Adevěrul, octombrie 1947 (Anul 60, nr. 16976-17002)
1947-10-14 / nr. 16987
Pagina S-a Jucând în deschidere, juniorii celor două ţări au oferit un spectacol atractiv care a depăşit partida vedetă. Victoria a revenit Ungariei ai cărei „mânji” au demonstrat că posedă mai bine alfabetul footballului. Reprezentanţii noştri au avut o primă repriză bună în care au deschis şi scorul, dar apoi tehnica şi clasa şi-au spus cuvântul, maghiarii impunându-şi superioritatea. Scorul de 5-1 (1—1) e totuşi exegerat, „11-le” român fiind de puţin inferior adversarului său. Lipsiţi de condiţie, juniorii români s-au prăbuşit în viruna parte a jocului. Spre deosebire însă de înaintaşii noştri cari s’au pierdut în faţa porții, oaspeţii au ştiut să speculeze ocaziile avute. „Cadeţii” unguri au „stofă" bună şi timp Spielmann a pierdut trei ocazii sigure în minutele 7, 12 şi 35 După pauză românii au dominat o bună bucată de vreme iară să reuşească dminuarea handicapului Jocul pe sus, în care ungurii ne sunt net superiori, a stânjenit înjghebarea acţiunilor cu rezultat practic, iar intervenţiile întotdeauna inspirate ale portarului Grojitz te-a spulberat atunci când au fost totuşi pe cale de înfăptuire în minutul 30 Pușcas marchează cel de al treilea punct al partidei după care Inczefl în min. 43 și Dumitrescu III în min. 44 shotează în bară B*sh!s*efle UNGARIA: Grojits, Rudar, Kisneter, Bozsik, Nagymaros, Marik, Egressi, Szusza, Hidekuti. Puscas, Tóth IP ROMANIA: Stănescu, Ritter, Darok, Mihăilescu, Marinescu, petsdowsk*Fa'Cas (Inczefi), Marian, Spielmana Filotti, Dumitrescu Hl. Dels oaspeţi s’au relevat după c’mi am arătat portarul Grotuts, Pusces Marik şi Szósza, individualităţi talentate siguri pe balon şi cunoscători perfecţi ai ’tuturor subtilităţilor jocului. In echipa României n’am putut remarca decât pe Marinescu, Ritter şî Spielmamn. D. Podubski a arbitrat atent şi corect: din rândurile joi se vor ridica multe vedete. „ „ Punctele au fost marcate de Kocsis (3), Palotas şi Jester centru oaspeţi, iar pentru români de Bădeanţu. S’au remarcat Lantos,Kocsis, deger şi Tonyagi dela juniorii Ungariei şi Nicuşor, Cioboata, Bone şi Badea dela juniorii României. D. Gcaureanu a condus cu scăpări următoarele formaţii: UNGARIA (juniori), Mészáros, Tonyagi, Kefees, Audă, Grmfos, falud!, Bednarik, Kocsis, Paîotas, Jeger, Ti kst. Ill 4 ,v k j» w y. î ROMANIA (hfhorik Badea, Teodotrescu, Bone, Mihai, (Crăciun), Cioboată, Ignat, Anghel N’îcuşor, Merlan ,(Simu), Cojereanui. Sădeanţu.ţionaîeî noastre, care a fost în permanenţă un pericol psihologic pentru moralul tuturor coechipierilor săi. Nesiguranţa pe baton, plasamentul induspirit şi total defectuos, lipsa de curaj atunci când părăsirea porţii devenea inexorabilă, au contribuit în mod evident în şubrezirea întregei noastre apărări. Dacă Marinescu nu ar fi avut o zi excepţional de bună, poate cea mai bună din Întreaga sa carieră, deficienţele lui Stănescu ar fi provocat un adevărat dezastru. Marinescu a fost nevoit dinaceasta cauză să joace prea mult înapoi şi în mod automat acelaş lucru l-a făcut şi Spielmann, obligat să-şi culeagă singur o bună parte din mingi. De a do desechilibrare structurală a înaintării în ca « Fitofti n’a fost capabil să înjghebeze nici măcar o singură acţiune care să-i justifice prezenţa în echipă şi în care Marian, probabil încă nerestaabilit complet, n’a izbutit decât arareori să pună în valoare incontestabilul său talent. De altfel în repriza secundă Incze II i-a fost dat drept partener, pe