Apărarea Patriei, iulie 1955 (Anul 11, nr. 153-179)

1955-07-22 / nr. 171

■ • I CENTRALĂ UI^igiiïLu­TARA ! Pentru patria noastră, Republica Populara Romîna­­ #APARAfiliA PATRIEI 1[r Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 171 (2783) Vineri 22 iulie 1955 4 PAGINI — 20 BANI Sărbătoarea Poloniei democrat-populare Astăzi, poporul frate polonez sărbăto­rește 11 ani de la data de 22 iulie 1944, cînd Armatele Sovietice, împreună cu unitățile Armatei Poloneze renăscute, au trecut la eliberarea țării de sub jugul cotropitorilor­­ fasciști germani. Pentru poporul polonez, ziua de 22 iulie este cea mai mare sărbătoare, ziua renașterii Po­loniei. Poporul polonez sărbătorește a 11-a aniversare a eliberării patriei sale în con­dițiile luptei popoarelor pentru micșora­rea încordării internaționale, în condițiile întăririi continue a forțelor puternicului lagăr al socialismului, lagăr în care Po­lonia reprezintă un factor de nădejde. Polonia de azi nu mai seamănă cu cea de ieri. Au apus pentru totdeauna tim­purile cînd imperialiștii străini și clica exploatatoare poloneză storceau vlaga po­porului polon, transformau țara. intr-un avanpost al agresiunii antisovietice. îndată ce a devenit liber, ca urmare a istoricei victorii a Uniunii Sovietice, în­dată ce a devenit stăpîn în țara sa, po­porul polonez, în ciuda împotrivirii în­verșunate a reacțiunii interne și externe, a înfăptuit mari transformări revoluțio­nare. Exploatarea, șomajul, mizeria, foamea, lipsa de drepturi, aparțin de mult unui trecut ce nu se va mai întoarce niciodată. Conducînd poporul polonez pe drumul socialismului, Partidul Muncitoresc Unit Polonez, călăuzindu-se după nemuritoarea învățătură marxist-leninistă, pune la te­melia politicii sale industrializarea socia­listă a țării, cu accentul pe industria grea, baza dezvoltării celorlalte ramuri ale economiei naționale, baza capacității de apărare. Potrivit prevederilor planului de 6 ani, au fost construite noi întreprinderi me­talurgice, printre care Combinatul ,,V. I. Lenin“ de la Nowa Huta și ,,Boleslaw Bierut" de la Czestochowa și altele. In prezent, în Polonia, producția de oțel pe cap de locuitor este de 4 ori mai mare decît înainte de război, producția de cărbune de 2,5 ori mai mare, cea a in­dustriei constructoare de mașini de 9 ori, a industriei chimice de 5 ori, iar pro­ducția de energie electrică de 4 ori mai mare ca înainte de război. Au apărut noi ramuri ale industriei, printre care : con­strucțiile navale, industria de automobile și tractoare etc. Dacă înainte de război Polonia ocupa locul al 9-lea în ceea ce privește volumul total al producției industriale europene, astăzi ea ocupă locul al 5-lea.­­Dezvoltarea industriei grele a dus la dezvoltarea necontenită și a producției bu­nurilor de larg consum. In anul 1954, industria alimentară a produs de peste 2 ori mai mult zahăr, de 3 ori mai multe produse de carne, de 12 ori mai multe grăsimi vegetale și de­­ 15 ori mai multe produse de fructe decît în 1938. Importante­ succese au fost obținute și în agricultură.