Apărarea Patriei, iulie 1958 (Anul 14, nr. 152-178)

1958-07-22 / nr. 170

Pentru patria noastra, Republica Populara Romîna ! SAPARAREA PATH! Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIV Nr. 170 (3705) Marți 22 iulie 1958 || 4 PAGINI — 20 BANI Nota guvernului sovietic adresată guvernului R. P. R. MOSCOVA, 21 (Agerpres).­­La 15 iulie, N. S. Patolicev, prim locțiitor al ministrului Afacerilor Externe al U.R.S.S., a primit pe însărcinatul cu afaceri ad-interim al R. P. Române la Moscova, T. Petrescu, și­­-a înmînat Nota guvernului sovietic cu privire la încheierea unui Tratat de prietenie și colaborare între țările europene, precum și proiectul acestui tratat, împreună cu o scrisoare adresată de guvernul U.R.S.S. guvernului R .P. Romine. ÎNTĂRIREA continua A COLABORĂRII ECONOMICE INTRE R.P. ROMINĂ ȘI U.R.S.S. In legătură cu elaborarea planuri­lor de perspectivă privind dezvolta­rea economiei naționale ale Repu­blicii Populare Romine și ale Uni­unii Republicilor Sovietice Socia­liste, au avut loc la Moscova trata­tive între delegația Republicii Popu­lare Romîne, condusă de Al. Bîrlă­­deanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri al R. P. Romine, și de­legația Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste condusă de I. I. Kuzmin, vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri al U.R.S.S., președintele Comi­siei de stat a planificării a U.R.S.S. La tratative au participat din par­tea romînâ G. Gaston Marin, preșe­dintele Comitetului de stat al pla­nificării, M. Florescu, M. Popescu, miniștri și alte persoane oficiale ; din partea sovietică — V. P. Zotov, N. I. Strokin, E. S. Novoselov, miniștri, V. Hlebnicov, vicepreședinte al co­misiei de stat a planificării, și alte persoane oficiale. In cursul tratativelor desfășurate într-o atmosferă de prietenie și în­țelegere reciprocă, s-a căzut de acord asupra volumului livrărilor reci­proce de mărfuri pe anii 1959-1965, precum și asupra unor probleme de colaborare economică între cele două țări Uniunea Sovietică, în scopul de a ajuta dezvoltarea economiei națio­nale a Republicii Populare Române, va mări în mod considerabil livră­rile de fontă, minereu de fier, lami­nate de oțel, aluminiu, concentrat de apatită, sulf, asbest și alte măr­furi. Uniunea Sovietică va acorda de asemenea ajutor tehnic Republicii Populare Române în construirea și mărirea centralelor electrice, uzine­lor chimice și de prelucrare a pe­trolului. La rîndul său Republica Populară Romînă va mări livrările către Uniunea Sovietică de sodă caustică și calcinată, negru de fum, mobilă, de asemenea va livra produse petro­lifere, țevi, utilaje și alte mărfuri. Tratativele încheiate vor ajuta ambele țări să ia în considerare mai complet interesele lor reciproce la elaborarea planurilor de dezvoltare în viitor a economiei naționale. Ca rezultat al tratativelor, la 21 iulie a fost semnat un protocol co­respunzător. La 21 iulie a plecat din Moscova către patrie delegația guvernamen­tală a Republicii Populare Române, care a dus tratative cu delegația gu­vernamentală a Uniunii Sovietice în problemele colaborării economice. In pag. 3-a Uniunea Sovietică propune încheierea unui Tratat de prietenie și colaborare între statele europene Textul notei guvernului sovietic și al proiectului de Tratat SĂ ÎNCETEZE AGRESIUNEA IMPERIALISTA DIN ORIENTUL ARAB! Marele miting de protest din Piața Universității din Capitală Piața Universității. Ca un uriaș val , al mîniei întregului nostru po­por, z­ei d­e mii de oameni ai mun­cii din Capitală au venit aci luni după-amiază să înfiereze tîlhărea­­sca