinut Llumi" tat în Bulevardul Carol 55, telefon in‘cu 5 Octombrie 1947 ofere 9 dimi­neaţa Adunarea Gener­a â anuala. A fost ales următorul comitet cen­tral de conducere: preşedinte de onoare general Cambrea Nicolae, preşedinte activ avocat Dan Mano­­lescu, vice­preşedinţi, avocat I. G. Ca­manovici şi medic co­lnel dr. Victor Emanoil, secretar general a­­vocat I. Mina, cassier genera­­l Na­­von şi membrii: Grigore Geamfinu, George Si­viu, George Stroe, I D. Mihăilescu-Oit, Andrei I. Calei, pro­­fesor Armand Papier, ing. Theodor G’otino, ît. colonel Gh. Marinescu «­ avocat Iiie Panciu, SANATORIUL CENTRAL GAP.- CĂLĂRAŞI RO - 1.1. 6.35.« deschide o secţie de BOLI NERVOASE SI PSIHICE sub conducerea d-loi CONF DR. A. RADOVMDI •sistenţî: Dr. V. Radovici şi J. Finkelstein ELECTROSOCriBI INSULINA St MAL A R F ATER.VFI A NEtIROSIFILISILOI DEMORFINIZARE OESAI.COOI.IZARE Internări SI Tratamente Ambulatorii. Consultaţiuni: dimineaţa 8—9 Si r mn0 ftP1 E oreI® ^ ** ^bs•, 1 l i, lî «' R (Ul I £ t­ o tt tl»a«ai*i printro aingurăPENICILINĂ ASOCIATA tratameatu) Soar* asociat: modern a! slfGisulu! Teletop cu nesătuierea analizelor 8 7463 Prostata, Orare. Impotenți­ar CONSTANTIN TULU­­ BLANC Bulevardul Carol 58 Tramvai 14 Conservatorul „UM“ Sfcitlzat Str Crimisi« Lupu 29 telel. 2.67.22 înscrierile con­tinu­ă zilnic intre 9- 12 și 3-6. Ca primesc elevi de ori­ce vârstă, începători şi avansaţi cu ori ce fel de stgdH eliberând­use diplome de Stat. fttfu „C&mfruii NO^Al I*»— ii " EDITURA mCEQ & Ou, prezintă următoarele, manuale aprobate anul acesta pentru GIMNAZIUL UNIC IORGU IORDAN şi H. SASCUTEANU Manual de limba română cl. I şi II MIHAIL C. GREGORIAN şi NEGOESCU ION Carte de limba română el. nn-a CHRI­STACHE STAN Geografie de cl. II a şi D-a P. MIRESCU şi A. BOLLINGER Aritmetica el. I a fl II-a Geometria el. II-a TRIANDAF A. | t Aritmetica et. La, H-a, in a Geometria el. II-a CH. I. NICIULESCU şi VIRGINL­­NICULESCU Zoologia el- I a Botanica el. II-a­­ Anatomia Sl Geologie eh II!,* G. A. DIMA * Carte de fizică el. II a și III a Manual de chimie cl iii-a TOMA CULCEA Manual de religie cl. I.» II-a, ITI-a MOLDOVARU EUGENIA Cura de gospodărie cl. I-a, II-a IONESCU MI­HAI Manual de educație fizică dl I-a IONESCU NELU DOCTOR Z£Hßü?I fc^GflELSOHN Boli ale opiSor urinare serîMile Rd. Ferdinand 4i f^tnțfa Foîșor) Tel. i.lfi ?« Consult. 3—5­­î. a. Dr. ®. "IA»CO¥!Cl PUDIC OG­RADIOS'" OPII — RADIOGRAFII RADIOTFdAPIE — ULTRASCURTE Ultraviolet« — Ionizări. Radiografii to domiciliu B.dol Riisaheta 38 A. ~ Tei. 82381 D£ SÂMWÂÎÎ! SÉXOUDGIE IMPOTENTA Ia RQSEfTI 4-SLOBUL SIEâUA romh­itSaiiwiv ).