­­ S-a întărit alianța dintre clasa muncitoare și țărănimea muncitoa­re, temelia de nezdr­uncinat a puterii popu­lare. In Polonia există astăzi peste 9.900 de cooperative agricole de producție. Partidul Muncitoresc Unit Polonez acor­dă o mare însemnătate lichidării dis­proporției dintre dezvoltarea industriei și cea a agriculturii. O deosebită atenție o acordă Partidul Muncitoresc Unit Polonez și Guvernul R. P. Polone satisfacerii nevoilor mate­riale și spirituale mereu crescînde ale oamenilor muncii. Veniturile populației sînt în continuă creștere: încă din 1953, venitul real al populației orășenești de­pășise cu 40 la sută, iar cel al populației sătești cu 75 la sută, nivelul dinainte de răzbioi. Construcția de locuințe, școli, spi­tale, creșe și instituții de învățămînt se dezvoltă continuu. Cultura poloneză a ob­ținut însemnate succese. Oamenii de știin­ță, scriitorii și artiștii polonezi luptă pen­tru înflorirea patriei lor. Creațiile lor sînt cunoscute și iubite nu numai în Polonia, ci și peste hotare. Organizatorul victoriilor poporului frate polon, forța conducătoare­ a Polo­niei democrat-populare, este Partidul Muncitoresc Unit Polonez. Congresul al II-lea al Partidului, care a avut loc anul trecut, a constituit un important eveni­ment în viața Poloniei, a dat oamenilor muncii din Polonia orientarea necesară în munca de construire a socialismului. Fără îndoială că marile succese ale po­porului frate polonez se datoresc uriașu­lui ajutor acordat de către Uniunea So­vietică. Acest ajutor se manifestă în toate domeniile de activitate. Poporul polonez știe că viața sa nouă, într-o țară liberă, independentă și puternică, se datorește faptului că Polonia este membră a marii familii a țărilor lagărului socialist. Alian­ța cu Uniunea Sovietică și cu țările de­mocrat-populare constituie chezășia secu­rității Poloniei noi. Poporul polonez știe că cercurile agre­sive ale imperialismului încearcă să o­­prească în loc mersul său victorios spre socialism, împreună cu celelalte popoare ale lagărului socialist, poporul polonez res­pinge orice amestec străin în treburile țării sale. El și-a ales odată pentru totdeauna, conform voinței sale libere, regimul de stat care corespunde năzuin­țelor și intereselor sale. Nimeni nu are dreptul să-i impună o altă orînduire de­cît aceea pe care și-a ales-o. Regimul de­mocrat-popular, care­­ domnește azi în Polonia ca și în alte țări ale lagărului socialist, și-a dovedit pe deplin uriașa sa forță vitală bazată pe legătura indisolu­bilă cu poporul ; el se dezvoltă victorios spre binele popoarelor noastre, spre bi­nele păcii. Poporul polonez sprijină din toată ini­ma politica de pace a Guvernului R. P. Polone, politică întemeiată pe alianța de nezdruncinat cu U.R.S.S. și celelalte țări ale lagărului socialist, politică bazată pe principiul coexistenței pașnice a tutu­ror popoarelor, indiferent de orînduirea lor socială, politică și de stat. Poporul polon este profund interesat în rezolvarea problemei germane, în instituirea unui sistem de securitate colectivă în Europa, în rezolvarea problemei dezarmărilor și a interzicerii armelor de exterminare în masă. La O.N.U. și în celelalte organis­me internaționale din care face parte, Gu­vernul R. P. Polone luptă pentru micșo­rarea încordării internaționale, pentru pace și securitate. Poporul polonez a sa­lutat citr o bucurie Conferința de la Geneva a șefilor­ guvernelor celor patru puteri, convins fiind că, dacă și puterile occiden­tale vor da dovadă de bunăvoința pe care a manifestat-o U.R.S.S., se vor face pași însemnați pe calea destinderii în rela­țiile internaționale, pe calea instituirii încrederii și colaborării între state. Varșovia, capitala Poloniei democrat­­populare, refăcută prin munca eroică a poporului și cu ajutorul Uniunii Sovie­tice, se pregătește astăzi să primească oaspeți dragi, luptători pentru pace și colaborare între toate popoarele lumii, tineri și tinere, care prin cîntec, dans și sport vor să se cunoască mai bine, să se