extremă, în locul lui Farkas, deși mai nimerită ar fi fost înlocuirea Uri Fi* Pentru „Cupa Balcanici" Ungaria a învins România cu 3-0 (2-0) Mărturisim de la început că nu mo* '.entul când aşternem aceste rânduri ne ste foarte greu să găsim explicaţia tactă a înfrângerii atât de nete sufuită de echipa noastră naţională m latchul susţinut ori la Giuleşti împoriva reprezentativei Ungariei. Un scor de 3-0 înseamnă pentru uicine ştie să cântărească rezultatul prin prisma valorilor aruncate în luptă, diferenţă de cel puţin o clasă întredversari. Noţiunea este, evident, irrormativă, dar nu este mai puţin adevăat că ea defineşte superioritatea inantestabilă a învingătorului. Ea echipează cu o sentinţă definitivă, Inalelabilă, în fapt însă şi aci rezidă diicultatea pe care a mărturisit-o la tneput maichul de eri deşi a adus reprazentativei maghiare o victorie netă, nu a marcat nici pe departe superioitatea care să o justifice şi care să-i iea conturul desăvârşit al inapetabîului. Vom încerca deci, atât cât ne va îi a putinţă, în vălmăşagul nebulos de raze şi situaţii, de acţiuni clare şi Inrest şi fără, -oherente, succedate cu ,realungul celor 90 minute de joc săoţii, cu desăvârşire muţii, găsim firul care să ne ducă la lima- fiul unei explicaţii apropiate de adevăr. (locul a fost aşa dar de o factură Pentru uzul celor cari n’au putut pă- f©srte modestă, în prima parte oaspeţii runde în arena populată până la refuz, au marcat de două ori prin Egrc^ în vom arăta mai întâi că partida finală - min. 22 şi Puşcaş în mis 32 tre „Cunei Balcanice” a fost cu mult wb nivelul mediu al unei nepretenţioase întâlniri internaţionale. Am putea pretinde chiar ca din punct de vedere spectacular, matchul intei ţări de juniori care a precedat, a satisfăcut nu mult mai largă măsură exigenţele estetice ale celor de late După părereanoastră echipa României a făcut o primă fundamentală greşală, când n’a ştiut, să folosească aşa cum trebuia condiţia fizică excelentă pe care a relevat-o in matchal de emi. In loc să impună adversarului «■» joc bărbătesc, de uzură, să-i macine în forjă, dar corect, potenţialul fizic pentru a-i diminua eficacitatea tehnic, jucătorii noştri s’au complăcut într’un du-te vino delicat, sfios, care n’a căşunat învingătorului niciun dezagrement apreciabil. Ritter a fost singurul care a înţeles necesitatea acestui comandament imperios şi de aceea adversarul său direct Toth 111 a fost literalmente scos din circulaţie. Dacă la această greşala de tactică adăugăm sumedenia de scăderi ale unora dintre jucători, începem să înţelegem de ce România a scăpat ori unul din cele mai nesperate prilejul de a trece cu succes un examen atât de greu şi atât de important un angrenajul footballului international. Vom releva în primul rând, în această ordne idei, pe Stănescu Valentin, portarul na L. Rosianu* JUNIORII UNGARIEI AU DISPUS DE CEI AI ROMÂNIEI CU 5—5 (1—1) victoria lui Ei’vant Norhadian, care câştigă astfel pentru a treia oara campionatul naţional. Vifd istul a învins noroaoa, d* o jumătate ros tă la sprintul final un piu, ton numeros în care figurau Niculescu, Gocimao, Chicombanate, iată clasamentul final: 1. ET Norhadian (V.D.) a parcur# 137,700 km. în 4 ore 16 mm-58 *αc. «a o m«die orară de 32,032 km. 2. Marin Niculescu (V D.) acelea timp. 3. I. Gocîmb (V. D ) 8c«5«s timp. 4. N. Chîcomban (V. D. B) ftc««e ROMANIA B, LA EGALITATE CU UNGARIA » 0-0 cUsm disputat em ps distanţa Bucureşti-Găeşti-Bucureşti a luat sfârşit cu BUDAPESTA, 12 (Prin