Albina, 1898-1899 (Anul 2, nr. 1-52)
1899-07-25 / nr. 43
1346 ALBINA IOAN GUTENBERG a 8/20 Iulie anul curent s’a sărbătorit în Germania îm AVp plinirea a 500 de ani de la nasterea lui Gutenberg. Gutenberg este născocitorul măiestriei tiparului, adică al meșteșugului tipăririi cărților. “^ti înainte de Gutenberg, omenirea se serină pentru comunicarea gândirii de manuscrise (scriere de mână). Meșteșugul scrierii pe vremea lui Gutenberg ajunsese la atâta desvoltare, încât ar fi rămânem uimiți când descoperim prin vre-o bibliotecă vre-una din acele religve (moște), care mărturisesce despre gradul de perfecțiune la care scriitorii timpului dusese arta scrierii. Cu cât însă civilizația pătrundea în omenire cu atât lumea începuse să simtă lipsa unui mijloc mai lesnicios pentru transmiterea cugetării. Vechile mijloce ale transcrierii manuscriselor, deveniau din ce în ce mai neîndestulătorre, pentru că ele nu puteau satisface decât unei mici părți a societății, întâia pentru că operele învățaților nu se puteau reproduce în atâtea exemplare câte ar fi trebuit mulțimii, și al doilea pentru că aceste texte costau prea scump. O Biblie se vindea nu arareori, фсе George Bariț cu 1.000 de fiorini de aur, și Bariț ne dă ca exemplu pe un învățat din suta a 15-a anume Antoniu de Palermo, care, spre a-și cumpără un exemplar din Titu Liviu, fu silit să-șî vîrjâ moșia, iar pentru procurarea unei biblioteci se cerea îi mijloce mai mari decât să le potă suportă un particular (1). Eliade ,zice că pe la 1440 cărțile scrise se vindeau, d. e. o Biblie cu câte 500 galbeni, și când Fust sau Faust, tovarășul lui Gutenberg, se duse la Paris și începu să vîndă Biblia, mai întâi, cu 60 apoi cu 30 de taleri, tachigrafii (scriitorii de cărți) începură a strigă că meșteșugul cu care sînt tipărite cărțile lui Fust s’a aflat în iad și deci Fust are prieteșug și tovărășie cu dracii (2). Am cris că lipsa unui mijloc mai lesnicios pentru comunicarea gândirei deveniă din ce în ce mai simțită. încercări pentru aflarea acestui mijloc se făceai de către mulți xilografi. Așă Laurențiu Jansoen Coster, un paracliser și xilograf distins din orașul Harlem din Olanda, făcui multe îmbunătățiri sistemului tipăririi de pe plăci xilografice, sistem in- 1 (1) G. Bariț, Foia pentru minte, inimă și literatură, No. 2, 1811, Ianuarie. (2) Eliade, Prefața gramaticii, Sibiu, 1828.