înfrățească, să-și strîngă rîndurile în apărarea păcii. Poporul polonez, gazdă primitoare, s-a pregătit intens în vederea Festivalului mondial al tineretului și stu­denților, care va începe peste cîteva zile în capitala Poloniei. Oamenii muncii din patria noastră tri­mit de ziua marii sărbători a poporului polonez un fierbinte și frățesc salut Polo­niei democrat-populare. Prietenia tradițio­nală dintre popoarele noastre devine pe zi ce trece tot mai trainică. Unite prin Tratatul de prietenie, colaborare și asis­tență mutuală de la Varșovia, popoarele țărilor noastre își intensifică eforturile în vederea construirii cu succes a socialis­mului, în vederea apărării păcii. Legătu­rile economice și culturale dintre R.P.R. și R. P. Polonă se întăresc tot mai mult, contribuie la mersul înainte spre socia­lism al țărilor noastre, slujesc deopotri­vă intereselor vitale ale popoarelor noas­tre, cit și cauzei păcii. Militarii Armatei Populare Romîne, împreună cu toți oamenii muncii, trimit salutul lor militarilor polonezi și oame­nilor muncii din R. P. Polonă, împreună stăm de strajă patriilor noas­tre, păcii și securității țărilor lagărului socialist. Prietenia dintre țările noastre, alianța noastră comună cu U.R.S.S. și cu celelalte țări democratice, d­ezășuiesc fe­ricirea, pacea și securitatea noastră. TELEGRAME Tovarășului ALEXANDER ZAWADSKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone, vă rog să primiți, tovarășe Președinte, din partea Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne sincere felicitări. Urez poporului frate polon noi succese în munca sa pașnică pentru întă­rirea și propășirea continuă a Republicii Populare Polone și în lupta comună pentru întărirea păcii în lume. Dr. PETRU GROZA Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne Tovarășului IOSEF CYRANKIEWTCZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu prilejul celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul fascist, primiți, tovarășe Președinte, din partea guvernului Republicii Populare Romîne cele mai călduroase felicitări. Poporul romîn urează poporului frate polonez noi victorii în opera de construire a socialismului, în întărirea și înflorirea Poloniei democrat-populare și în lupta comună pentru asigurarea păcii și securității popoarelor, în fruntea căreia se află marea noastră prietenă, Uniunea Sovietică. Trăiască prietenia frățească dintre popoarele romîn și polonez GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne tovarășului STANISLAW SKRZESZEWSKI Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Cu ocazia celei de a 11-a aniversări a eliberării Poloniei de către eroica Armată Sovietică, vă rog să primiți, tovarășe Ministru, sincere felicitări și urări de noi succese în întărirea Poloniei democrat-populare și în lupta comună pentru pace și colaborare internațională. SIMION BUGHIC Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Populare Romîne In numărul de azi: MAREA SĂRBĂTOARE A PO- Proiectul delegației U.R.S.S. PORULUI FRATE POLON: Indus- Tratatul general european de secu­ritate colectivă în Europa (pag. 3-a), tria grea a R. P. Polone pe calea avîntului continuu . Printre construc­torii Poloniei populare (pag. 2-a). In cinstea Festivalului Păcii și Prieteniei (pag. 3-a). Comentariile presei din toate țările în legătură cu Conferința de la Ge­neva (pag. 3-a), V. Iosipescu : Două probleme de mare însemnătate pentru pacea ome­nirii (pag. 4-a). Lucrările Conferinței de la Ge­neva a șefilor guvernelor celor patru puteri (pag. 4-a). Despre