Agenda Zilei, septembrie 2005 (Anul 10, nr. 207-232)
2005-09-15 / nr. 219
joi, 15 Cutiile poștale nu vor mai cunoaște cuvântul Telpark De ieri, înștiințările de amenzi Telpark au început să dispară din cutiile poștale, pentru că ADP nu mai află adresa proprietarului mașinii. Prefectul Ovidiu Drăgănescu a declarat: „Din acest moment, serviciul aflat în subordinea mea nu va mai da ADP nici un fel de informații despre identitatea posesorului mașinii“. Până acum exista un protocol între ADP și Serviciul de permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor, dar serviciul a trecut la Prefectură și protocolul e considerat nul. Nu se mai dau date decât în situații de forță majoră, accidente cu morți și cazuri care țin de siguranța națională. Ca fapt divers, Drăgănescu a mărturisit că nu plătește pentru parcare, pentru că nu are mașină. Liviu Barbu, directorul ADP, afirmă că fără informațiile furnizate de serviciul din subordinea lui Drăgănescu va fi mai anevoioasă identificarea celor care nu plătesc pentru parcare. „Vom intenta acțiuni în instanță pe numerele de înmatriculare și îi vom identifica pe contravenienți. în toată Comunitatea Europeană se fac transferuri de informații pentru a-i identifica pe cei care nu plătesc pentru parcare. Mai mult, în cazul unor țări precum Germania sau Finlanda, oricine poate afla, de pe Internet, informații despre posesorul unei mașini, pe baza numărului de înmatriculare“, afirmă Barbu. TUDOR M.LENGHER I.UW ■ VINE monoar-find Cei de la Telpark nu mai au adresele pentru a trimite înștiințările de amenzi „Nu mor caii când vor câinii“ Pentru că nu s-a reușit dezbinarea din interior, prin încercarea de a induce o anumită stare de tensiune la Poli Timișoara, aruncându-se pe piață informații... „confidențiale“, s-a trecut la atacuri pe față. Mai întâi s-a făcut caz de o atitudine rasistă, pe care publicul timișorean ar fi avut-o față de stelistul Bănel Nicoliță. Pentru că fotbalistul nu a marșat, dovedind onestitate, președintele Comisiei de Disciplină a Federației Române de Fotbal, Dori Viorel Ursu, a continuat șicanele, convocându-l ieri pe antrenorul Cosmin Olăroiu, acuzat că a... defăimat (?! - n.red.) „onorabila“ Comisie. Lucrurile nu s-au oprit aici: arma cu care se încearcă acum îngenuncherea Timișoarei este un cunoscut cotidian bucureștean de sport, care a trecut la acuzații josnice, venite, chipurile, de la cititori. Acestea pot exacerba un conflict aflat în stare latentă. L HOTICO Pagina 13 Aui Tehnicianul alb-violeților, Cosmin Olăroiu, a dat ieri explicații la Comisia de Disciplină Avem o școală cu imn, steag, mascotă și blazon Pentu că majoritatea tinerilor vor să fie parte a unei găști, să simtă că aparțin unui grup, profesorii de la Colegiul Național Bănățean le-au satisfăcut dorința. Instituția de învățământ, timișoreană, dar și europeană, fiind singura certificată ca școală europeană din oraș, le oferă elevilor săi mai multe elemente prin care se identifică, dar se și disting de colegi din alte școli. Colegiul care adună peste două mii de elevi are un imn al său, mascotă (un leu de jucărie), steag și chiar un blazon. La fiecare activitate importantă, dar și în excursii, elevii cântă, laolaltă cu dascălii, imnul școlii, ale cărui versuri vorbesc despre dragostea de școală, orașul de pe Bega, despre joacă, distracție și dorința de a învăța. „Imnul nostru nu este solemn, ci are o muzică ce te invită să dansezi, ceea ce și facem atunci când îl cântăm“, a spus Florica Pușcaș, directorul Colegiului Național Bănățean, în câteva zile, pe școala europeană din Banat, alături de steagul României și cel al Uniunii Europene va fi arborat încă unul, cel al școlii. Purtând aceleași culori pe care le au și uniformele, vișiniu și bleumarin, drapelul CNB va avea și un blazon. Stema conține o parte din însemnul județului Timiș, o flacără olimpică și trei stele, însemnând cele trei niveluri de studiu. ADRIANA NICA Elevii Colegiului Național Bănățean se disting de alți colegi din Timișoara Cereri cu umor (involuntar?) „Vreau băț de pescuit și ceas cu cuc“, i-a scris un deținut din Penitenciarul Timișoara, condamnat la 14 ani de închisoare, pentru tâlhărie, directorului Ioan Băla, care a afirmat: „O să-l chem să văd unde pescuiește. Poate au în cameră un acvariu. De râme nu mi-a zis“. Deținutul stă în cameră cu alți nouă, care probabil nu vor fi încântați de ideea colegului lor ca, din oră în oră, să le cânte cucul. Și nu este singura cerere neobișnuită. Altul, care are de ispășit 30 de ani pentru omor, a cerut ochelari de soare pentru că este... orb. Altul dă soluții la toate cazurile de pe micul ecran de la ora 17 și știe totul despre răpirea jurnaliștilor în Irak. Băla nu primește mai puțin de 20 de scrisori pe zi. Sunt deținuți care cer să fie scoși la muncă, cer vizite, cer anularea unor rapoarte de incidente. Unii se toarnă reciproc, plătindu-și astfel polițe, alții reclamă personalul. Unele aspecte se confirmă, altele nu. Multe din scrisori ajung la psiholog. „Sunt deținuți care scriu extraordinar de frumos și corect; există însă și psihopați din scrisorile cărora nu înțelegi nimic“, spune Băla. CĂLIN ȚENCHE Un nou lider gata de judecată Constantin Ostaficiuc a devenit, de ieri, președinte al Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Vest, preluând funcția de la Sorin Frunzăverde, președintele CJ Caraș-Severin. Vicepreședinte va fi Mircea Moloț, de la Hunedoara. Desemnarea s-a făcut ieri la ședința Consiliului pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, derulată la sediul CJ Timiș. Tot la întrunirea de ieri s-a făcut o informare despre recenta ședință a Consiliului Național de Dezvoltare Regională, din care s-a aflat că proiectul pentru zona Surduc este doar unul de sertar, nefiind alocate cele patru milioane de euro necesare, deși au mai rămas bani și au fost redirecționați. Finanțarea prin respectivul program a fost pierdută, dar proiectul va fi menținut pe lista de așteptare pentru finanțare din alte programe. Proiectul Surduc s-a blocat din cauza lipsei autorizațiilor de construcție pentru imobilele din zonă, fapt pentru care Ostaficiuc a declarat că CJT îi va chema în instanță pe toți proprietarii care, deși au fost somați să-și reglementeze situația, nu au catadicsit să o facă. Pentru construcțiile neautorizate se va cere demolarea, dar cum acțiunile în instanță durează, este posibil să dureze câțiva ani pentru intrarea în legalitate, fără de care banii europeni nu vin. L.CONDEA Ostaficiuc e hotărât să facă ordine la Surduc Supliment Programe TV Cel mai mare summit din istorie Pagina 3