intervenție armată a imperialiș­tilor făptuită în Orientul Arab. Coloane nesfîrșite de oameni se revărsau în piață. Veneau mii și mii de muncitori din fabrici și uzi­ne, intelectuali din institute și la­boratoare, veneau bărbați și femei, tineri și vî­rstnici, purtind cu toț­in inimi o puternică minte împotri­va imperialiștilor cotropitori de po­poare care prin atacuri banditești vor să aprindă din nou în lume Mitingul a fost deschis de tov. Ion Mitarcă, președintele consiliului sin­dical local București. In numele Comitetului național al mișcării pentru pace din țara noastră și în numele oamenilor noștri de artă și cultură a luat cuvîntul acad. Zaharia Stancu: „Unesc glasul meu plin de mînie cu glasurile dumnea­voastră și cu glasurile milioanelor de oameni din țara noastră care, alături de toate popoarele lumii, înfierează și condamnă agresiunea tîlhărească imperialiștilor anglo-americani, mișel­­a­nic făptuită zilele acestea în Orientul Arab. . Noi facem parte din marele lagăr al păcii, lagăr care are în fruntea lui invincibila Uniune Sovietică. Noi fa­cem parte din invincibilul front al po­poarelor libere, care nu dorește altce­va decît să-și construiască în liniște flăcările nimicitoare ale războiului. Participanții la miting exprimau hotărîrea dirză de a pune frig su­grumătorilor libertății popoarelor, de a face totul pentru a apăra pa­cea, dreptul popoarelor, de a-și ho­­tări ele visele soarta. Ca o expresie a sentimentelor de caldă simpatie și solidaritate a poporului nostru față de popoarele arabe, din zeci de mii de piepturi răsunau lozinci și urări de succes luptei drepte duse de po­poarele din Orientul Apropiat care își apără independența și suvera­nitatea lor națională. Către ora 18 întreaga piață era plină de o mulțime clocotitoare și în pace, în conformitate cu concep­țiile lui despre viață, un viitor lumi­nos și fericit. De aceea, în această a­­dunare, noi cerem cu hotărîre înceta­rea imediată și necondiționată a agre­siunii imperialiste în Orientul Arab. Luînd cuvîntul în numele tineretului Capitalei, tov. Toma Marinescu, prim secretar al Comitetului orășenesc București al U.T.M., a spus : Imperia­liștii americani și englezi s-au demas­cat din nou ca principalii dușmani ai păcii și libertății popoarelor. Faptele dovedesc că agresiunea americano-en­­gleză este îndreptată nu numai împo­triva popoarelor libanez și iordanian, ci și împotriva tinerei Republici Irak și a tuturor popoarelor arabe, care luptă pentru libertate și independență națională. Ea pune în pericol pacea și securitatea nu numai în această parte a globului, ci în întreaga lume. Cerem guvernelor S.U.A. și Angliei să înceteze amestecul nerușinat în tre­burile interne ale popoarelor arabe și să-și retragă fără întîrziere forțele ar­mate din Liban și Iordania. Afară cu agresorii imperialiști din Orientul Arab ! In numele Consiliului Național al Femeilor — a spus tov. Elena Live­­zeanu — în numele milioanelor de fe­mei din țara noastră — luptătoare hotărîte pentru cauza păcii — exprim la acest miting al oamenilor muncii din Capitală profunda noastră indig­nare și protestul hotărît față de agre­siunea imperialismului american și en­glez împotriva Iordaniei și Libanului, împotriva popoarelor arabe care luptă pentru libertate și independență națio­nală Opinia publică mondială a primit cu mare interes și încredere mesajul tov N. S. Hrușciov adresat președintelui S.U.A., mesaj care aduce o nouă pro­punere menită să înlăture primejdia unui război. Cauza popoarelor arabe este o cauză dreaptă, o cauză sfîntă, a spus tov Stanciu Stoian, secretar general al