rezultatele îndeplinirii pla­nului de stat de dezvoltare a econo­miei naționale a U.R.S.S. pe primul semestru al anului 1955 — Comuni­catul Direcției Centrale de Statistică de pe lângă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. (pag. 4-a) PRIN ORAȘELE ȘI SA­TELE PA­TRIEI Inovațiile—importantă sursă pentru obținerea de economii In primul semestru al acestui an, în sectorul electro­tehnic au fost făcute 1.419 propuneri de inovații, dintre care 560 au și fost aplicate in diverse procese de producție. Ca urmare, întreprinderile electrotehnice realizează anual o econo­mie antecalculată în valoare de 5.857.870 lei. Alături de ingineri și tehnicieni, la aceste perfecționări ale procesului de pro­ducție au participat 430 de muncitori. Autorii inovațiilor care au început să fie puse în aplicare au primit premii în va­loare de 355.896 lei. Printre cei mai buni inovatori în pro­ducție se află strungarul Ștefan Kovacs, de la întreprinderea „Electromotor" din Timișoara, care a realizat un dispozitiv cu ajutorul căruia se pot executa auto­mat sa strung mai multe repere. Colec­tivul condus de inginerul Vaier Dudilă, de la întreprinderea „Electroceramica" din Turda, a înlocuit la confecționarea izolatorilor de înaltă și joasă tensiune materia primă adusă din import cu ma­terie primă indigenă. Rețeta definitivată de acest colectiv determină o îmbunătă­țire simțitoare a calității izolatorilor și o economie anuală în valoare de peste 770.000 lei. Colectivul condus de Ale­xandru Nedelcu, de la întreprinderea „Electroizolantul" din Capitală, a obți­nut un nou loc pentru fabricarea produ­selor electroizolante presate și stratifi­cate. Anual această inovație aduce în­treprinderii o economie de peste 940.000 lei." (Agerpres) ÎNGRIJESC cu atenție armamentul In tabără, ca și în cazarmă sau pe cîmpul de instrucție, controlul per­manent și atent asigură buna desfășurare a muncii de întreținere a arma­mentului și tehnicii de luptă. In clișeu , caporalul Banciu Gheorghe controlează felul cum tunarii din subordine au executat ședința de curățire a piesei. (Foto T. MACARSCHI) Succese în obținerea de acumulări socialiste (Corespondență din Craiova).­­ Fero­viarii de la depoul de locomotive Cra­iova s-au angajat ca pînă la 23 August să pună la dispoziția patriei acumulări socialiste peste plan în valoare de 183.000 lei. Iar pînă la sfîrșitul anului să sporească volumul acestora la 1.203.000 lei, încă din primele zile ale Întrecerii, muncitorii feroviari de la depoul de loco­motive Craiova au izbutit să obțină suc­cese importante. Mecanicul de locomotivă Constantin Seferman, decorat cu Ordinul Muncii, a izbutit să economisească com­bustibil specific in valoare de aproape 5000 lei. Cu aproape 32 la sută au redus con­sumul de combustibil mecanicii Neagoe Matei, Fluture Florea și alții, care aplică cu mult succes metoda economistei so­vietice Claudia Baranovskaia. In primele două decade ale lunii iulie, mecanicii și fochiștii de la depoul de lo­comotive Craiova au pus la dispoziția pa­triei acumulări socialiste, prin reduce­rea consumului specific de combustibil, în valoare de aproape 80.000 lei. Suc­cese tot atît de importante au obținut și mecanicii de la depourile de locomotive Tîrgu Jiu, Turnu Severin, Pitești și Pia­tra Olt, care au reușit să economisească în 20 zile, combustibil specific în valoa­re de aproape 500.000 lei. La 30 iulie, pe stadionul Republicii va avea loc deschiderea festivă a finalelor Spartachiadei militare de vară Peste 8 zile, într-un cadru festiv, vor