*-• TtWEEOti.Sja. In ședința săptămânală membrii Circ. I-a din Sectorul vorbea a U. N M. R-ului întruniţi sub preşedinţia d-lui loan L. Musul­in s au realeg­eri e­mitetul definitiv cu mici modificări Au urmat discuţii in legătură cu Congresul Sectoruui I Galben «are Y» ţine Duminică 12 octombrie a. c., orele 10 dimineaţa la sediul Secrtoriuui Galben te strada Christian Tell Id. Dr. F uz~W A I I S GLANDE CU SECRE’tlE interna Gk£FE HOttSÄONALE in Impotenţă XurUurân­ovanene — frigiditate Psiuo.aexuaio, Nevroze — t'tJimnalizA Consuli 10—2, 4—8 Telefon a.co.rja Bd« Brătianu 9 et« V DENTIST SARDU BAHNAREAN­U Str. REGALA 8 (Blocul Djaburoví Ţeie'un 3.18.23 Con suit. 3—8 Extract?! ned­reroas Lucruri aur. ’ slatină, estacln'tort rinlâ. Proteze d* sreelzle * A APĂRUT No. 201 (16- SI­actomh, 1947) el ntînunafrpf reviste femeniue MARIANA cm wn botsuî sî variat confinut MODA DE TOAMNA FRUMUSETEA GOSPODĂRIA REPORT AGI* ILUSTRATE POŞTA MARIANEI etc. 16 patiuni Ilustrate Lei 25 ch­emurarul Carte de muzică cl. I.a, II-a, IIl-a ZAMETROPOL DALL ŞI V. CONDOIU Model de caligrafie cl. I-a Şi II-a Carte de caligrafie de la No. 1-10 de ZAMFIROPOL DALL Blocul de desen „Spiru Oarei’* Rechizite școlare paliiate superioară cu preturi oficiale lat LIBRĂRIA 80CEC & Co, BUCUREȘTI :'v$k*C n *1^ ’ l*­­­SSt« 1 CONTELE de CI$M!GIU wm NUMAI 4 SPECTACOLE ÎNAINTE DE TURNEU [MARȚI} MIERCURI, VINERI era 4], DUMINICA era IO nr Florie® Dordion, Neli Vfcotan A. Colds îi Migri Avram Nicolaw FI ii rin ScJirtate»mi, Virgil Vasileacu, Fufei seria fi Gh­. O» taie» TEâTMiL MARIA FILOTTI in fieeare seară ora S­­ U PUT E R I _ ...și in fiecare seară ora 8.30 — Joi, Să­mbăti, Duminică matin eu r, ora 5 — EXTRAORDINARA COMEDIE SCUMPA MEA RUTH cu Marietta Sadova, Jenica Constantinescu, Virginica Popescu şi Ninetta Gusti — continuă seria sa triumfală la... TEATRUL ODE OH Ca B A S S i î - V * I N­ Nranal! 10 ZILE MAI PUTEŢI VEDEA — zilnic ora 8.30 seara formidabil­ui succes MĂTÂNIILE cu VICTORIA MEDEA, C. SlNCU, ECAT. NIŢULESCU-ŞAHI CHIAN, G. IONESCU-CION şl VICTOR ANTONESCU Zilnic ora 8. Ultimele spectacole: MAMA ia Tu A!­tiL Si OST­U MAINE PREMIERA EXCHSTORMAGNON _ 'AMPrWS 9 N’ - “ ° “ * SENZATIE •MiSTEe_§BWA ^ ULTIMA 18 edlAi Ctmswli RA2E X peintr-se BOLI DE PLAMANI, STOMAC, INTESTINE, etc. Tratamente moderne, rapide SIFILIS, BLENORAGIE 02 ore) Dr. M. CARAIKMN PIATA AMZEI 15 bis. Cens. 4—8 seara TEATRUL COLORADO! Compania BIRLIC SAMBATA PREMIERA SCLAVUL INEBUNIT comedie îs 8 asie A« O- Gtamtraj. ’ ItanieBi de v. Timas m VASÎLIU BIRLIC EUGENIA BADULESCU, PAULA ] Trnbo’R, ' GEITA TCOORAcaU» j VIRGINIA TEODOEU, MARUTZA, V. PASCtf cti COÎTF HOCIONft ?i IUN TALI­ANO

Next