telefon). — Az: s'a disputat în localitate matchul de foot-bal dintre echipele naţionale B. ale Ungariei si României. Partida a dat naştere la o lupta îndârjită la finele celor 90 minute rezultatul fiind nedecis, 0—0. Drawul constitue un rezultat preţios pentru România care a avut de înfruntat handicapul deplasării Cei mai buni de la români au fost Varai, Ion Vasile. Novac ?! FamaropDOl.România 3 a aliniat următoarea formaţie: Sadowaki, Ion Vasîle. Farmatî, Apolzan. Petrescu. Siclovan. Bartha. Reuter, vaczi. Flamaropol Iordache. Bucureşti a inwîsss Rusciuk cu 6—2 După ştiri necontrolate am fost Informaţi aseară că echipa BucureŞtiului a terminat Învingătoare la Rusciuk cu scorul de 6—2. Rezultatul constitue o bună performanţă pentru reprezentativa Capraleţ. Ungaria a câştigat Cupa Balcanica timp. 5. C. Ciohodaru (T.eonida) aeeteț tîm. 6. . Dolete (indîv.) acelaț,împ. Mna a ratat îcotativa de record Prin victoria obţinută asupra României cu scorul de 3—0, Ungaria a câştigat campionatul de foot-ball. C. Hofhatanit, camţîîcn ncţâfmn.a! »îs fond la ciclism Campionatul natţional de fond la ei Pe stadionul AN33F, Ion Moine, multiplul campion român a Încercareii să bată recordul mondial la 300 m plat deţinut de americanul P&olock cu 33,3 sec. Tentative a eşuat căci Moina n’a reuşit decât să egaleze recordul român cu 34,5. H I 9 I S M REZULTATUL ALERGĂRILOR DELA BANEASA Musahetar a «oferit eri primul eşec, o infrâagera nemeritată, care casa umbreşte palmaresul acestui «pleudid dooian, ne-i poate micşora calităţile. Armăsarul a fost Imprudent eendos In foua train si n’a luat cursa In serios, decât atunci când GUI, vădit surprins că poate pierde cursa, Pa scuturat energic. Trecerea bruscă de la Indulgenţă la severitate poate salva un cal Încercat, dar nu un mânz la Începutul carierii sale. Greşala a fost speculată de jocheul lepel Păstoriţa, care a încălecat cu răbdare şi inteligenţa. Şi fiindcă apreciem talentul lui Botescu St. nu-i putem găsi scuze pentru alergarea efectuată ca Buftea in premiul Frasin. A lăsat impresia că se desinteresează de cursă, rămânând pe pista unică, la opt lungimi de conducători. Suntem conviraşi că ştia, ca şi noi, care-l urmăream, că nu va putea reface terenul. In aceste împrejurări, victoria a rămas la discreţia lul Sojtdar. Nu tot astfel a condus pe Crişu, cu care a cucerit o victorie de predice asupra lui Ceahlău şi pe Jalbe, cu care a câştigat pe linia dreapta, bătând pe lof Boy. AntrenomsatuFferistoff a rupt seria neagră a grajdului Speranța,. . . »djudeefindu-şi două p rau Oilor! Căi. Victoriei şi nafija, dar Jurnalist, scăpat dia’ ' Telefon 3.S9.38, • 1-7 ' v zfr ---n-im ■»Sa start de Banco şi Cimbru, a dobândit a treia victorie. Jocul austriac s’a ridicat la suma de lei 149.374 și a fost câștigat de un singur balett. IATĂ REZULTATUL TEHNIC: PR, BUZĂU: Jurnalist (Tasim) Fornarina, Banca 6 cai. Cota 10: 33, 24, 35. PR. MECHANTE: Odor (Câmpeanul, Veselie, Gluma, 7 cai. Cota 10: 24 15 15 PR. FRASIN: Gondar (Iorga), Alina, Buftea, 4 cai. Cota 10: 20, 18, 26. PR. BLAREMBERG: Păstoriţa (Botescu), Muşchetar. Cristal. 3 cal. Cota 10: 45. Prt. CHARBONTER: CriŞU (Botescu), Ceahlău, Hahalera. 