începe finalele Spartachiadei militare de vară. Sute de militari din unitățile For­țelor noastre Armate, fruntași în pre­gătirea fizică și sportivă, se antrenează intens pe bazele sportive din Capitală pentru a lua startul in probele decisive ale acestei mari competiții sportive mi­litare. Lupta pentru cucerirea titlului de campion militar de masă pe anul în curs întrunește pe cei mai valoroși sportivi din armată, militari care, prin rezulta­tele obținute etapă de etapă, s-au califi­cat pînă în finale. Rîvna cu care sutele de participanți la finale își desăvîrșesc pregătirea lor tehnică sportivă, pregăti­rea lor fizică și moral-educativă, dovedește hotărîrea lor de a cinsti aceste mari con­cursuri prin performanțe deosebit de va­loroase. Finalele vor începe sîmbătă 30 iulie după amiază pe stadionul Republicii. Pro­gramul primei zile cuprinde festivitatea de deschidere la care vor participa toți finaliștii. Va urma apoi un meci de fot­bal contînd pentru sferturile de finală. Programul va fi completat cu o demon­strație de ciclism (cursă de urmărire) exe­cutată de sportivi de frunte ai Casei Cen­trale a Armatei. Concursurile vor continua pînă vineri 5 august pe stadionul Republicii, pe te­renul C.C.A., pe terenul Știința, la po­ligonul Cotroceni și în bazinul Progre­sul, fiind programate întreceri de hand­bal, fotbal, atletism, volei, gimnastică, înot și tir, (triatlon). Finalele la handbal și fotbal se vor desfășura Joi 4 august pe stadionul Republicii. In aceeași zi, la poligonul Cotroceni va avea loc finala la trecerea pistei cu obstacole, probă cu ac­centuat caracter aplicativ, a cărei desfă­șurare este așteptată cu deosebit interes de militarii de toate armele care s-au calificat pentru finală. Zilele de 5 și 6 august sînt rezervate repetiției generale publice pentru demon­strația ce se va desfășura în ultima zi a Spartachiadei, închiderea festivă a finalelor va avea loc duminică 7 august pe stadionul „23 August". Programul cuprinde trei repri­ze de gimnastică (cu pușca), exerciții li­bere și la aparate, demonstrații de atle­tism (ștafete) și o repriză de călărie exe­cutată de sportivii din Echipa­­ Hipică a Armatei. Va avea loc, de asemenea, so­sirea concurenților în proba de companii. Această probă, deosebit de dificilă pen­tru participanții la Spartachiadă, cere din partea concurenților, pe lângă par­curgerea unui traseu de 50 kilometri, rezolvarea anumitor situații tactice. Programul închiderii finalelor Sparta­chiadei din acest an se va termina cu un concert executat de un mare număr de instrumentiști. Ajutor tovărășesc Din inițiativa comandantului, subuni­tatea noastră a dat gospodăriei agricole colective din apropiere un sprijin prețios la executarea lucrărilor de prășit porum­bul, lucrări care, din cauza timpului ne­favorabil, rămăseseră în urmă. Această muncă a fost făcută în timpul liber și în special duminica dimineața, nestin­gherind cu nimic programul unității. Elev fruntaș S. CHIȘIU Recoltează cu toate forțele (Corespondență din Arad).­­ In perioa­da strîngerii recoltei, orice zi, orice oră bună de lucru, sînt deosebit de prețioase. Ploile care au căzut în ultimele zile în regiunea Arad au stînjenit mult strînsul recoltei, dar îndată ce timpul a permis oamenii muncii de pe ogoarele regiunii au pornit cu forțe sporite la secerat, tre­ierat și dezmiriștit. In raionul Arad au fost recoltate nu­mai într-o singură zi peste 1300 ha, cu păioase, iar în raionul Lipova peste 600 hectare Muncitorii gospodăriei colective ,,Oc­tombrie Roșu" din comuna Zădăreni, ra­ionul Arad, au început recoltatul griului cu o combină de la S.M.T.