Ligii române pentru prietenie cu po­poarele din Asia și Africa. De aceea, oamenii cinstiți din întreaga lume își exprimă simpatia și solidaritatea cu lupta acestor popoare. A vorbit apoi studentul libanez Salim Mărul, care învață la Institutul de petrol, gaze și geologie din Bucu­rești Dragi prieteni, în aceste zile patria mea trece prin momente grele, create de invazia trupelor americane care s-au năpustit ca tîlharii asupra po­porului țării mele, ce luptă pentru li­bertate și independență națională. Ca student libanez aduc călduroase mulțumiri poporului romîn și condu­cătorilor lui pentru sprijinul frățesc, dezinteresat, pe care-l acordă luptei drepte a poporului libanez pentru in­dependența sa națională, pentru apă­rarea păcii, pentru făurirea unui viitor mai bun In numele muncitorilor din Capi­tală a vorbit tov. Ion Grigore Stancu muncitor fierar la Complexul C. F. R. „Grivița Roșie”", care a spus : Cu pu­ternică mînie înfierează poporul nostru agresiunea imperialiștilor ame­ricani și englezi împotriva popoare­lor din Liban și Iordania. A­­ceastă agresiune a imperialiștilor îm­potriva țărilor Orientului Arab consti­tuie o acțiune criminală îndreptată împotriva păcii, împotriva popoarelor care luptă pentru libertate și indepen­dența lor națională. In aceste clipe grele pentru cauza păcii, Uniunea Sovietică și celelalte țări ale lagărului socialist s-au dove­dit din nou a fi reazimul de nădejde al păcii și Libertății popoarelor. Sa ■­lutăm cu adincă recunoștință propune­rea Uniunii Sovietice ca șefii guver­nelor U.R.S.S., S.. U. A., Angliei, Fran­ței și Indiei să se întrunească in­ cel mai scurt timp și să ia măsurile nece­sare pentru a­­ curma agresiunea și a preîntîmpina izbucnirea unui nou război mondial. Oamenii muncii întruniți la miting au adoptat în unanimitate o moțiune către Organizația Națiunilor Unite prin care protestează împotriva agre­­siunii criminale a imperialiștilor ame­ricani și englezi îndreptată împotri­va popoarelor din Liban și Iordania, împotriva tuturor popoarelor iubitoa­re de pace și libertate. Prin moțiunea adoptată, zecile de mii de oameni de­clară că sprijină cu căldură și recu­noștință eforturile neobosite ale gu­vernului sovietic pentru apărarea pă­cii și securității popoarelor, și cer Organizației Națiunilor Unite să ia toate măsurile necesare pentru înceta­rea agresiunii militare din Liban și Iordania, pentru respectarea dreptu­lui popoarelor arabe la libertate și independență națională (Agerpres) . ASPECT DE LA MARELE MITING DIN PIAȚA UNIVERSITĂȚII DIN CAPITALA (FOtO : AGERPRES) TELEGRAMĂ Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKI președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOSEF CYRANKIEWICZ președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone Tovarășului WLADISLAW GOMULKA prim secretar al Comitetului Central al P. M. S­. P. VARȘOVIA Cu ocazia sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone, Ziua Renașterii, vă transmitem în numele poporului romîn și al nostru personal dv. și întregului popor muncitor polonez cele mai sincere și călduroase felicitări. Poporul romîn se bucură din toată inima de succesele obținute de poporul polonez, sub conducerea P.M.U.P., în cei 14 ani de la eliberare, în domeniile vieții politice, economice și culturale, succese care consti­tuie un fundament puternic pentru dezvoltarea construcției socialiste în Republica Populară Polonă. Recenta vizită în țara noastră a delegației de partid și guvernamen­tale poloneze a adus o contribuție importantă la întărirea prieteniei și colaborării dintre popoarele noastre. Prietenia