Apărarea Patriei, iulie 1956 (Anul 12, nr. 154-179)

1956-07-22 / nr. 172

■ Pentru patria noastră, Republica Populara Romînă / Sărbătoarea poporului frate polonez In fiecare an, la 22 iulie, poporul polonez și, alături de el, toate po­poarele iubitoare de pace sărbătoresc tradiționala zi a eliberării Poloniei. In urmă cu 12 ani, pe la jumăta­tea lunii iulie 1944, pe pămîntul Poloniei au pășit primele unități ale Armatei Sovietice eliberatoare. Os­tașii sovietici și ostașii unităților patriotice poloneze formate pe teri­toriul Uniunii Sovietice, izgonind pe ocupanții hitleriști, au sfărîmat ju­gul sub care gemea poporul polo­nez, deschizînd în viața Poloniei un nou capitol, luminos, măreț. Bucurîndu-se de ajutorul frățesc multilateral al poporului sovietic și de colaborarea cu țările de democra­ție populară, poporul polonez sub conducerea partidului a obținut mari succese în opera de dezvoltare a­­ patriei­ sale. Muncind cu abnega­ție, el a lecuit rapid rănile războiu­lui și a trecut la construcția plani­ficată a economiei sale naționale. A luat mare amploare în special dez­voltarea industriei grele a țării. Po­lonia se numără astăzi în rîndul țărilor cu o puternică industrie, pu­­tîndu-se­ compara cu vechi mari pu­teri industriale ca Franța și chiar Anglia. In cursul îndeplinirii planului de 6 ani s-au obținut succese importan­te în opera de transformare socia­listă a țării, în opera de lichidare a înapoierii economice seculare, moș­tenită de la capitalism. Astfel, în acești ani a fost construit marele combinat siderurgic „V. I. Lenin“ de la Nowa­ Huta, a cărui capaci­tate de producție va atinge după anul­­ 1960 circa 3 milioane tone de oțel anual. In industria chimică au fost construite combinatele moderne de la Radzierzyn și Oswiecim. In acest an va fi pusă în funcțiune fabrica de sodă din Janikow — cea mai mare din Europa. In ultimii 6 ani, producția glo­bală industrială a Poloniei a cre­scut de 4,8 ori, iar producția cal­culată pe cap de locuitor — de circa 6 ori. Tot în această perioadă, rit­mul mediu anual al sporului produc­ției industriale a reprezentat în Po­lonia 18 la sută, în timp ce în An­glia, bunăoară, în cursul acelorași ani, el a fost de numai 3,5 la sută, iar în Franța — 5,3 la sută. Astfel, din punct de vedere al ritmului cre­șterii producției industriale, în pe­rioada de după război Polonia se află­­ pe primele locuri în Europa. Față de nivelul dinainte de începe­rea planului de 6 ani, Polonia pro­duce azi de trei ori mai mult oțel, de 2,5 ori mai mult cărbune, de a­­proape 5 ori mai multă energie elec­trică, de 10 ori mai multe mașini și unelte agricole, de­ peste 2 ori mai mult ciment etc. A luat ființă o serie de noi ramuri industriale ca, de pildă, construcția de automobile, construcția de tractoare, construc­țiile navale moderne, construcția de avioane etc. Și în domeniul agriculturii s-au făcut însemnați pași înainte în Po­lonia populară. Astfel, în anii pla­nului de 6 ani, gospodăriile agri­cole de stat și cooperativele agri­cole de producție s-au dezvoltat mult, ele deținînd acum 23 la sută din totalul pămînturilor arabile ale țării. Partidul Muncitoresc Unit Polo­nez și guvernul R. P. Polone a­­cordă o atenție deosebită satisfa­cerii nevoilor materiale și spirituale mereu crescînde ale celor ce mun­cesc. Sume importante sînt prevă­zute pentru construcția de locuințe, școli, sanatorii, case de odihnă. Suc­cese însemnate a obținut cultura­ po­loneză, pusă în slujba construcției socialiste. In acest an, R. P. Polonă a pășit la îndeplinirea planului cincinal 1956_1960. Sarcinile fundamen­tale trasate de noul plan constau în dezvoltarea și mai departe a in­dustriei grele, a