­Felnac. Lu­­crînd fără întrerupere pînă seara, echipa de combineri a recoltat numai într-o sin­gură zi 31.000 kg. grîu. S-au evidențiat combinerul Arcadie Costea, Amalia Frei, Ioan Istin și Eva Zaiatt. Zilele trecute, colectiviștii au recoltat și 280 ațe de tutun. In această muncă s-a evidențiat brigada I, condusă de Dumitru Bogdan Fruntași la predarea cotelor de grîu (Corespondență din Constanța).­­ In comuna Pietroiu din raionul Fetești, ță­ranii cu gospodării mici și mijlocii dau bătălia pentru terminatul seceratului și treieratului. Paralel cu aceasta, ei își în­deplinesc îndatoririle patriotice către stat, predîndu-și cotele de grîu la colectare. In întrecerea pentru obținerea chitanței nr. 1, țăranii muncitori N. R. Petre, Ion P. Ivan, Tănase P. Ioan, Ion Tănase și Pe­tre F. Tănase au fost primii care și-au predat cotele de grîu cuvenite statului. Exemplul lor a fost­ urmat de un mare număr de țărani muncitori din comuna Pietroiu. 4300 kg. orz la hectar (Corespondență din Suceava).­­ După ploile abundente, harnicii colectiviști, în­­tovărășiții și țăranii muncitori cu gos­podării individuale din raionul Săveni au pornit să execute recoltatul pentru a evita pierderile. Colectiviștii din comuna Vlășinești au fost primii care au pornit recoltatul cul­turilor păioase. Pînă la data de 18 Iulie a. c., ei au recoltat suprafața de 40 ha. grîu și 10 ha. cu orz. Imediat ce au re­coltat, colectiviștii au pornit treierișul. Ei au obținut o recoltă medie de 4300 kg. orz la ha. Aceasta datorită hărniciei co­lectiviștilor și aplicării cu strictețe a re­gulilor agrotehnice. In întreg raionul Săveni s-au recoltat peste 2000 ha grîu, 800 ha, orz de toamnă și primăvară și 250 ha. secară. Comunele care au cea mai mare supra­față recoltată pînă în prezent sînt comu­nele Avrămeni, Săveni și Vlășinești. Fruntași la recoltat sînt țăranii muncitori Apetroaie I. din Boteasa, Alexandru Bo­­tezatu din Știubieni și alții. DUPĂ 50 DE ANI Cu mai bine de 50 de ani în urmă, sute de flăcăi, adunați din toate colțurile bătrânei Rusii, își făceau serviciul militar pe bordul semețului crucișător „Kneaz Potemkin", pe atunci cea mai nouă și cea mai mare navă de război din flota militară rusă. Se găseau cu nava lor la Sevastopol, cînd in Rusia s-a stîrnit furtu­na primei revoluții, din anul 1905. Bolșevi­cii aflați printre tinerii matrozi le-au arătat că lupta mulțimilor și a popoarelor chi­nuite în închisoarea țaristă le este co­mună și lor, că și ei trebuie să fie păr­tași acestei cauze. Au simțit atunci ma­trozii, mai dureros tăișul asupririi. Obida și fărădelegile îndurate înainte de armată și în anii militășiei le-au răscolit mai întîi ura, apoi și mînia. Și revolta a izbuc­nit în ziua aceea de iunie... „Ce așteptăm, tovarăși ? De ce stăm cu mîinile la piept?" — a sunat a­­tunci glasul răzvrătitului Nikifor Matiu­­șenko. Potemkiniștii au înțeles chema­rea. După uciderea matrozului bolșevic Vakulinciuk de către secundul navei, valu­rile Mării Negre l-au înghițit pe căpita­nul de rangul 1, Golikov, comandantul navei. Iar pe catargul lui „Kneaz Potem­kin" s-a înălțat, strălucind biruitoare, flamura roșie. In semn de legămint, ma­trozii au cvitat Internaționala, înflăcă­rați, entuziaști, pregătiți pentru noi bătă­lii. Crucișătorul „Potemkin“ a luat după aceea drumul pribegiei, spintecind unde Mării Negre, în căutarea de ajutor: Constanța, Odesa, Feodosia, apoi iarăși Constanța. In urma matrozilor înfrățiți, insultele