5 cal. Cota 10: 47, 19, 18. PR. IBERUS: Jalba (Botoset Boy Boy, Bimbeta, 5 cal. Cota. 24, 14 . PR. BUZDUGAN: Gabra (Câmpeanu), Sibii, Hehoffi, f. cat. Cora 1040, S3, I Plăci gramoroff Vechi, indiferent raarca sau starea kor, curs nară orice cantitate „CD- 44 1mm. OCTOMBRIE (Vt*mare )(nn pag. I~a) ca să fie veridice fi reale (o estetică scăzută la model) viaţa falsi* fie ată în ipoteze, înşelăciune şi fapt, ele n’au coincidenţă cu vulgaritatea tristă a existenţei. Indescifrabile după gramatica pieţei şi a înţelesului gros, motivele şi le iau, ca să exprime o culoare, o miresmă, un ecou, o tulburare, o înviere, din întunericul virgin, ca floarea, ca pădurea, ca izvoarele şi stelele înfiripate în mister. Restul e administraţie, cod, regulament, ordonanţă, contabilitate. De altfel, pe măsură ce se turteşte vârful teafăr al moliftului, schimbat in scânduri, în mucava şi scobitori de dinţi, şi se nivelează relieful speranţei, creşte şi poezia, numărul poeţilor sporind nestăvilit de păreţi, de Uliţi şi bulevarde. Din ce în ce mai mulţi, tinerii, fetele, băeţii, îmi trinit sau aduc manuscrisele trtincercării de a încrucişa coarda nevăzută cu, ,un arcuş nepipăitr poezii'se gheşttw-ipâmul 'In déré taie firul struna, in care încalţeşte grâul, în care răsare tufărica Li-i dor de orizontul care nu se mai zăreşte de ziduri, de cerul ascuns, de iarbă, de pământ ■— şi svadează. T. Artitfaer.î II ADEV&PUL RĂZBOI SFÂNT (Urmare din pag. Va regulat redevenţele, conform contractelor încheiate? Regele Ton Saud al Arabiei Saudite, încaseaz-â personal de la „Arabian Oil Company”, o redevenţâ fixă pentru fiecare litru de petrol care se extrage de pe teritoriul său. Este deci în interesul său imediat şi al colaboratorilor săi, ca nici o schimbare să nu o ridicare a nivelului social al poporului arab, care ar putea implica o periclitare a poziţiei sale şi a celor din jurul său, de beneficiari unici ai bogăţiilor naţionale. De aici, atitudinea intransigentă manifestată de ţările din liga arabă, faţă de esenţiala creiare a unui stat evreu, prin Împărţirea Palestinei. Prin forma sa de organizare şi felul de viaţă al locuitorilor săi ar constitui cel mai nepotrivit înimilor arăbeşti. Interesele britanice Oricâte declaraţii oficial© s’ar face din partea Marei Britanii. In sensul că mandatul este sarcină împovărătoare Si că dorința englezilor este de a se retrage imediat din Palestina, nu se poate concepe că, într’adevăr, guvernul britanic ar putea abandona cu atâta unrintă această poziție-cheie din Orientul apropiat. Nu pare destul de bizară graba cu care Mares RHame a Interes să impresioneze O. N. U-ul, manifestându-şi intenţia de retragere din Palestina? Nu mai preţuieşte îndeajuns imperiul britanic, avantajele poziţiei militare palestiniene sau poate să abandoneze interesele sale petrolifere? O asemenea ipoteză nu poate fi valabilă. Ceea ce vrea să evite Marea Britanie este tocmai de a nu i se smulge din mâini privilegiul mandatului si In acest scop, se pare că specialiştii d-lui Bevin de la Oficiul Colonial au reînviat oamenii şi metodele dovedite utile în trecut Prezenţa americaniior Statelor Unite n’ar putea să le displacă eventuala preluare a mandatului, chiar dacă sub o altă formă, la însărcinarea O. N. U-uluî. Administarea Palestinei în epoca de tranziţie până la împărţire — o perioadă de cel puţin câţiva ani — ar putea, astfel, să revină autorităţilor militare americane. Că atestau lucrurile, o dovedeşte declaraţia făcută Sâmbătă de reprezentantul american, d. Herschell Johnson, că Statele Unite sprijină planul de împărţire, cu oarecare rectificări geografice, fi omiiază pentru imediata înfiinţare a unei poliţii internaţionale care să asigure liniştea în perioada de tranziţie. In faţa acestei eventualităţi la care se aşteptau, atât arabii cat şi Marea Britanie aveau interesul să