agriculturii, în ri­dicarea nivelului de trai al poporu­lui. Oamenii muncii polonezi au și început lupta pentru­­ îndeplinirea prevederilor planului cincinal, obți­­nînd primele succese. . Chezășia acestor succese, precum și chezășia înaintării continue pe calea construirii socialismului este, fără îndoială, întărirea tot mai pu­ternică a alianței dintre clasa mun­citoare și țărănimea muncitoare, coe­­­ziunea de monolit a întregului popor polonez în jurul Partidului Munci­toresc Unit, Polonez și al guvernului popular.. Chezășie a succeselor conti­nue ale poporului polonez sînt de asemenea acțiunile inițiate de partid și guvern, în lumina hotărîrilor Con­gresului al XX-lea al P. C. U. S., pentru lichidarea urmărilor cul­tului personalității care s-au fă­cut simțite și în Polonia, pentru în­dreptarea greșelilor săvîrșite. In ul­timul timp, din Inițiativa Partidului Muncitoresc Unit Polonez și cu spri­jinul întregului popor are loc un vast proces de dezvoltare a inițiati­vei creatoare a maselor largi popu­lare, de atragere a acestora la rezolvarea problemelor esențiale ale construcției socialiste, a legăturilor partidului de întărire cu ma­sele — proces care fără îndoială este greu și complicat, dar foarte ro­ditor. Discuțiile generale asupra noului plan cincinal, la care au par­ticipat mii de fabrici și uzine, dis­cuții care au determinat îmbunătă­țirea planului, îmbunătățirea plani­ficării economiei în scopul ridicării ei la un nivel mai înalt, schimba­rea felului de muncă al organelor judiciare, procuraturii și organelor securității statului, mărirea compe­tenței și atribuțiilor organelor locale ale puterii de stat,­ sînt numai cî­­teva din măsurile luate, care au mo­bilizat întregul popor la munca ac­tivă. Aceste măsuri sînt salutate cu bucurie de oamenii muncii din Po­lonia. Numai dușmanii Poloniei populare privesc cu ochi răi schim­bările din viața țării. Poporul polonez întărește neînce­tat prietenia și alianța cu marele po­por sovietic, precum și cu popoarele întregului lagăr socialist, conside­­rînd unitatea țărilor socialiste ca o cauză vitală a sa. După cum se știe, Uniunea Sovie­tică a acordat și acordă ajutor po­porului polonez în toate domeniile de activitate. Poporul polonez a pri­mit cu mare bucurie vestea că, U. R. S. S. va acorda ajutor Polo­niei în domeniul folosirii energiei atomice în scopuri pașnice, lucru ce va contribui la grăbirea dezvoltării economiei naționale. Fără încetare se extind legăturile prietenești și co­laborarea cu celelalte state demo­­crat-populare. Pentru a-și putea consacra toate forțele cauzei înfăptuirii operei de construcție socialistă, poporul polo­nez are nevoie de pace. De aceea, politica externă de pace a guvernu­lui R. P. Polone, politică întemeia­tă pe alianța trainică, de nezdrun­cinat, cu toate țările socialiste în frunte cu U. R. S. S., este sprijinită, și apărată de toți oamenii muncii po­lonezi. R. P. Polonă militează activ pentru relații de colaborare și cu toate celelalte țări. In anii puterii populare, prestigiul internațional al R. P. Polone a cre­scut fără încetare. Republica Popu­lară Polonă este cunoscută ca o luptătoare consecventă pentru rezol­varea pașnică a problemelor inter­naționale nerezolvate — problema dezarmării, problema securității co­lective europene și problema Ger­maniei, problema comerțului inter­național și, în general, a contac­telor între Est și Vest. De asemenea, reprezentanții Re­publicii Populare Polone aduc o con­tribuție activă în cadrul Organiza­ției Națiunilor Unite, cît și în alte organisme internaționale din care face parte R. P. Polonă, la lupta pentru micșorarea încordării inter­naționale, pentru apropiere , și