nu mai încăpeau în gurile re­prezentanților autorităților țariste. „Pi­rații!" — așa-i denumiseră. Amenințări, escadre trimise să-i prindă și să-i scu­funde. In portul Constanța, însă, vasul, purtând pe pavilion inscripția „Libertate, egalitate, fraternitate !", a fost primit cu ospitalitate și aclamații de muncitorii români. Sub presiunea acestora, autori­tățile au fost nevoite să le acorde azil ma­rinarilor revoluționari. Apoi s-au împrăș­tiat în toată țara. Stăpinirea din Romînia burghezo-moșierească nu admitea nici în ruptul capului ca „bolșevicii" să con­viețuiască în același loc. Pasămite, se te­meau să nu se iște pe undeva focarul vreunei revolte Aproape opt sute de oameni au părăsit Constanța pe drumuri necunoscute, spre ținuturi necunoscute. Dar pretutindeni, oamenii simpli i-au primit cu dragoste, le-au dat ajutor și le-au încredințat prie­tenia. Le-au cerut ajutor să se organi­zeze, să lupte împreună împotriva acelu­iași dușman: exploatarea. După o jumătate de veac, 34 de po­­temkiniști se regăsesc la Institutul de Istorie a Partidului de pe lingă C.C. al P.M.R. Cîțiva dintre ei poartă uni­forma de marinar al Flotei din Marea Neagră. Haină scumpă, pe care au pur­tat-o slujind tradițiilor bravilor matrozi ai lui Ușakov și Nahimov. Haina pe care au... purtat-o atunci cînd s-au răsculat pentru libertatea norodului. Floarea mă­rului s-a scuturat din belșug pe crește­tul lor. Cei mai mulți au spatele înco­voiat. Unii, apropiindu-se de masa unde le este rezervat locul, își tîrșesc pașii intr-un mers mărunt, parcă sfios. Se zice însă că inima omului nu îmbătrinește. Și chiar dacă proverbul este mai puțin adevărat, sînt totuși împrejurări cînd încurajate de gînduri și amintiri, în inima și su­fletul omului se reaprind vn­vătăile tine­reții de mult trăite. — Hei, Timofei, Timofei, ce flăcău vîn­­jos și sprinten mai erai acum 50 de ani! Bătrînul Makeev Fiodosie și-a rrecu­­noscut tovarășul de luptă de pe crucișă­tor — pe Timofei Borisovici Ghiomin. — Dar acum cum arăt?! se miră pre­făcut bătrinul, încercînd să-și îndrepte spinarea. Pe Timofei Borisovici însă, îl preocupă alt gînd : — Ai văzut unde ne-a fost dat să ne regăsim ?! — Așa-i­ încuviințează celălalt, legă­­nînd capul cu înțelepciune. Se întîlnește munte cu munte, dar mi-le om cu om ! Bătrinii s-au așezat in jurul meselor. S-au privit cercetător, curioși, încercînd să se recunoască, să regăsească fețele celor de care se despărțiseră cu mulți ani în urmă. „Atîți am mai rămas?" — par­că întreabă privirile lor. „Dar ceilalți pe unde­ ar mai fi ? Cuți au murit, ciți trăiesc prin alte țări, cuți s-au întors în Rusia mamă ?" Apoi, rind pe rînd, ies la masa din mij­loc, să depene aducerile aminte. Fiecare se simte dator față de ceilalți să te po­­vestească cum și-a trăit traiul de 50 de ani încoace. Bătrînul Ivan Vasilievici Ghibernov își amintește cu drag de primirea ospi­talieră de care s-a bucurat din partea oamenilor simpli din Romînia. Aceștia s-au străduit să-i găsească de lucru, i-au dat posibilitatea : să-și înjghebeze familie și o gospodărie. Ivan Ghibernov o nu­­ a pregetat să-i sfătuiască pe oameni cum trebuie să-și facă dreptate. Pentru astă a fost­­ arestat de 22 de ori. Mitrofan Ignatiei Koșelev a lucrat mai întîi ca argat pe o moșie din preaj­ma comunei Slobozia. Aceleași cuvinte de mulțumire are de spus el pentru mun­citorii și țăranii nevoiași din noua sa patrie. Aici s-a căsătorit, a muncit toată viața și el, și soția, și copii săi. Feodosie Dionisiei, înalt, cu părul alb