acţioneze pe o linie comună. Agenţia evreiască, în comunicatul publicat după anunţarea manevrelor militare arabe, nu se sfieşte să arate că „această ofensivă este pregătită cu consimţământul autorităţilor britanice din Orientul mijlociu”. Ce sunt aceste armate arabe, instruite şi chiar comandate de unii ofiţeri britanici şi dotate cu armament britanic? Ce interese serveşte armata Transjordaniei — stat „independent” creat de Mare® t Britanie, abia de un an de zile, pentru a'l opune Arabiei sandít*“ înfeudată intereselor americane — când armata sa este condusă de colonelul englez John Baget (I-lubb? încercarea arabă, de inspiraţie britanică, de a exercita un şantaj asupra ON. ÎJ-ului a fost ofigisată cu vechile mijloace din recuzita colonelului Lawrence Se tare însă, că timpurile s’au schimbat şi „revolta din deşert” sau „războiul sfânt” nu ar mai putea impresiona astăzi, ca acum treizeci de ani. S. M. CE ÎNCASĂM ȘI CE CHELTUIM formtrre din pag. l a) numai ÎS In sută, din veniturile directe. In schimb, alte venituri au fost mult sporite, ca de pildă impozitul pe proprietățile clădite care a fost urcat dela 3,9 la 9,8 la sută din totalul veniturilor directe. Aceasta desigur pe baza impozitului special pe chirii, recent înfiinţat Cu toate că impozitele directe au fost proporţional sporite, impozitele indirecte nu au putut fi scăzute, ci înregistrează şi ele un spor. Şi anume cum se vede din tabela de mai sus, de la 30,4 la 30 la sută din totalul veniturilor, în special se prevăd venituri mai mari din taxele vamale, presupuse a da 3,7 la sută din totalul veniturilor statului, în loc de 1,4 la sută din budgetul iniţial. Probabil că se prevede o intensificare a importurilor şi exporturilor. In schimb, impozitul o® cifra de afaceri este evaluat la mai puţin Si anume la 16,7 la sută din totalul veniturilor. In loc de 17,6 la sută din budgete iniţial. Deci însă adunăm veniturile de la impozitele indirecte cu cele dela cifra de afaceri, care este tot tra impozit indirect, constatăm că proporţia veniturilor indirecte din venitul total est® aceeaşi în budgetul recalculat ca şi în ce! Iniţial. Veniturile din exerciţiile închise sunt evaluate la aceeaşi proporţie ca şi în budgetul iniţial, aceasta întrucât astfel de venituri în lei vechi se recalculează la o proporţie de lei stabilizaţi favorabilă statului şi nu la proporţia de 1:20.000. Aceste sporuri de venituri sunt în bună parte anihilate printr’o importanta reducere a veniturilor la capitolul excedentelor caselor autonome, care în budgetul iniţial erau trecute cu 17.000 de miliarde de lei (17 la sută din totalul veniturior), iar acuma numai cu 5 milioane de Iei stabilizaţi, adică ÎS la sută din venitul total. S-a constatat, probabil, că în budgetul inițial aceste venituri fuseseră ireal umflate. Astfel, Monopolul alcoolului care fusese trecut cu peste 3 mii de miliarde de Iei, şi care, pe baza proporţiei generale, ar fi trebuit să fie scăzut acuma la un miliard Şi jumătate a fost scăzut !