și colaborarea pe baza principiului internaționalismului proletar unește țările lagărului so­cialist într-o mare și puternică familie — pavăză de nădejde a cuceriri­lor revoluționare, a independenței și securității țărilor noastre. Urăm poporului frate polonez noi și mari succese în lupta pentru continua înflorire a Poloniei populare, pentru unitatea de nezdruncinat a lagărului păcii și socialismului, pentru pace in lumea întreagă. GH. GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Comite­tului Central al P.M.R CHIVU STOICA Președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R. ION GHEORGHE MAURER Președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale a R. P. R Sărbătoarea națională a poporului frate polonez Au trecut 14 ani de atunci .. In zilele lui iulie 1944, glorioasa Armată Sovietică, sfărîmind­ pozițiile puternic întărite ale cotropitorilor hit­­leriști de pe nul Bug, a început eli­berarea Poloniei Alături de Armat Sovietică au pășit pe pămintul Polo­niei unitățile armatei poloneze renăscu­te formate pe teritoriul Uniunii Sovie­tice. La acțiunea de zdrobire a arma­telor cotropitoare hitleriste și-au adu­­contribuția și detașamentele patriotice ale partizanilor După cinci ani tre­cuți în bezna ocupației hitleriste­­ strălucit și pentru poporul polonez au­rora libertății. Poporul polonez a pu­tut să-și ia soarta în propriile mîini A luat ființă o Polonie nouă — un sfat al poporului muncitor. La 22 iulie 1944, dată care a intrat in istoria Poloni­i ca zi a Renașterii țării, Comitetul Polonez de Eliberare Națională a publicat un manifest prin care se anunțau reforme sociale și economice. In orașele și satele elibe­rate, oamenii se opreau în fața afi­șelor alb-roșii și citindu-le întrezăreau viitorul luminos care li se deschidea în față. Reconstrucția țării n-a fost însă deloc o sarcină ușoară. Ocupația hit­­leristă și războiul care pîrjolise plaiu­rile poloneze s-au soldat cu pagube uriașe. 40 la sută din avuția națională fusese distrusă. 14.000 de fabrici 162.000 de clădiri urbane, 353.870 de gospodării țărănești fuseseră transfor­mate în moloz și scrum. Frumoasa Varșovie era în ruină. Distrugerile se adăugau grelei moșteniri primite de la Polonia antebelică. Aproape trei sfer­turi din industria Poloniei se afla în m­îinile monopolurilor germane, fran­ceze, americane, belgiene, engleze și italiene. Dintre cei peste 30 milioane de locuitori ai Poloniei, opt milioane erau denumiți în mod oficial „oameni de prisos“, deoarece pentru ei nu exista nici de lucru și nici pîine în patrie. Ca și legendara pasăre Phönix, Po­lonia a renăscut însă din propria-i ce­nușă. In munca sa plină de avînt pen­tru redresarea economiei naționale, harnicul popor polonez și-a strins pu­ternic rîndurile în jurul încercatului său conducător Partidul Muncitoresc Unit Polonez și a guvernului popular In marea bătălie pentru construirea Poloniei, poporul polonez n-a fost sin­gur. El s-a bucurat de sprijinul fră­țesc multilateral al Uniunii Sovietice, al tuturor țărilor prietene. Astfel, el a repurtat an de an succese însemnate, înfăptuirea puterii populare, unitatea strînsă a maselor populare în jurul clasei muncitoare și al partidului său marxist-leninist, colaborarea frățească cu celelalte țări ale marii familii a la­gărului socialist, au asigurat Poloniei populare o înaintare vertiginoasă pe calea socialismului. Dintr-o țară cu puternic specific agrar, Polonia a intrat în rîndul ță­rilor cu o industrie puternică, compa­­rîndu-se în multe sectoare de produc­ție cu țări tradițional-industriale ca Franța, Anglia, Italia