Agenda Zilei, iulie 2003 (Anul 8, nr. 151-177)

2003-07-22 / nr. 169

8 ■ W ■î'T COTIDIAN DE INFORMAȚII ȘI DIVERTISMENT ^ ^ Nun fahr«! ' admiterii ^ marți, 22 iulie 2003 9* «*£$3^ Pagina Blak­e » in corzi Pagina 9 Evidența Persoanei poate fi salvată de un... referendum Autoritățile ar trebui să aibă în vedere că Evidența Infor­matizată a Persoanei, înainte de a fi o „mină de aur“ ori o „vacă de muls“ pentru finanțele țării, datorită unor tarife deloc mo­dice, este o formațiune care trebuie să asigure cetățeanului, fără nervi și pierdere de timp, actele de bază, cartea de iden­titate, pașaportul, permisul de conducere. Ieri, discuția cu co­misarul șef Nicolae Perța, șeful Serviciului, și subcomisarul Ale­xandru Macavei, șeful Biroului Informatic, a relevat aspecte îngrijorătoare: „De afară e fru­mos totul“. înăuntru la Evidența Populației se găsește un sistem gândit cu ani buni în urmă și format în majoritate din com­putere nu tocmai de ultimă ge­nerație. Un singur calculator mai „sănătos“, un Pentium III, s-a primit la... alegerile trecute. Pe plan local, de exemplu, de la CJT s-a mai obținut ceva. Căderea unui hard-disk care a lucrat zeci de mii de ore, ca acum o lună, duce la mari pierderi de date, iar oamenii trebuie să vină din nou la ghișeu. Intr-un an de zile cam 70 - 75 000 de timișeni cer acte de identitate, plătind câte 55 000 lei. Serviciul ține de București și toți banii se varsă la buget. „Din 40 de buletine se putea cumpăra un hard-disk ca acela“, ni s-a spus. Imprimanta de tipărit cărți de identitate, una pe tot județul, e uzată. „Și Di­recția e în aceeași situație cu noi și toată țara - 750 de for­mațiuni“: în ciuda miliardelor de lei pe care le produce uni­tatea, aceasta nu primește mare lucru înapoi de la buget. Obți­nerea unui hard-disk pentru Ti­mișoara e aproape un eveni­ment. De aceea, ca un colac de salvare sunt așteptate... un referendum ori alegerile viitoa­re. Este explicabil de ce numai atunci cei „de sus“ își aduc aminte de Evidența Informatiza­tă a Persoanei! C­ ȚENCHE Doamne ferește să „cadă“ imprimanta de scos cărți de identitate, care-i una pe județ! Bănățenii, cei mai buni platnici la termoficare Prefectul județului Timiș, Horia Ciocârlie, a participat ieri dimineață la o ședință a asocia­ției „COGEN“, formată din re­prezentanți ai celor 20 de ter­mocentrale, care au fost preluate de consilii locale, după desprin­derea anul trecut de Termo­electrica. Organizatorul reuniu­nii a fost conducerea Termocet, dar a fost prezent și preșe­dintele de onoare, respectiv Ilie Ștefan, secretar de stat în Mi­nisterul Administrației și Inter­nelor. S-a vorbit despre pregă­tirea pentru Ministerul Finan­țelor Publice și cel al Econo­miei și Comerțului a unor acte normative cu efect în domeniul termoficării. Matei, directorul Termocet 2000, a prezentat o situație din care rezultă că sun­tem destul de avansați cu rea­bilitarea și modernizarea, căci există deja două studii realizate, unul de către germani, cu spe­cialiștii din Karlsruhe, oraș în­frățit cu Timișoara, și unul al ABB. Horia Ciocârlie spune că se va merge și pe co-generare, adică pe producerea și de curent electric, care prin vânzare ar mai echilibra costurile. Cât de­spre cât de buni platnici sunt bănățenii, s-au prezentat situații din care rezultă că ne batem tot timpul pentru locul întâi din top cu arădenii, lăsându-i mult în urmă pe ceilalți din țară. Pro­babil cauza principală fiind faptul că s-a realizat contori­­zarea, la care tot primii au fost bănățenii. LĂCRĂMIOARA CONDER Pentru timișoreni, energia termică nu vine cu „goluri“ Software într-un parc imens Consiliul Județean Timiș vrea să se implice în reali­zarea unor proiecte care să creeze un spațiu propice ex­pansiunii sectorului IT. Este vorba de realizarea unor in­vestiții pentru crearea unui Parc de Tehnologia Informa­ției, a unui Incubator de afaceri și a unui Centr de trans­fer tehnologic în domeniul software. La aceste proiecte vom avea și sprijinul parte­nerilor nemți și austrieci, prin programul Guvernului german de promovare eco­nomică și ocuparea forței de muncă în România, derulat de GTZ, dar și implicarea Institutului e­ Austria și Mi­nisterului Educației, Cerce­tării și Tineretului. în ședința de plen a CJT din această lună, consilierii județeni vor decide dacă sunt oportune aceste proiecte, care presu­pun asocierea instituției cu Consiliul Local Timișoara, Universitatea Politehnica, GTZ și Institutul e-Austria, dar și o cofinanțare din par­tea CJT. Incubatorul de afa­ceri va oferi, pe termen limi­tat, firmelor de software nou înființate birouri adecvate la chirii cu preț redus și ser­vicii de consultanță, acces la seminarii și întâlniri de afa­ceri. Parcul de Tehnologia Informației va crea în Timi­șoara un mediu propice de cooperare în acest domeniu între firmele private și ins­tituțiile de cercetare, iar realizarea și dezvoltarea a­­cestui proiect va face posi­bilă atragerea, în viitorii ani, a unei investiții din partea Guvernului Austriei de până la cinci milioane de euro. CAMELIA BOGDAN în rețeaua multiculturalității Deputatul de Ti­miș Viorel Coifan a fost mandatat de A­­dunarea Parlamen­tară a Consiliului Europei să repre­zinte organismul la Subotica, la sărbă­torirea a zece ani de funcționare a Agen­ției Democrațiilor Locale, formă de or­ganizare instituțio­nală înființată de Con­siliul Europei pentru a sprijini adminis­trația locală din spa­țiul ex-iugoslav. Cu această ocazie, Coifan a participat la o în­tâlnire cu șeful De­legației CE la Bel­grad, Geeffrey Bar­rett, vicesecretarul de stat din Guvernul belgrădean, Imre Kem, și primarul din Subo­tica, Milan Kucera. Principala idee care a reieșit în urma discuțiilor, conform afirmațiilor lui Vio­rel Coifan, a fost că urmează să se înfiin­țeze o „rețea a ora­șelor multiculturale și multietnice, Timi­șoara fiind invitată să facă parte din acest organism, care va fi sub egida CE“. Coifan spune că a susținut ideea, mai ales că Timi­șoara face parte din Euroregiunea DKMT, toată lumea știind că aici relațiile interet­­nice sunt un exemplu pentru toată lumea. D. BARANGA Viorel Coifan plasează din nou Timișoara într-un context al europenismului

Next