* 523 de milioane. In orice caz, *Aceste prevederi sunt mai aproape de realitate. In fine, câteva cuvinte despre veniturile excepţionale pe care noi le-era numi mai curând „fie expedient”. El® au fost recalculat® aproximativ tn aceeaşi proporţie I ca celelalte venituri, totuşi prezintă In budgetul recalculat deosebiri mari faţă de cel iniţiaL Astfel găsim un spor foarte mare la produsul vânzării unor materiale ale statului, care graţie marilor cantităţi de mărfuri colectate, este evaluat acum la 4.290.OOO.OOO lei stabilizaţi, adică la 8.6 la sută din venitul total al statului, faţă de numai 1,4 la sută în budgetul iniţial. In schimb veniturile din reforma agrară sânt mult scăzute. Un venit de 19 mii de miliarde de lei din împrumuturi de tezaur, prevăzut în budgetul initial, a’a mai fost recalculat, astfel de imprumuteri fiind Benina cu totul interzise. In Jocul acestui venit este trecută Acuma suma de 2,039 080.000 lei stabilizaţi, beneficiu rezultat din baterea menetei divizionare. In alt articol vom face unele observații asupra cheiuirii. 4 la budgetul statului ca şî a supt® budgetului regiilor autonome. ........ . . Gr. Graur Dr. IGNAT NADEL Venerice — interne TRATAMENTE RAPIDE CU PENICILINA Bienorapse - Siî’Hs s bEzgiamu, îî C«H BOLS5V. EUSABETA Censaiî 1—13 St S—8 Tel, fr-gs-u» 1 Dr. BORIN SIKESCU Roii iîs plămâni. Stomac fitadioScopH, Fadtografii SîFÎLIS Vimtth lîr ii CRS Str. Brasomîîts fir» ? Cops, S»*I și 3-«. Telefan 3.58,65] SCRISORI DIN ANGLIA (Urmare din pag. Va) conferinţa sindicală de la Southport, d. Bevin a declarat că una din soluţiile cele mai satisfăcătoare ale crizei prezente este încheerea unei uniuni vamale între Dominioanele şi Coloniile Comunităţii de Naţiuni Britanice. Deşi această soluţie a fost bine primită de opinia publică, nimic pozitiv nu se va putea face înainte de o conferinţa a tuturor reprimentanţilor acestor ţări, cari se vor întruni probabil în Octombrie sau Noembrie, înainte sau după căsătoria Prinţesei Elisabeth cu Locotenentul Mountbatten. Cel mai clar tablou al situaţiei împreună cu tabloul corespunzător al măsurilor ce trebuesc luate de urgenţă, a fost făcut de d. Crepps, ministrul Comerţului, într’o cuvântare ţinută acum câteva zile la Londra. Dânsul a arătat că deficitul anual al Marei Britanii, în condiţiunle prezente, se ridică la 600.100 000 lire sterine, ca din acest deficit 228 milioane lire vor fi acoperite din econoriile realizate prin aplicarea măsurile amintite mai sus șî că restul de 372.000 000 lire va trebui acoperit printr’o apreciabilă mărire a exporturilor. Deasemenea, d. Crîpps a arătat apoi că mărirea exporturilor se poate face în diferite feluri, între cari: mărirea mânii de lucru în Industriile de export, prin reducerea forţelor armate, prin reducerea mânii de lucru în Industriile secundare, prin reducerea Investiţiilor de capital in maşîn! şl alte mijloace de producţie, prin reducerea -'programului de clădiri de case particulare, prin închiderea complectă — tn caz de necesitate —■ a unor Industrii secundare şî prin reducerea alocaţiilor de cărbuni şi materii prime tuturor industriilor cari nu reuşesc să atingă cota dee export, D. Crîpps a spus în mod cât se poate de clar că bunurile ce nu vor putea fi vândute în străinătate nu vor deveni în mod automat lu bere pentru vânzare pe plata Internă. Un fapt care confirmă și mai mult seriozitatea crizei, — numai câteva zile după acest discurs, guvernul a anunţat că a început să facă uz de ultimele sale rezerve. Şi că pentru a face faţă plăţilor curente a vândut Statelor Unitedin proprie iniţiatîrgo o cantitate de aur în valoare de 20 milioane dolari, cu o singură zi mai târziu a anunţat că a împrumutat de la Fondul Monetar Internaţional o sumă de 60.000.000 dolari In neaş timp ministrul de finanţe a spus că nu poate promite că astfel de operaţiuni nu vor continua. Popularitatea guvernului Nu poate fi negat că situaţia prezentă şi noile restricţii au cauzat nemulţumiri. In curând, efortul cerut fiecăruia, își va da poate