etc. Producția industrială a crescut în Polonia de pes­te cinci ori față de nivelul antebelic. Numai în perioada 1950 - 1955 în R. P. Polonă au fost construite 11.000 de obiective industriale. In lo­cul unui sat sărac din imediata apro­piere a orașului Krakovia a luat ființă în perioada planului de șase ani, cu sprijinul Uniunii Sovietice, uriașul combinat metalurgic „V. I. Lenin“ de la Nowa Huta, a cărui producție va atinge în anul 1960 aproximativ 3 milioane tone de oțel anual și s-a ri­dicat un oraș modern cu peste 100.000 locuitori. Pe harta Poloniei au apărut în anii puterii populare noi obiective industriale ca, de pildă, fabrica de sodă de la Janikow — cea mai mare (Continuare In pag. 2-a) SĂRBĂTORIREA ZILEI FLOTEI AERIENE A U.R.S.S. MAREA FESTIVITATE AVIATICA DE PE AEROPORTUL TUȘINO MOSCOVA, 20 (Agerpres).­­ La 20 iulie sute de mii de locui­tori ai capitalei sovietice au asistat pe aeroportul Tușino din apropierea Moscovei la sărbătoarea tradițională anuală a aviației, consacrată zilei flo­tei aeriene a U.R.S.S. Spre deo­sebire de anii trecuți, de data acea­sta alături de sportivii sovietici și-au demonstrat măiestria de zbor și rea­lizările în dezvoltarea tehnicii avia­tice civile și sportive reprezentanții Bulgariei, Cehoslovaciei, Poloniei, Romîniei și Ungariei. Programul amplu al sărbătorii aviatice, împărțit în patru mari părți, a fost alcătuit din 38 de nu­mere. Fiecare din acestea a fost primit cu mult interes de specta­tori. Așezați in uriașul amfiteatru natural care înconjoară pista aero­portului ei au văzut în acțiune toate tipurile moderne de avioane sportive și civile. Festivitatea­ a început cu pilotaj individual și în grupuri pe planoare de diferite construcții. Planoriștii au fost înlocuiți de piloți conducători de elicoptere — de la elicoptere uriașe capabile să ridice deodată 70 de călători, pînă la elicoptere pitice ce încap pe platforme de auto­camioane obișnuite de pe care ele pot decola și ateriza și pînă la „masa zburătoare“ — un elicopter cu reacție fără elice și manșe. Apoi aviatori aparținînd unor cluburi aeronautice și-au demonstrat înalta măiestrie pe avioane sportive de diferite sisteme. Exercițiile lor s-au terminat cu demonstrarea unor noi avioane ale aviației civile sovie­tice. Deasupra aeroportului au zbu­rat în formație avioanele cunoscute în întreaga lume construite de acad. Andrei Tupolev — „TU—114“ — cea mai mare aeronavă din lume ca­pabilă să transporte 220 de călători și să străbată fără escală distanța Moscova—Pekin sau Moscova—Vla­divostok în numai nouă ore de zbor și „TU—104­ A“. După acestea au urmat vestitul avion „IL—18“ con­struit de ing. Serghei Iliușin și ,,AN—10“, amîndouă cu 100 de locuri. Formația a fost închisă de un a­­vion cu șase locuri destinat deser­virii liniilor aviatice locale. Aceste două avioane din urmă au fost create de cunoscutul constructor so­vietic Oleg Antonov. Festivitatea de pe aeroportul Tu­șino a durat trei ore. In acest timp piloții, planoriștii și parașutiștii care au participat la această sărbătoare au demonstrat o înaltă tehnică și o mare precizie. Numere acrobatice individuale și în grup pe planoare, avioane, precum și săriturile cu para­șuta executate de sportivii bulgari, cehoslovaci, polonezi, romîni, sovie­tici și unguri, au stîrnit entuziasmul asistentei. MOSCOVA, 21 (Agerpres). — TASS transmite : Trei numere în cadrul programului sportiv al marii serbări tradiționale a­­viatice care a avut loc pe aeroportul Tușino de lingă Moscova au fost efec­tuate de piloții sportivi romîni. Primul a evoluat pe un planor „Ct-2“ remorcat de un avion de