cola­borare între state. Nu este un secret pentru nimeni faptul că cercurile imperialiste tur­bează de mînie că țările socialiste, stăpîne pe soarta lor, obțin succese deosebite în construirea unei vieți fericite, în lupta pentru pace în lume. Aceste cercuri nu renunță la planurile lor războinice perfide, nu renunță la provocările lor. Eveni­mentele petrecute recent la Poznan sînt grăitoare în acest sens. Po­porul polonez, însă, nu poate fi abă­tut din drumul său ; el a dat și va da riposta cuvenită tuturor provo­catorilor, tuturor dușmanilor săi. împreună cu celelalte popoare frățești, poporul romîn trimite po­porului polonez — cu­ prilejul marii sale sărbători — un cald salut de luptă. Popoarele celor două țări ale noastre, care în trecut au fost unite prin vechi legături de prietenie și care au avut de luptat împotriva aceluiași dușman — hitlerismul, astăzi își dezvoltă și mai depar­te, pe o nouă treaptă, această prie­tenie. Intre R. P. R­ și R. P. Polonă se dezvoltă continuu schimburile economice. De asemenea s-au sta­tornicit strînse legături și în dome­niul artei, științei și culturii. Unita­tea dintre cele două popoare slu­jește cauzei socialismului, interesu­lui păcii generale. • Alături de întregul popor, mi­litarii Armatei noastre Populare feli­cită pe militarii Poloniei populare, poporul polonez, cu ocazia Zilei Re­nașterii Poloniei și le urează noi și însemnate succese în lupta pentru construirea socialismului și apărarea păcii. TELEGRAMA Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone, Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone, Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez VARȘOVIA Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone, Prezidiul Marii Adunări Naționale, Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Romîne și Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn vă transmit dumneavoastră și întregului popor polonez sincere și călduroase felicitări. In cei 12 ani care au trecut de la eliberarea Poloniei, poporul polonez, preluînd puterea în mîinile sale și dobîndindu-și adevărata in­dependență națională, a parcurs o cale glorioasă, obținînd victorii istorice în dezvoltarea economiei și culturii naționale. Aceste mărețe succese au fost repurtate sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez, luptător credincios pentru apărarea interese­lor celor ce muncesc, pentru întărirea continuă a unității de nezdrun­cinat a marii familii a țărilor socialiste, pentru consolidarea prieteniei și colaborării între popoare. Poporul romîn nutrește pentru poporul frate polonez sentimente de profundă prietenie și-i urează noi succese în lupta pentru consolidarea cuceririlor sale și construirea societății noi, socialiste PREZIDIUL MARII ADUNĂRI NAȚIONALE A R.P.R. CONSILIUL DE MINIȘTRI AL REPUBLICII POPULARE ROMÎNE COMITETUL CENTRAL­­ AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN I CENTRALĂ U JWt­ 'V ;> ? I r— #MRAREA PATRIEI £ -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------POLONIEI ANUL XII NR. 172 (3092) DuMINiCă 22 iULIe 1956 4 PAGINI — 20 BANI Citiți Telegrama președintelui Prezidiului Adunării Populare a R. P. Albania adresată tov. dr. Petru Groza TIRANA, 21 (Agerpres). A.T.A. transmite : ț­adji Lleshi, președintele Pre­zidiului Adunării Populare a R. P. Albania, a adresat următoarea te­legramă președintelui Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republi­cii Populare Romîne, dr. Petru Groza. Poporul albanez, Prezidiul Adunării Populare a R. P. Albania și eu personal am aflat cu profundă mîhnire vestea despre boala dv. Vă dorim din toată inima însănătoșire grabnică astfel nicit să vu puteți continua munca