Agenda, octombrie-decembrie 1992 (Anul 3, nr. 40-52)

1992-10-24 / nr. 43

/# REGLEMENTARI ȘI pREȚURI DE LA —......­..........­...­...... ■— / PECO • pREGĂTIREA DRUMURILOR I PENTRU IARNA • NIMIC NU SE PIERDE,­­ NIMIC NU SE CIȘTIGA, .. .TOTUL COSTA BANI • O CALIFICARE IN PLUS — O NEȘANSA IN PLUS # NORME TEHNICE TV #­­■­■■ ­cBĂ-­I NuMI­M ! ...... •..............­______________________________________________________________ _ SăptăMînal de informații și divertisment ANUL I (142) TIMIȘOARA Nr. 43 n U OCTOMBRIE 1992 Apare SÎMbătă PREȚ : 25 lei ji SISTEMUL PEDAGOGIC WALDORF ÎN ROMÂNIA • ODISEEA NAVEI SPAȚIA­LE. . . „HELION“ 9 CAREUL NR. 100 LA „AGENDA“­­ # ARBORII CARE PLÂNG 9 CEA MAI CURAJOASA FEMEIE DIN LU­ME. . . • „VICIUL“ FURNICILOR • IN ATENȚIA CITITORILOR Publicația noastră este formată din trei părți :AGENDA", „AGENDA PLUS” și „AGENDA TV". Ele formează un tot unitar ! Prețul este de 25 lei Acestea nu se comercializează separat. Nu acceptați numere descompletate ! Pentru orice nereguli pe care le observați, vă rugăm să anunțați redacția. 25 OCTOMBRIE - ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI Sărbătoare nu doar a Armatei, ci și a întregului popor român, semnificînd recunoștința și cultul pentru eroii neamului care au căzut pentru păstrarea ființei naționale, ziua de 25 Octom­brie — Ziua Armatei României — a prilejuit organizarea, pe parcursul acestei săptămîni, la Cercul Militar din Timișoara, a unei serii de manifestări. Pe lingă întîlnirile cu veteranii de ăzboi, sălile instituției militare din P-ța Libertății au găzduit expoziții de carte și filatelice, gale de filme, recitaluri de poe­zie și muzică, spectacole de muzică populară, un recital al co­­rului veteranilor și unul de blues și jazz. Vineri, în cadrul simpozionului desfășurat la Cercul Milita, au fost prezentate temele : „Semnificația zilei de 25 Octombrie'" Col. Vasile­ Paul), „Considerații privind conjugarea acțiunil d­­de luptă din zona Aradului cu cele din zona Timișoarei după a­toarcerea armelor împotriva Germaniei fasciste“ (Gen. mr­j­.orin Mancu), „Comemorări istorice“ (Lt. mj. r. Iacob Nico­­­ evici), „Istorie și contemporaneitate cu Armata română" (prof Traian Dudaș), „Acțiunile de luptă ale Marii Unități mecanizate în Timișoara pentru eliberarea localității CĂREI, a ultimei calme de pămînt din teritoriul ocupat în mod samavolnic de Ungaria prin Tratatul de la Viena" (Lt. col. Constantin Cara­­man). Și tot vineri, după simpozion, în sala festivă a fost pre­zentat un spectacol de gală. Astăzi, la ora 10, în Parcul Central, Fanfara Garnizoanei va susține un recital, iar la ora 11 se vor depune­ coroane de flori. Seara, la ora 20, la Cercul Militar, o acțiune care va marca sfîrșitul seriei manifestărilor , balul cadrelor militare. DUȘAN BAISKI IN ATENȚIA AGENȚILOR ECONOMICI NOUL PLAN DE CONTURI GENERAL Unele precizări cu privire la noul experiment al planului de conturi general care va fi apli­cat de 50 de societăți din țară în­­cepînd cu 1 Ianuarie 1993 ne-au fost furnizate de dl. Nicolae Ig­­nea, director general al Direcției Generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat. Trecerea la economia de piață, determină modificări importante în sistemul de evidență economi­că, în special în sistemul de con­turi și lucrările de sinteză finan­­ciar-contabile (bilanț și anexele la acestea). Ea a impus restruc­turări și modificări în conținutul și mecanismele contabilității. Un prim pas s-a realizat prin elabo­rarea și aprobarea Legii contabi­lității. Pentru traducerea în prac­tică a acestei legi s-a conceput un set de măsuri, între care cea nodală este proiectul noului plan de conturi general pentru agenții economici. Noul proiect este e­­laborat în concordanță cu concep­tul organizării contabilității în două circuite, respectiv contabi­litatea financiară și contabilitatea analitică de gestiune (manageria­lă). O asemenea opțiune a fost impusă de perspectiva și necesi­tatea integrării