ca un pisc de munte troienit, după ce și-a povestit pe îndelete viața de după anul 1905, își exprimă bucuria că muncitori din Romînia au înlăturat stăpînirea pa­tronilor și a directorilor­­ slugarnici aces­tora. Cu patronii și directorii de pe vre­muri are el o răfuială. Prin anul 1940 la distileria unde lucra, a venit o citați pentru el. Directorul i-a cerut să contro­leze cu amănuntul mașinile patronului „Să le lași în bună stare, cînd vei ple­ca în lagăr, măi bolșevicule", l-a averti­zat atunci directorul, călcînd secretul în­credințat de jandarmi. Inima lui Feodo­sie s-a strîns de îndurerare. „După 25 de ani de muncă, cinstită, at­ta merit, să plec în lagăr ! Nu-i nimic, vom mai vorbi și altădată, domnilor directori și domnilor patronii!" Cu privirile ațintite la cel care vorbeș­te, în fața mesei din mijloc, atenți, unii cu bărbiile sprijinite in podul palmei, potemkiniștii ascultă mai departe cuvin­­tul unui alt tovarăș­ al lor. Vorbește Niko­­lae Alexeev. Acesta își povestește pribe­gia sa prin Buzău, București, prin alte localități. A muncit la un boier rău de plată. Cînd și-a cerut drepturile, boierul l-a adus pe jandarm să-l lămurească. „Ce - a răcnit jandarmul — aici te trezești pe „Potemkin" ? S-a lipsit de indurarea boierului și a plecat la Cîm­­pina. Aici a regăsit mulți tovarăși de luptă de pe vas. Ei formau un fel de co­mună, unde cei care aveau serviciu îi în­trețineau și pe cei care nu-și găsiseră de lucru. A stat citva timp aici, apoi nevoile și neastimpărul l-au purtat pe alte drumuri, prin alte localități. Lui A­­lexeev nu-i scapă din vedere prigoana la care a fost supus pînă acum 11 ani. Pe unde se afla, era suspectat, invitat la poliție, cercetat, deportat in lagăre, în închisori . Ne sînt scumpe libertatea, prețui­rea și ajutorul de care ne bucurăm as­tăzi — spune el, pregatindu-se să-și în­cheie cuvîntul. In glasul lui­ tremură e­­moția fericirii. — Pentru toate acestea mulțumesc înțeleptului nostru partid și guvernului țării noastre. Urez tovarăși­lor noștri polemkiniști, care viețuiesc în Uniunea Sovietică, mulți ani fericiți ! Și ochii bătrînului se umezesc de rouă fierbinte a lacrimilor. ...Alții și alții iau loc la masa din mij­loc și vorbesc. Toți poartă un suflet a­­ceeași mulțumire. Cauza pentru care ei au ridicat armele a biruit. Pe cel mai înalt catarg al crucișătorului „Kneaz Potemkin", cuget și mîini de ostaș în­demnat de partid au înălțat, pentru pri­ma dată în istoria armatelor, drapelul roșu al solidarității cu lupta muncitori­lor și a țăranilor înrobiți. Sub faldurile aceluiași drapel au bubuit năpraznic bate­riile „Aurorei", salutînd era revoluțiilor proletare, chemînd mulțimile de orice neam și grai la luptă pentru a-și făuri drepta­tea. Drapelul lor a fluturat apoi deasupra tinerelor detașamente ale ostașilor roșii, îmbărbătîndu-i lingă Pskov și Narva, unde au înscris prima pagină de glorie in analele armatei lor. Au trecut anii și drapelul pe care și ei l-au slujit cu cinste, l-au înălțat și alte popoare, ajutate de Țara Socialismului victorios, călăuzite de neînfricatele parti­de comuniste. In patria moastră nouă, Republica Populară Română, potemkiniștii se bucură astăzi nu numai de frăția și dra­gostea oamenilor muncii, dar și de pre­țuirea și ajutorul statului. In semn de cinstire a meritelor lor, statul nostru le-a conferit ordine și medalii, le-a dat pensii, i-a sărbătorit ca pe niște adevărați eroi. Sînt fericiți potemkiniștii că-și trăiesc bătrinețea într-o țară fericită. Locotenent TRAIAN BUCURENCIL

Next