rodnică, pentru binele patriei dv. și al păcii Recepție oferita de ambasadorul R. P. Polone la București Cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone — Ziua eliberării — Jan Izydorczyk, ambasador extraordinar și ministru plenipotențiar al­ R. P. Polone la București, a oferit sîmbătă seara o recepție la restaurantul Pescă­ruș. La recepție au luat parte tov. : Chivu Stoica, N. Ceaușescu, I. Chi­­șinevschi, Al. Drăghici, C. Pîrvu­­lescu, Ștefan Voitec, Al. Bîrlădea­­nu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, acad. prof. dr. C. I. Parhon, M. Music, Constanța Crăciun, M. Florescu, acad. I. Murgulescu, ing. Popa Gherasim, Ion Dumitru, F. Gheltz, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, G. D. Safer, D. Simu­­lescu, C. Teodoru, conducători ai instituțiilor centrale și ai organiza­țiilor obștești, artă și cultură, oameni de știință, reprezentanți ai presei romîne și străine. Au luat parte șefii unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplo­matic. Recepția s-a desfășurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. Recepție cu prilejul sărbătorii naționale a Belgiei D-l Joseph de Bruyn, însărcina­tul cu afaceri al Belgiei la Bucu­rești, a oferit sîmbătă seara o re­cepție în saloanele legației cu pri­lejul sărbătorii naționale a Bel­giei. La recepție au participat : Chivu Stoica, Al. Drăghici, Șt. Voitec, Al. Bîrlădeanu, S. Bughici, Gr. Preoteasa, M. Music, ing. Popa Gherasim, acad. P. Constantinescu- Iași, C. Loncear, Marcel Popescu, acad. M. Ralea, Gh. D. Safer, D. Sirvulescu, C. Teodoru, C. Pa­­raschivescu-Bălăceanu, Th. Ru­­denco, N. Anghel, M. Novac și alții. Au luat parte șefii unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplo­matic. Recepția s-a desfășurat într-o atmosferă cordială.­­Agerpres' Ambasadorul R.P.R. în R. D. Vietnam a prezentat scrisorile de acreditare HANOI, 21 (Agerpres). ■ La 19 iulie a.c. Nicolae Cioroiu, ambasador extraordinar și plenipo­tențiar al R.P.R. în R. P. Chineză și R. D. Vietnam, a fost primit de președintele R. D. Vietnam, Ho Și Min, căruia i-a înmînat scrisorile de acreditare. La solemnitatea pre­dării scrisorilor a fost de față și Ung Van Khiem, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al R. D. Viet­nam Cu acest prilej, Nicolae Cioroiu și Ho Și Min au rostit cuvîntări. Sosirea în Capitală a unui membru al parlamentului indian La invitația Institutului Romîn pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea, sîmbătă a sosit în Capitală dl. Raman Kelan Vela­­gudhan, membru al parlamentului indian, ziarist, care ne va vizita țara. La sosirea pe aeroportul Băneasa, oaspetele Indian a fost întîmpinat de Gh. Vidrașcu, membru al Pre­zidiului Marii Adunări Naționale, I. Bogdan, vicepreședinte al I.R.R.C.S., și alții. Vizitele delegației economice din R. F. Germană Membrii delegației Comitetului pentru schimburile cu estul — ,,Ostausschuss“—din Republica Fe­derală Germană, care duc tratative cu o delegație română în cadrul Co­misiei mixte prevăzută de conven­ția încheiată între „Agroexport“ și ..Ostausschuss“, au vizitat în cursul zilei de vineri Galeriile Naționale de Artă și au făcut o plimbare la Snagov. După o vizită pe Valea Prahoviei și la Orașul Stalin, membrii dele­gației „Ostausschuss“ vor continua luni în Capitală tratativele. (Agerpres) BĂTĂLIA STRÎNGERII RECOLTEI In toate regiunile țării munca de recoltare a păioaselor se desfășoară intens, întreaga viață a satelor s-a mutat pe ogoare. Oamenii lucrează ziua și noaptea. In timpul lor liber, militarii participă cu elan tineresc la bătălia strîngerii recoltei. In clișeu : Sergenții Trufașu Alexandru și V. Ion sînt fruntași în această muncă patriotică