României în com­plexul economic european. Punc­tele de plecare în elaborarea­ a­cestuia l-au constituit Directivele a IV-a și a VII ale C.E.E. Ma­tricea noului plan de conturi ge­neral o reprezintă modelul con­tabil continental. Pentru clasificarea conturilor și ierarhizarea claselor și grupelor s-a folosit criteriul bilanțier. In concordanță cu acest sistem, con­turile sî­nt clasificate și ordonate în raport de structurile de activ și pasiv, venituri și cheltuieli de­limitate și ierarhizate în bilanțul contabil, contul de rezultate și a­­nexele la bilanț. Dacă s-ar fi folosit criteriul funcțional sau procesual, clasele, grupele și conturile ar fi fost cre­ate și ordonate în raport de par­cursul normal al valorilor în ca­zul fazelor circuitului economic (aprovizionare, producție, desfa­cere, repartiția rezultatelor). Planul de conturi general struc­turat pe cele două niveluri, fi­nanciar și de gestiune internă, re­zolvă problema echilibrului din­tre normalizare și autonomie, dintre tipizare și specificitate Conturile proprii contabilității fi­nanciare respectă planul maxim normalizat, iar cele de gestiune internă sînt numai orientative. Titularul de patrimoniu poate utiliza mai puține conturi decît cele definite prin planul de con­turi general, care se vrea o va­riantă dezvoltată. Legea contabi­lității dă expresie și legalizează principiile, convențiile și regulile specifice contabilității. De ase­menea, stabilește competențele și răspunderile în organizarea și funcționarea contabilității. In a­­ceste condiții, planul de conturi trebuie să asigure unitate și­ uni­formitate de conținut, de funcție, de numire și simbolizare a con­turilor. La elementele de drept prezen­tate mai sus trebuie asigurate și cele privitoare la vocabular. O cale de realizare o constituie și instruirile la nivel național la care vor participa cadre univer­sitare din cadrul Facultății de Studii Economice, precum și spe­cialiști de la DGFPCS Timiș. A­­ceastă instruire se va realiza în perioada 9—21 noiembrie, urmînd ca, pe plan local, în perioada 1—12 decembrie să se realizeze instru­irea person­alului de specialitate și a unităților care vor experi­menta în cursul anului 1993, în paralel, noul sistem contabil i S.G. COMPUTERLAND DEVI­CES S.R.L., S.C. GIROTIM S.R.b. S.G. CARDINAL S.A. și S.C. ArtROCOMERT Timișoara M. FAUR PRECIZĂRI de LA CEC CREDITE PERIERII CUMPĂRAREA APARTAMENTELOR Așa cum se știe din presa scri­­să și vorbită, Guvernul a apro­bat constituirea unui depozit la CEC, in sumă de 5 miliarde lei, in vederea acordării de credite pentru construcțiile de locuințe pentru care au fost încheiate contracte de construire de apar­tamente noi pină la 30 septem­brie 1991. Sursa acestui depozit In lei o reprezintă sumele obți­nute din vinzarea locuințelor din fondul locativ de stat pină la 1­­­eptembrie 1991. Pot beneficia, în principal, de aceste sume (cu cre­dite cu dobindă avantajoasă, de <% pe 15 ani) acele persoane fi­zice care nu mai au in proprie­tate o altă locuință sau care au un contract de construire de a­­apartamente noi încheiat pină la 30 septembrie 1991. Din datele comunicate de con­siliile județene și Consiliul Lo­cal București rezultă că, în con­dițiile cerute de Legea 67/92, se încadrează 2 440 apartamente, cu un necesar de credite de 4,3 mi­liarde lei. Pentru a-i informa pe cititorii noștri in legătură cu acordarea a­­cestor credite, ne-am adresat d-lui Emil Tărburaru, directorul Su­cursalei Județene CEC Timiș, ca­re a ținut să facă unele precizări. Deoarece in județul Timiș nu s-au oferit apartamente noi care să fie cumpărate cu credite a­­cordate de către CEC, nu s-au so­licitat nici împrumuturi pentru constituirea avansurilor pină la data de 30 septembrie 1991. Așa cum se cunoaște, CEC-ul a sistat acordarea de credite pentru con­stituirea de locuințe din fondul locativ de stat începînd cu data de 1 octombrie 1991. Cu alte cuvinte, în județul nos­tru nu există asemenea cazuri care