Apărarea Patriei, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 231-257)

1959-10-14 / nr. 242

• Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă | -------------------­IS­AMBAREA PATRIEI # 1[| Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. de luptă — —.............................—— -------------—~ TM ~~~~ ” ale unității ANUL XV Nr. 242 (4085) Miercuri 14 octombrie 1959 4 PAGINI — 20 BANI Să asigurăm desfășurarea la un înalt nivel a adunărilor pentru dări de seamă și alegeri în organizațiile de partid In organizațiile de partid din Forțele noastre Armate încep în curînd adunările pentru dări de seamă și alegeri. De la ultimele adunări pentru dări de seamă și alegeri, organiza­țiile de partid din Forțele noastre Armate s-au întărit mult. A cres­cut rolul lor în viața unităților. Co­mandanții și șefii se sprijină mai mult pe ajutorul organizațiilor de partid, pe forța și tăria lor în Re­zolvarea sarcinilor complexe ale pregătirii de luptă și politice. Mem­brii și candidații de partid dau do­vadă de mai multă combativitate, muncesc cu simț de răspundere spo­rit pentru îndeplinirea hotărîrilor partidului și guvernului, a ordine­lor M.F.A. și dispozițiunilor D.S.P.A. Dezbaterea în adunările de partid a hotărîrilor plenarelor C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 și iulie 1959 a dus la imprimarea unui avînt general în muncă. Un nu­măr mare de comuniști, atemiști și militari fără de partid s-au anga­jat să lucreze mai bine pentru în­deplinirea sarcinilor pregătirii de luptă și politice, să lupte cu mai multă perseverență pentru întări­rea continuă a disciplinei militare și ordinei interioare, să manifeste grijă deosebită față de armamentul și tehnica de luptă din înzestrare. Adunările pentru dări de seamă sînt un bun prilej pentru a face bi­lanțul activității comuniștilor în a­­cest an de instrucție, a analiza mo­dul în care se îndeplinesc angaja­mentele luate, a sintetiza și genera­liza experiența bună acumulată în această perioadă, a scoate la iveală cu curaj lipsurile existente și a sta­bili direcțiile în care trebuie să-și îndrepte eforturile organizațiile de partid în noul an de instrucție. In fiecare unitate, perioada de pregătire a adunărilor pentru dări de seamă și alegeri trebuie să se caracterizeze printr-un avînt poli­tics deosebit. Munca de organizare a adunărilor trebuie să fie o muncă politică de mobilizare a maselor de militari în jurul organizațiilor de partid pentru îndeplinirea exempla­ră a sarcinilor ce decurg pentru ar­mată din hotărîrile partidului și gu­vernului. De aceea, organele condu­cătoare de partid trebuie să anali­zeze încă din timp și cu toată se­riozitatea cum au fost îndeplinite hotărîrile anterioare și în mod de­osebit cea adoptată la adunarea în care s-a discutat darea de seamă semestrială și să ia măsuri pentru traducerea în viață a acelor preve­deri care n-au fost încă îndeplinite. In acest scop vor fi mobilizați, prin trasarea unor sarcini concrete de partid, toți comuniștii și, prin ei, toți militarii din unitate. Pentru pregătirea politică membrilor de partid și a candidaților­­ în vederea adunărilor pentru dări de seamă și alegeri, este bine să se organizeze convorbiri și discuții despre centralismul democratic, drepturile și îndatoririle comuniști­lor, despre importanța criticii și au­tocriticii în viața partidului nostru, despre necesitatea întăririi continue a disciplinei de partid. Comuniștii să fie sfătuiți din timp să se gîn­­dească asupra măsurilor pe care le vor propune în adunare pentru ri­dicarea nivelului activității organi­zației și îmbunătățirea muncii poli­tice desfășurate în rîndul militarilor. Perioada de pregătire a adunări­lor pentru dări de seamă coincide cu pregătirea anului de instrucție. A­­ceasta impune în fiecare unitate rezolvarea unor sarcini numeroase și complexe. Pregătirea adunărilor pentru dări de seamă trebuie să se facă în strînsă legătură cu sarcini­le importante care stau în fața uni­tăților și să ducă la rezolvarea lor în cele mai bune condițiuni. In pe­rioada de pregătire a adunărilor trebuie să obținem ridicarea la un nivel mai înalt a rolului de frunte al comuniștilor în îndeplinirea tu­turor acestor sarcini, în munca po­litică educativă, în așa fel ca fieca­re membru sau candidat de partid, cît și organizația de partid, în an­samblul ei, să se prezinte la adu­narea pentru dare de seamă și ale­geri cu realizări cît mai însemnate. Nivelul dezbaterilor în adunările pentru dări de seamă și alegeri de­pinde intr-o mare măsură de cali­tatea dării de seamă. Dacă darea de seamă va cuprinde o analiză te­meinică a muncii organizației de partid și a organului său de con­ducere, ea va constitui o serioasă bază de discuții. O dare de seamă cuprinzătoare, cu un înalt conținut partinic, care să se ocupe de anali­za tuturor problemelor principale ale muncii organizației de bază res­pective, poate fi realizată numai prin atragerea unui mare număr de comuniști la elaborarea ei. Iată de ce este bine ca birourile organizații­lor de bază să-și formeze, pentru fiecare problemă care urmează a fi tratată in darea de seamă, obiec­tive din cei mai activi și competenți