a strîn­­gerii griului de pe ogoare. (Foto : ȘT. IONESCU) Sä. s­ecens Pe cer, stelele au început să pă­lească. Cocoșii din sat, unindu-și glasurile într-un cor nedirijat, a­­nunță ivirea zorilor. La răsărit a­­pare o geană de lumină alungind fără drept de apel domnia întuneri­cului. Dinspre comună se aud lă­trat de cline și un zvon nedeslușit. A început o nouă zi de vară. Simfonia holdelor de aur Oamenii din echipa lui Trif lean, îmbrăcați în cămăși albe, s-au oprit lingă un lan de grîu, își a­­ranjează coasele în cozile de lemn, își atașează greblele. Se așează în linie și încep „atacul frontal“ al lanului. — Dzin!... Dzin!... șuieră coa­­sele-n vînt, zvîcnind fulgerător spre grămada de spice drepte din care mușcă lacom . șrrr ! șrrr ! Brațe­le se mișcă ritmic executînd, par­că la niște instrumente muzicale curioase, o simfonie nemaiauzită. — Dzin!... Dzinn!... răsună o strună subțire. — Șrrrr ! — răspund sunetele coardelor groase, în notă de bas. E simfonia holdelor de aur. Secerătorii înaintează neîncetat, urmăriți de cei care leagă snopurile. Minutele, secundele chiar, trec în­tr-o muncă încordată. Trif Ioan, șe­ful echipei, care e mereu în frunte, se oprește puțin și-și leapădă că­mașa. După el își scot cămășile și ceilalți secerători : Toader Aurel, Ghiorghiciuc Petre, Sîrbu Gheor­­ghe și Grosu Dumitru. Apoi trag coasele cu gresia și pornesc din nou cu avînt. Soarele s-a ridicat binișor pe cer, revărsînd o căldură înăbușitoare. Razele lui, ca niște suliți de foc, ard necruțător fețele, mîinile și spa­tele oamenilor, innegrindu-le. Această muncă încordată, care trece oamenii prin adevărate băi de sudoare, se oprește doar cînd um­bra lor aproape dispare de pe pă­­mînt, înghițită parcă de dogoarea soarelui , de iulie care-i bate drept în creștetul capului. Orele s-au scurs repede... — Hăi! Hăi! Hădă hăi ! — Ce-i? E amiază. Munca încetează. Oa­menii se retrag la umbră, mănîncă și apoi se odihnesc. Echipa lui Trif a depășit încă de acum norma zilei. Zece hectare au fost secerate E minunată după amiaza de vară Soarele coboară încet spre locul unde apune de milioane­ de ani. Cu toate acestea, căldura caniculara face ca aerul să se ridice în valuri tremurînde. Un balaur aleargă pe holdele de grîu, înghițind lanuri după lanuri. E o combină autopropulsată, S-4, condusă de combinerul Bozgan Gheorghe.. Un tînăr de vreo șais­prezece ani, Nagy Iosif, ajutorul combinerului, pe care acesta îl stri­gă simplu „lanț“, într-o cămașă ca­drilată, plină de pete de ulei, pri­vește atent la curelele și lanțurile de transmisie ale mașinii, n-are voie să se defecteze Nimic atîta timp cît e el de serviciu. Pe com­bină mai sînt trei oameni: Păun Ilie, care­ stă lingă scuturătoare, și Rusu Constantin împreună cu Costică Petre, care umplu sacii cu boabe. Combina intră pentru ultima oară în această zi în p­lan. Motorul uruie puternic și mașina complica­tă își începe din nou ospățul, în zornăit de fier. Rabatorul cu pale­te — un fel de limbă a acestui ba­laur modern — apleacă spicele de grîu spre aparatul de tăiere cu dinții ascuțiți — lamele de oțel — care se retează cu repeziciune, lăsîndu-le să cadă pe transportorul central. Combina murmură șited , cînd gră­mezile de spice dispar unele după altele în interiorul ei,­ trecînd prin transportorul oscilant pînă la tobă, și­ apoi pe scuturător. Aici, în inte­riorul combinei, boabele de grîu ies din spice și încep un dans zglo­biu pe melodia motorului, sărind în sus și-n jos, în toate părțile. Apoi, despărțindu-se cu regret parcă de perechile lor nepotrivite, boabele de neghină, micuțe și pricăjite, cad istovite în buncher, stomacul me­reu nesățios al combinei. In bun­cher, boabele, care