roadele. Cu toate acestea guvernul a început să-și piardă din popularitate, ceea ce reese din cifrele ultimei alegeri parțiale. De unde la alegerile generale majoritatea guveturi, lesce de peste 7 800 voturi, acum a scăzut la puțin peste 2.000 voturi! Dar nu se poate vorbi de o întoarcere a oornirii publice împotriva guvernului, căci din cele 120 de ştegeri parţiale ce au avut loc de la alegerile generale Încoace, Guvernul l-a câştigat pe toate, deşi, cu o majoritate din ce în ce mai mică. Teatru şi muzică Poate pentru a se consola de greutăţile de fiece zi, publicul se îndreaptă din ce în ce mai mult către teatru, muzică şi sport. Deşi se joacă un număr relativ destul de mare de piese serioase, succesele cele mai mari le au comediile muzicale şi varieteurile. Astfel opereta „Oklahoma” continuă să înregistreze același succes. La lista destul de mare a artiștilor americani ce viziteau Londra, s’au adăugat în ultimul timp cei patru „Ink Spots’’ și Mae West. * Daca gustul publicului pare că se îndreaptă mai mult către „ușor” In teatru, se poate spune fără teamă de contrazicere că se îndreaptă către „serios” în muzică. Nu e zi în care să nu fie un concert de mare anvergură la Londra. Multe din oraşele principale din Anglia şi Scoţia au organizat festivaluri muzicale importante. Cel mai mare din aceste festivaluri muzicale şi artistice a avut jrec la Edinburgh, cu concursul orchestrei filarmonice din Viena condusă de Bruno Walter, a vestitei orchestre Halle, condusă de Malcom Sargent, a vestitului cor dela Huddersfield și a unei trupede teatru franceze în frunte cu Louis Jouvet, S. Reading INFORMAŢII 3.49 70. Orele 16—18. de serviciu 9—13. Reprezentanta politică a guver- j Asociaţia „Cercetaşi! României d'*n nului austriac in România s'a mu* t războiul U16--1919‘‘ a ţinut Llumi" tat în Bulevardul Carol 55, telefon in‘cu 5 Octombrie 1947 ofere 9 dimineaţa Adunarea Genera â anuala. A fost ales următorul comitet central de conducere: preşedinte de onoare general Cambrea Nicolae, preşedinte activ avocat Dan Manolescu, vicepreşedinţi, avocat I. G. Camanovici şi medic colnel dr. Victor Emanoil, secretar general avocat I. Mina, cassier general Navon şi membrii: Grigore Geamfinu, George Siviu, George Stroe, I D. Mihăilescu-Oit, Andrei I. Calei, profesor Armand Papier, ing. Theodor G’otino, ît. colonel Gh. Marinescu « avocat Iiie Panciu, SANATORIUL CENTRAL GAP.- CĂLĂRAŞI RO - 1.1. 6.35.« deschide o secţie de BOLI NERVOASE SI PSIHICE sub conducerea d-loi CONF DR. A. RADOVMDI •sistenţî: Dr. V. Radovici şi J. Finkelstein ELECTROSOCriBI INSULINA St MAL A R F ATER.VFI A NEtIROSIFILISILOI DEMORFINIZARE OESAI.COOI.IZARE Internări SI Tratamente Ambulatorii. Consultaţiuni: dimineaţa 8—9 Si r mn0 ftP1 E oreI® ^ ** ^bs•, 1 l i, lî «' R (Ul I £ t o tt tl»a«ai*i printro aingurăPENICILINĂ ASOCIATA tratameatu) Soar* asociat: modern a! slfGisulu! Teletop cu nesătuierea analizelor 8 7463 Prostata, Orare. Impotențiar CONSTANTIN TULU BLANC Bulevardul Carol 58 Tramvai 14 Conservatorul „UM“ Sfcitlzat Str Crimisi« Lupu 29 telel. 