Amvonul, 1891 (Anul 1, nr. 1-48)

1891-09-15 / nr. 35

ANUL L No. 35. DE COMITETUL SOCIETATEI „AMVONUL ROMÂN“ PREŢUL ABONAMENTULUI In ţară........10 lei anual » * ........ . „­­/s anii In străinătate....12 lei anual. BUCUREŞTI, 15 SEPTEMBRIE, 1891. Bucureşti, 15 Septembre 1891. LEGEA INSTRUCŢIUNEI ŞI INVETAMENTUI, RELIGIOS. Câte­va cuvinte asupra învăţământului re­ligios în şcalele noastre primare şi secundare de ambe­ sexe, le credem oportune, deoparte pentru că acum este la ordinea zilei reforma legei instrucţiune!, pe care se speră că d. Mi­nistru actual în energica sa activitate va is­­buti să o realizeze, şi pe noi ne intereseză mult locul ce D-sa va da învăţământului re­ligios în economia întregei legi; iar de altă parte pentru că profesorii de religiune de la şcolele secundare în starea lor actuală sunt până la un punct tovarăşi de suferinţă cu noi preoţii şi nu ne îndoim cine sunt şi tovarăşi de acţiune spre a ne ridica odată din acesta stare. Comform liniei de discuţiune ce ne-am tras încă de la început, vom arăta câte­va considerente generale asupra învăţământului religios mai întâi în şcollele secundare şi apoi în cele primare; nu revendicăm însă afirma­­ţiunelor noastre infailibilitatea papală, dar nici nu ne mărginim numai în a critica totul fără a alcătui ceva, cum fac unii din confraţii noştri, care prin acesta nu aduc cause! ce cu toţii urmărim nici măcar serviciul pe care moşa îl aduce pruncului zemislit şi născut de alţii... Pedagogii cei mai renumiţi, cu deosebire între Germani, au recunoscut însemnătatea învăţământului religios pentru o bună educa­­ţiune. Religiunea desvoltă în prima linie sim­ţul umanităţei spre care trebue să tindă întregul învăţământ secundar. Unde se cul­tivă şi propagă consciincios religiunea, totul este în bună rînduială şi poporul vieţueşte ca o familie. Ce ar fi totă umanitatea trâm­biţată aşa de mult astă-de fără religiuune, care lumineza mintea tinerimei respectiv de ade­vărurile unei ordine superiore, încălzeşte şi înalţă sufletul, dă vo­­­ţel, bază şi impuls, formând ast­fel caractere bărbăteşti, seriose, tari ? Ce ar fi totă umanitatea fara Dumnezeu, începutul şi sfârşitul nostru şi fără Christos prototipul nostru? lata câte­va indicii că sarcina profesoru­lui de religiune la o şcollă secundară nu e tocmai uşoră, sau chiar indiferentă, cum ea din nefericire se consideră în decomun astă-qlî, și din acestă causă se prevăd pentru obiec­tul său un număr de ore mai restrîns, care se serve drept motiv ca și remunerariul seu să fie mai restrîns de cât^al p^o^f^rilor de cele-lalte obiecte. • Profesorul de refigiug^^e^^^bleiți^fdrte însemnată. Lui sta^3^,,^i'^|«inj^r la cele cele mai ăfietice dj^%.^la.sir^tirilor o bună educațiune. Pentru* Q&eotfff său mai mult de cât pentru.ori­care altul are valoare maxima: „verba diacent exempla trahunt“ și de aceea personalitatea profesorului de re­ligiune are un rol decisiv în ochii tinerime!. PENTRU CORESPONDENȚĂ a se adresa: Eaon. O. Demetrescu bis. St. Dimitrie str. Carol. Scrisorile nefrancate se refusă.

Next