parcă de-acum miros a pîine caldă, stau liniștite pînă sînt băgate în saci. Lanul de grîu a dispărut. Moto­rul combinei și-a încetat cîntecul. Patru oameni cu fețele arse de soare se adună în jurul lui Bozgan care face ultima socoteală. Zece hectare secerate. Griul de pe zece hectare treierat. Toate paiele ba­lotate. Norma a fost cu mult de­pășită. Și-n timp ce soarele se lasă spre asfințit, oamenii își aprind mulțu­miți d­te o țigară. Pe cîmp, greierii cîntă neobosiți din țiterele lor, ființe ușuratice fără nici o treabă. O horă în amurg Se iasă seara cu zgomot îndepărtat de motoare, cu lătrături înfundate de crini, cu dangăt de clopote. Oa­menii merg tăcuți, frînți de obo­seala unei munci grele, mulțumiți însă că au făcut treabă bună. Poarta de lemn a gospodăriei așteaptă cu porțile deschise pe har­nicii ei lucrători. De la bucătărie vine un miros ademenitor. Oamenii intră în dormitoare. Cei mai mulți se adună în jurul lui Dumitru Petre, care stă cu a­­cordeonul lingă el. — Hai, zi-ne ceva frumos să ne meargă la inimă — îl roagă toți. Și-n văzduhul lii se strecoară la început sfioasă, apoi cu tonuri din ce­­ în ce mai puternice și mai calde, o doină. Cîntecul răscolește inimile oamenilor. — Zdup! Zdup! Picioarele lui Moțoc Aurel și Vișan Toader parcă sînt niște sfîrleze. Toată lumea îi privește cu admirație. Ca atrași de un magnet, oame­nii se apropie de cei doi dansatori. Din ce în ce mai mulți vor să joa­ce. Picioarele bat tactul, nerăbdă­toare. Un altul intră acum în joc. Frunză verde lemn uscat. Eu aci­a n-am juca­t, Dar acuma am să joc Să stea soarele în loc Și luna să strălucească, Republica să trăiască. Și, ca la o chemare parcă, luna argintie și-a scos capul de după un nor, strălucind vesel pe cerul înstelat. In clădiri se-aprind lumi­nile. Afară licăresc punctele roșii ale țigărilor. In depărtare,­­ niște tălăngi, sună melancolic. E o seară de vară. Căpitan E. BOCK m CAMERA­­ HĂRȚILOR Au­ auzit de camera hărților, locul unde se calculează drumul cel bun al navei, sau așa cum îl mai spun marinarii — „locul științei aplicate“, al navigației costiere, estimate și astronomice ? Să pătrundem în această ca­meră. E o cabină obișnuită afla­tă în suprastructura navei, do­minată de o masă de navigație pe care­ se găsesc întinse în or­dine hărți ale raioanelor mari­time, raportoare diagramă, ins­trumente de navigație : echere, ghiare de compas, paralele etc. Pe pereții laterali din cabină întîlnești repetitorul giro­compa­­sului, corectorul automat al giro­­compasului, înregistratorul de drum, repetitorul lodiului înregistrează viteza navei, repe­ce­titorul radiolocatorului și al ra­­diogoniometrului. Acesta este mănunchiul de instrumente și a­­parate de care se servește ofi­țerul cu navigația în calcularea și trasarea drumului pe hartă. Mă aflam acum cîtva timp în camera hărților alături de loco­tenentul Florescu Vasile, ofițe­rul cu navigația de pe navă. Abia se crăpa de ziuă... Nava primise tocmai ordin să se de­plaseze în larg pentru executa­rea unei trageri de artilerie a­­supra țintei navale. Ofițerul cu navigația și subordonații săi și-au pregătit din timp aparatele în vederea marșului. Urmărind cu atenție procesul de calcul din camera hărților aveam im­presia că mă­ aflu într-un ade­vărat Institut ingineresc unde se întocmesc planuri, se execută calcule. Il admiram pe acest om, care a terminat nu demult cursu­rile Școlii Superioare de Marină, ce-și continuă specialitatea pe una din navele fruntașe ale flo­tei noastre... Ofițerul cercetează cu atenție harta raionului unde navtigăm. Farul mare rămîne în urmă. Prova taie semeț val după val. Drumul luat din bază trebuie ținut cu cea mai