ar beneficia de credite pen­tru apartamente din fondul de 5 miliarde lei, aprobat de Guvern. MILENA FAUR BUCUREȘTI — Intr-o decla­rație dată Agenției Rompres, ministrul transporturilor, dl. Traian Băsescu, a anunțat că se vor mări tarifele la toate sistemele de transport. La ca­lea ferată indicele de scumpi­re va fi de 1,83, iar la trans­portul aerian, de 1,50. NEW YORK — Organizația Națiunilor Unite a fost invi­tată să participe la negocieri­le arabo-israeliene privind pa­cea în Orientul Mijlociu. BUCURE­TI . In ziua de 23 octombrie 1992, la ora 11, 22 minute și 22 secunde, în re­giunea Vrancea, la o adînci­­me de 110 kilometri, s-a pro­dus un cutremur cu magnitu­dinea de 4.2 grade pe scara Richter. CHIȘINĂU — Republica Moldova și Ucraina au sem­ TELEX | TELEX nat ieri Tratatul de bună ve­cinătate, prietenie și colabo­rare. ANKARA — In nordul Ira­kului au avut loc ample ac­țiuni militare ale Turciei îm­potriva bazelor separatiștilor kurzi. La operațiuni au luat parte aproximativ 5 000 de mi­litari. BUCUREȘTI — Președintele României, dl. Ion Iliescu, i-a primit separat, în cursul zilei de ieri, pe academicianul Gheorghe Uscătescu, profesor la Universitatea din Madrid, și pe profesorul Mihai Botez, din Statele Unite. SARAJEVO — Președintele bosniac, Alia Izetbegovici, l-a invitat pe Mate Boban, condu­cătorul croaților din Bosnia și Herțegovina, la Sarajevo, pen­tru a încerca aplanarea con­flictului. BEIJING — împăratul ja­ponez, Akihito, a sosit într-o vizită oficială la Beijing. El este primul împărat japonez care vizitează China. BILANȚ, INFRACȚIONAL PE PRIMELE 9 LUNI POLIȚIA LA CEASUL TRANSPARENȚEI 29 OMORURI, 31 VIOLURI • FIECARE INFRACȚI­UNE — UN PREJUDICIU MEDIU DE 34 000 LEI • A­­MENZI INSUMÎND... 85 MILIOANE LEI • 76 MORȚI ȘI 197 RĂNIȚI PE ȘOSELELE JUDEȚULUI • 38 ARME ȘI 600 CARTUȘE CONFISCATE. Miercuri, la sediul Inspectora­tului Județean de Poliție, dl. cpt. Dorel Andraș, purtător de cuvînt, a făcut reprezentanților mass-me­­dia o amplă comunicare privind situația infracțională pe primele 9 luni ale acestui an, în județul Timiș. Am fost informați că în a­­ceastă perioadă au fost constatate 5 481 infracțiuni (cu 813 mai mul­te decît în același interval al a­­nului trecut), dintre care 918 ca­zuri în mediul rural (un plus de 218). Din totalul acestor infrac­țiuni, 4 363 sînt infracțiuni judi­ciare (o creștere cu 722 cazuri), dintre care 325 acte de violență, 29 omoruri, 8 lovituri cauzatoare de moarte, 20 vătămări corporale grave, 31 violuri, 201 tîlhării și 14 ultraje. Ponderea cea mai ma­re în această statistică o are, cum era de așteptat, municipiul Timi­șoara, cu 3 613 fapte infracționa­le. La scara întregului județ, pre­judiciul se ridică la peste 33 milioane lei, cu 12 milioane lei mai mult decît în aceeași perioa­dă a anului trecut, ceea ce re­prezintă o medie de circa 34 000 lei/infracțiune. Procentul de re­cuperare a pagubelor a ajuns la primele 3 trimestre la 72%, mar­­cînd un salt de peste 20% față de anul trecut . Au fost confisca­te mărfuri valorînd peste 22 mi­lioane lei, 5 000 dolari SUA, alte valute echivalînd 2,3 milioane lei, sume în monedă națională, din acțiuni ilicite, cifrate la 4,1 milioane lei. La­­ săvîrșirea infracțiunilor au participat 2 482 persoane ( un plus de 224 infractori), dintre care au fost cercetate în stare de arest 906. Trist este faptul că 332 au a­­vut condamnări anterioare... In primele 9 luni au fost rezolvate 2 014 cazuri (1518 prin identifica­rea autorilor, ceea ce reprezintă un procent de 78,8%). Pe terito­riul județului au fost executate un număr de 1 301 razii, precum și peste 400 acțiuni pe linie de pază și ordine. Numărul amenzi­lor a cunoscut o creștere substan­țială — peste 60 000, cu 29 000 mai multe decît în aceeași perioa­dă a­ anului trecut, însumând 85 milioane lei, cu circa 38 milioane lei mai mult decît în ianuarie— septembrie 1991. Pe linie economică au fost des­ CALM­ tenc­h* (continuare în pag. 11)

Next