2.67.22 înscrierile continuă zilnic intre 9- 12 și 3-6. Ca primesc elevi de orice vârstă, începători şi avansaţi cu ori ce fel de stgdH eliberânduse diplome de Stat. fttfu „C&mfruii NO^Al I*»— ii " EDITURA mCEQ & Ou, prezintă următoarele, manuale aprobate anul acesta pentru GIMNAZIUL UNIC IORGU IORDAN şi H. SASCUTEANU Manual de limba română cl. I şi II MIHAIL C. GREGORIAN şi NEGOESCU ION Carte de limba română el. nn-a CHRISTACHE STAN Geografie de cl. II a şi D-a P. MIRESCU şi A. BOLLINGER Aritmetica el. I a fl II-a Geometria el. II-a TRIANDAF A. | t Aritmetica et. La, H-a, in a Geometria el. II-a CH. I. NICIULESCU şi VIRGINLNICULESCU Zoologia el- I a Botanica el. II-a Anatomia Sl Geologie eh II!,* G. A. DIMA * Carte de fizică el. II a și III a Manual de chimie cl iii-a TOMA CULCEA Manual de religie cl. I.» II-a, ITI-a MOLDOVARU EUGENIA Cura de gospodărie cl. I-a, II-a IONESCU MIHAI Manual de educație fizică dl I-a IONESCU NELU DOCTOR Z£Hßü?I fc^GflELSOHN Boli ale opiSor urinare serîMile Rd. Ferdinand 4i f^tnțfa Foîșor) Tel. i.lfi ?« Consult. 3—5î. a. Dr. ®. "IA»CO¥!Cl PUDIC OGRADIOS'" OPII — RADIOGRAFII RADIOTFdAPIE — ULTRASCURTE Ultraviolet« — Ionizări. Radiografii to domiciliu B.dol Riisaheta 38 A. ~ Tei. 82381 D£ SÂMWÂÎÎ! SÉXOUDGIE IMPOTENTA Ia RQSEfTI 4-SLOBUL SIEâUA romhitSaiiwiv ).*-• TtWEEOti.Sja. In ședința săptămânală membrii Circ. I-a din Sectorul vorbea a U. N M. R-ului întruniţi sub preşedinţia d-lui loan L. Musulin s au realegeri emitetul definitiv cu mici modificări Au urmat discuţii in legătură cu Congresul Sectoruui I Galben «are Y» ţine Duminică 12 octombrie a. c., orele 10 dimineaţa la sediul Secrtoriuui Galben te strada Christian Tell Id. Dr. F uz~W A I I S GLANDE CU SECRE’tlE interna Gk£FE HOttSÄONALE in Impotenţă XurUurânovanene — frigiditate Psiuo.aexuaio, Nevroze — t'tJimnalizA Consuli 10—2, 4—8 Telefon a.co.rja Bd« Brătianu 9 et« V DENTIST SARDU BAHNAREANU Str. REGALA 8 (Blocul Djaburoví Ţeie'un 3.18.23 Con suit. 3—8 Extract?! nedreroas Lucruri aur. ’ slatină, estacln'tort rinlâ. Proteze d* sreelzle * A APĂRUT No. 201 (16- SIactomh, 1947) el ntînunafrpf reviste femeniue MARIANA cm wn botsuî sî variat confinut MODA DE TOAMNA FRUMUSETEA GOSPODĂRIA REPORT AGI* ILUSTRATE POŞTA MARIANEI etc. 16 patiuni Ilustrate Lei 25 chemurarul Carte de muzică cl. I.a, II-a, IIl-a ZAMETROPOL DALL ŞI V. CONDOIU Model de caligrafie cl. I-a Şi II-a Carte de caligrafie de la No. 1-10 de ZAMFIROPOL DALL Blocul de desen „Spiru Oarei’* Rechizite școlare paliiate superioară cu preturi oficiale lat LIBRĂRIA 80CEC & Co, BUCUREȘTI :'v$k*C n *1^ ’ l*SSt« 1 CONTELE de CI$M!GIU wm NUMAI 4 SPECTACOLE ÎNAINTE DE TURNEU [MARȚI} MIERCURI, VINERI era 4], DUMINICA era IO nr Florie® Dordion, Neli Vfcotan A. Colds îi Migri Avram Nicolaw FI ii rin ScJirtate»mi, Virgil Vasileacu, Fufei seria fi Gh. O» taie» TEâTMiL MARIA FILOTTI in fieeare seară ora S U PUT E R I _ ...și in fiecare seară ora 8.30 — Joi, Sămbăti, Duminică matin eu r, ora 5 — EXTRAORDINARA COMEDIE SCUMPA MEA RUTH cu Marietta Sadova, Jenica Constantinescu, Virginica Popescu şi Ninetta Gusti — continuă seria sa triumfală la... TEATRUL ODE OH Ca B A S S i î - V * I N Nranal! 10 ZILE MAI PUTEŢI VEDEA — zilnic ora 8.30 seara formidabilui succes MĂTÂNIILE cu VICTORIA MEDEA, C. SlNCU, ECAT. NIŢULESCU-ŞAHI CHIAN, G. IONESCU-CION şl VICTOR ANTONESCU Zilnic ora 8. Ultimele spectacole: MAMA ia Tu A!tiL Si OSTU MAINE PREMIERA EXCHSTORMAGNON _ 'AMPrWS 9 N’ - “ ° “ * SENZATIE •MiSTEe_§BWA ^ ULTIMA 18 edlAi Ctmswli RA2E X peintr-se BOLI DE PLAMANI, STOMAC, INTESTINE, etc. Tratamente moderne, rapide SIFILIS, BLENORAGIE 02 ore) Dr. M. CARAIKMN PIATA AMZEI 15 bis. Cens. 4—8 seara TEATRUL COLORADO! Compania BIRLIC SAMBATA PREMIERA SCLAVUL INEBUNIT comedie îs 8 asie A« O- Gtamtraj. ’ ItanieBi de v. Timas m VASÎLIU BIRLIC EUGENIA BADULESCU, PAULA ] Trnbo’R, ' GEITA TCOORAcaU» j VIRGINIA TEODOEU, MARUTZA, V. PASCtf cti COÎTF HOCIONft ?i IUN TALIANO