mare exactitate, cu exactitate matematică. Așa o pretinde comandantul navei, așa o cer regulile de navigație. La comandă e liniște. Locote­nentul navigator iese din came­ra hărților și se duce în bordul tribord pe pasarelă. Se apropie de repetitorul giro pe care e instalată o alidadă cu lunetă (aparat optic de navigație pentru­­ luarea relevmentelor), se întoarce apoi din nou la locul de lucru și înseamnă ceva pe hartă. Execută navigația costieră. Cele două relevmente luate la obiecte cunoscute de pe coastă sînt tre­cute pe hartă cu ajutorul e­­cherului raportor, Indicînd ast­fel punctul navei. După citeva ore, portul și li­toralul dispar după orizont, împrejur și în depărtare zărești numai întindere de apă. Pe ce­rul senin nu se văd aștri. Soa­rele e gata să se ridice de pe umerii orizontului. In asemenea situație, mijlocul cu care se o­­rientează nava pe drumul apelor este navigația estimată. In func­ție de viteză și timp, determi­­nînd spațiul parcurs cu ajutorul sodiului ce indică precis distan­ța parcursă de navă, ofițerul cu navigația calculează drumul na­vei S-au parcurs 25 de mile ma­rine, încă puțin și ne apropiem de locul unde se via desfășura tragerea. Deodată, servantul din cabina radiolocatorului anunță prin portavoce „Alo comanda! Relevment adevărat 75 grade. Distanță 70 cabluri (aproape 13 kilometri). Țintă“. Tunurile așteaptă pregătite ordinul des­chiderii focului. Comandantul navei ordonă ofițer­ului cu na­vigația determinarea drumului și vitezei țintei. Calculul continuă­ și de astă­­dată. Echipa pentru determina­rea elementelor intră în func­țiune. Ea îl sprijină efectiv pe ofițerul navigator. Din aceasta fac parte : ofițerul secund, tele­­metriștii, un cronometror. Pe ma­sa de navigație se află de astă dată raportorul diagramă (tablou pen­tru calcularea vitezei țintei). Motrozul cronometror comunică din 30 în 30 de secunde „stop“, în timp ce ofițerul secund ia relevmente exacte la țintă pe care le comunică în camera hărților. Telemetriștii măsoară și ei distanțe pe care le rapor­tează încontinuu: întregul pro­ces de calcul i se subordonează ofițerului cu navigația, care, în funcție de elementele primite, cu experiența și capacitatea sa, determină pe raportorul diagra­mă drumul și viteza țintei. Pro­cesul de calcul pe care l-am de­scris aci a ținut doar puțin timp. Cifrele sînt calculate cu o repe­ziciune uimitoare. După ce se determină drumul pentru ocu­parea poziției favorabile de tragere, vocea comandantului se împrăștie din nou pe toată nava. Artileriștii deschid focul. Nava se transformă într-o cetate în­tărită de foc. In tot acest timp, ofițerul cu navigația nu stă mă­car o clipă. Soarele pare aninat deasupra vîrfurilor de catarge. E la înălți­mea care permite începutul navi­gației astronomice. Cu ajutorul sextantului, navigatorul măsoară înălțimea soarelui,­­citind în a­­celași timp ora la cronometru. După 20 de minute, operațiunea se repetă. In fața noastră apare din ce în ce mai clar configurația lito­ralului ce sclipește ca argintul, intrările golfurilor străjuite de malurile abrupte de calcar, co­șurile de fabrici din orașul-port și clădirile înalte. Navigația s-a desfășurat în bune condiții. Cal­culele matematice l-au ajutat pe ofițerul navigator să nu se­ a­­bată de la drumul ordonat. Nava și-a îndeplinit misiunea. Lo­cotenentul Florescu, ofițerul cu navigația, omul acesta ce a ter­minat nu demult cursurile Școlii Superioare de Marină, pe care l-am­­ admirat de-a­ lungul itine­­rariului parcurs pentru rutina și rapiditatea în calcul, a pus în practică toată capacitatea sa de muncă, muncă grea de navi­gator calificat ce-și iubește cu pasiune specialitatea. Locotenent major V. LUPU locurile balcanice de atletism BELGRAD, 21 (Agerpres).