con­strucție romînească pilotul Mircea Finescu. Desprinzîndu-se de avion la o înălțime de 900 m el a executat în mod strălucit figuri complicate de înaltă școală-tonouri, lupinguri, zbor pe spate, opturi, răsturnări. Maestrul Mircea Finescu a fost răs­plătit de aplauzele miilor de specta­tori Pilotul Constantin Manolache, maes­tru al sportului, s-a produs intr-un reușit număr de acrobație aeriană pe avionul Bu-133. Gama exercițiilor sale a început de la înălțimea de 50 m. Constantin Manolache a executat două „tonouri“, după care a urmat o întrea­MOSCOVA. 20 (Agerpres). TASS transmite : La 19 iulie a avut loc în Pala­tul sporturilor al stadionului central „V. I. Lenin“ din Moscova o șe­dință festivă consacrată Zilei flotei aeriene a U.R.S.S. In Prezidiul ședinței au luat loc mareșalii U.R.S.S.. Sokolovski, Ro­­kossovski, Bagramian, Biriuzov, a­­miratul Gorșkov. general-colonel Go­likov, mareșalii principali de aviație Jigariov, Novikov, mareșali de avia­­ție Verșinin, Astahov, Vorojeikin, La festivitatea de pe aeroportul Tușino au asistat conducători ai Par­tidului Comunist și ai guvernului so­vietic precum și generali sovietici, membri ai corpului diplomatic, zia­riști sovietici și străini. dă cascadă de figuri amețitoare, în­cheiată cu un picaj pe verticală, urmat de o redresare. Constantin Manolache aterizează în aclamațiile admirative ale spectatorilor. După alte două numere, în văzduh se ridică din nou prieteni din Romînia, își demonstrează de data asta măies­tria piloții Ștefan Calota, ajustor, Si­­mion Oțoiu, lăcătuș, și radiotelegra­fistul Constantin Onciu — elevi ai lui Constantin Manolache. Pe cele trei avioane pilotate de ei, IAR-813, piloții au parcurs fără escală distanța București-Kiev, iar de acolo pînă la Moscova. Cu acest zbor a fost stabilit un nou record de viteză pe un traseu recunoscut de F.A.I. (Federația aeronautică internațională) pentru a­­vioane sportive în greutate de 500— 1000 kg. Măiestria cu care au aterizat avioa­nele conduse de piloții romîni cu mo­toarele oprite și elicele calate a stîrnit un tumult de aplauze. Javoren­kov, mareșali de artilerie Cistiakov, Iakovlev, Varențov, cel mai vechi pilot rus Rossin­ski, renu­miții constructori de avioane Tupo­lev, Iakovlev, Mikoian, președintele Comitetului de stat pentru tehnica aviatică de pe lîngă Consiliul de Miniștri al U.R.S.S. — Dementiev, ministru al U.R.S.S., și alții. La această ședință a luat cuvîntul mareșalul de aviație Verșinin, co­mandantul suprem al Forțelor Ae­riene Militare ale Armatei Sovietice. Evoluția piloților sportivi romîni Ședința festivă de la Moscova Un aspect de la sărbătorirea aviatică de la Tușino (Telefoto : AGERPRES) Ordinul ministrului Apărării al U.R.S.S. MOSCOVA, 20 (Agerpres). TASS transmite : In ordinul ministrului Apărării al U.R.S.S., mareșalul Malinovski, cu prilejul Zilei flotei aeriene U.R.S.S., dat publicității la Moscova, a se subliniază că sărbătoarea aviației sovietice are loc anul acesta în condițiile unor remarcabile succese ale poporului sovietic în toate sec­toarele construcției comuniste. In continuare în ordin se spune că, cu numai citeva zile în urmă, Statele Unite ale Americii au în­ceput o intervenție armată în Liban și au creat o situație alarmantă și periculoasă pentru cauza păcii ge­nerale. In ordin se arată că în aceste con­diții sarcina Forțelor Armate ale U.R.S.S. constă în a manifesta o mare vigilență și a fi permanent gata pentru apărarea patriei socia­liste. In cinstea Zilei flotei aeriene a U.R.S.S. vor fi trase salve de salut la Moscova și în capitalele Republi­cilor unionale.

Next