­­ In ziua a doua a Jocurilor balcanice de atletism, timpul frumos, înso­rit, a atras peste 20.000 de spec­tatori în tribunele Stadionului Ar­matei din Belgrad. Rezultatele au fost mai bune decît în prima zi, înregistrîndu-se patru noi recor­duri balcanice și mai multe recor­duri naționale. Atletul romîn Ilie Savel a cucerit titlul de campion balcanic la proba de 400 m, gar­duri cu timpul remarcabil de 51,6/10, doborînd­­ în același timp recordul­ țării și recordul balcania­dei. In ansamblu, echipa noastră s-a comportat meritoriu cu excep­ția aruncătorilor de ciocan și a săritorilor în lungime care au obținut rezultate sub posibilitățile lor. După ziua a doua, formația noastră continuă să ocupe locul doi, distanțîndu-se apreciabil de echipa bulgară care ne urmează pe locul al treilea, în timp ce Iu­goslavia conduce cu un avans de 13,5 puncte. In celelalte probe s-au remarcat atletul grec Papa­­vasiliu, cîștigătorul cursei de 3.000 m. obstacole, și iugoslavul Mugosa, învingător la 1500 m. plat. Iată rezultatele tehnice: 400 m. garduri finală: 1. Ilie Savel (R.P.R.) 51”6/10; (nou record bal­canic și al R.P.R.) 2. Stănel (R.P.R.) 52”7/10; 3. Osguder (Turcia) 53”4/10. 1500 m. ; 1. Mugoșa (R.P.F. Iugoslavia) 3’47” (record balcanic) ; 2. Murat (R.P.F. Iugo­slavia) 3’47”6/10; 3. Constantini­­dis (Grecia) 3’48”. Atletul romîn Bîrdău a ocupat locul 5 cu timpul de 3’50” (nou record R.P.R.); 3000 m. obstacole: 1. Papa Vasiliu (Grecia) 8’56” (record balcanic și al Greciei); 2. Bădici (R.P.R.) 8’56”6­ 10 (record romîn); 3. Strzel­­binszki (R.P.R.) 8’59”. Lungime: 1. Savici (R.P.F. Iugoslavia) 7,32 m. (record balcanic); 2. Zlatkov (R. P. Bulgaria) 7,17 m.; 3. Sti­­ropulos (Grecia) 7,07 m.; Ciocan, Ber­­ziak (R.P.F. Iugoslavia) 56,58 m.; 2. Krumov (R. P. Bulgaria) 56,54 m.; 3. Rășcănescu (R.P.R.) 54,95 m.; Ștafeta 4x100 m.; 1. R. P. Bulgaria 41”7/1­0; 2. R.P.R. 41” 9/10 ; 3. R.P.F. Iugoslavia 41”9/10; 4. Grecia 42”8/10; 5. Turcia 49” 3/10; 200 m; plat semifinale: se­ria I-a 1. Kolev (R.P.R.) 21 ”8/10; seria a doua: 1. Wissenmayer (R.P.R.) 22”2/10; 400 m; plat se­­mifinale: seria I-a: 1. Filis (Gre­cia) 48”7/10; Sudrigean (R.P.R.) 48”8/10 ; seria a doua: 1. Savel (R.P.R.) 48” (cel mai bun timp de la recordul lui Moina 47”8/10). 110 m. garduri serii: seria 1-a: 1. Lor­­ger (R.P.F.I.) 14”9/10; 2. Păunes­­cu (R.P.R.) 15”6/10; seria a doua: 1. Kaburov (R.P.R.) 15”2/10; 2. Stănel (R.P.R.) 15”5/10. Clasamentul pe țări după ziua a doua: 1. R.P.F. Iugoslavia 85,5 puncte ; 2. R. P. Romînă 73 ; 3. R. P. Bulgaria 61; 4. Grecia 34; 5. Turcia 8;5. Cea de a 15-a ediție a Jocurilor balcanice de atletism se încheie as­tăzi după amiază. Din activitatea unor cercuri de cercetări științifice La Academia Militară „I.V. Sta­lin“, activitatea cercurilor de cerce­tări științifice ale ofițerilor elevi a luat un mare avînt. Astfel, în fa­cultatea condusă de ofițerul Pav­­lovski Nicolae, cele cîteva cercuri de cercetări științifice ale ofițerilor elevi au desfășurat, în ultimul timp, o activitate rodnică. Zilele trecute, în cadrul cercului de cercetări științifice nr. 2 al că­rui președinte este ofițerul Ionescu Gheorghe, ofițerul Lavric Ioan a prezentat o comunicare documentată asupra apărării antitanc în lupta de apărare. Expunerea a fost ascul­tată cu mult interes de către par­ticipanți, iar discuțiile care au ur­mat au scos în evidență probleme interesante. Nu tot același lucru se poate spune despre comunicarea ofițeru­lui Bratu Gheorghe care, deși trata un subiect foarte interesant, nu a fost la înățimea cerințelor unui cerc de cercetări științifice, Căpitan I. TURCITE

Next