membri de partid, cu care să se consulte asupra diferitelor aspecte ale problemei respective. Este necesar ca în adunările pen­tru dări de seamă și alegeri să se dezbată multilateral cum au muncit comuniștii pentru traducerea în viață a hotărîrilor partidului și gu­vernului, pentru îndeplinirea pla­nului pregătirii de luptă și politi­ce, modul în care ei s-au afirmat ca elemente de frunte în însușirea și perfecționarea măiestriei milita­re sau în instruirea subordonaților. Să fie serios discutată atitudinea acelor comuniști soldați, sergenți și ofițeri care, deși au posibilități mai mari, se mulțumesc cu califi­cative mediocre. Cu mult curaj vor trebui scoase la iveală cauzele care fac­ ca în unele unități rezultatele în instruirea și educarea militarilor să fie sub nivelul cerințelor ; vor trebui combătute cu toată tăria ten­dințele de ușurări și simplificări in desfășurarea pregătirii de luptă, precum și neglijarea unor categorii importante ale instruirii și educării militarilor. Un loc important în conținutul dezbaterilor în aceste adunări îl va avea munca organizațiilor de partid pentru educarea militarilor în­ spi­ritul grijii față de armament și tehnica de luptă. Adunările pentru dări de seamă coincid cu pregăti­rea bazei materiale a noului an de instrucție, cu trecerea mașinilor de luptă și auto la exploatarea de iar­nă. Este evident că în aceste adu­nări trebuie să se discute cum s-au realizat aceste sarcini, cum au con­tribuit măsurile politice care au fost luate la asigurarea bazei mate­riale pentru noul an de instrucție, în ce măsură au fost îndeplinite și în această privință cerințele Ordi­nului ministrului Forțelor Armate și Dispozițiunile Direcției Supe­rioare Politice. In dările de seamă trebuie să se acorde o atenție deosebită proble­melor întăririi ordinei și discipli­nei militare, lichidării abaterilor de la disciplină din rîndul militarilor. In darea de seamă se va face o analiză temeinică a muncii de edu­cație desfășurată de organizațiile de partid, de către toți comuniștii, pentru prevenirea abaterilor de la disciplină, pentru ca viața în fie­care unitate să se desfășoare în strictă conformitate cu prevederile regulamentelor militare. In toate aceste probleme, darea de seamă va trebui să prezinte nu numai cifre și statistici, un bilanț al pregătirii de luptă, ci conclu­zii politice care să fie susținute cu exemple caracteristice și conclu­dente. De aici, din această analiză temeinică a înfăptuirilor pozitive obținute prin metodele cele mai bune, combătînd totodată cu fermi­tate lipsurile, slăbiciunile și meto­dele greșite de muncă, să reiasă sarcini politice prin aplicarea căro­ra să se obțină noi rezultate, noi succese. Folosind învățămintele seminariilor bilanț, în dările de seamă este ne­cesar să se analizeze temeinic con­ținutul și desfășurarea muncii ideo­logice, modul în care membrii și candidații de partid își însușesc în­vățătura marxist-leninistă. Aceasta cu atît mai mult, cu cît deși au fost obținute unele rezultate bune în acest an de învățămînt, în munca politico-educativă au continuat să existe multe lipsuri. Unele organi­zații de partid subapreciază munca ideologică. In unități și subunități se desfășoară deseori activități po­litice insuficient pregătite, cu un conținut educativ scăzut. Din această cauză, munca ideo­logică nu peste tot și nu în­totdeauna influențează în măsura cuvenită asupra ridicării con­științei politice a militarilor, a­­supra atitudinii lor față de muncă. De aceea va trebui înlăturat modul greșit, folosit în unele a­­dunări de dări de seamă și alegeri din anul trecut, de a aprecia mun­ca educativă, pregătirea politică a soldaților, subofițerilor și ofițerilor numai după numărul activităților politice desfășurate, după frecven­ță, după răspunsurile date la se­­minarii. Munca ideologică va trebui apreciată îndeosebi după felul în care militarii aplică în practică cu­noștințele teoretice însușite, după cum își îndeplinesc obligațiile lor de serviciu, după participarea lor la viața politică a unității, după comportarea lor în toate împreju­ (Continuare in pag. 3-a', emu In întîmpinarea Zilei Forțelor Armate ale R. P. R. Angajamentul unui militar de frunte Soldatul fruntaș­ Laslău Carol, membru de partid, se află în prezent în convocarea comandanților de grupe. Comandantul plutonului, lo­cotenentul Cireașă Petre, este­­ mul­țumit de priceperea cu care viitorul comandant de grupă a condus în ca­drul convocării o ședință de pregă­tire fizică, avînd ca temă trecerea pistei cu obstacole. Soldatul fruntaș Laslău Carol și-a însușit temeinic metodica predării acestei categorii de pregătire. Modul său exemplar de a acționa îl caracterizează­ în toate împrejurările. Faptul acesta nu este întîmplător. Dar să vă facem mai îndeaproape cunoștință cu vrednicul ostaș. Cînd întrebi despre cei mai inimoși militari din batalion care, prin exem­plul lor personal, au creat permanent o stare de însuflețire în munca osta­șilor pentru însușirea unei înalte pregătiri de luptă și politice, ți se amintește în primul rînd de soldatul fruntaș Laslău Carol, secretarul or­ganizației de bază U.T.M. pe bata­lion. Autoritatea sa de agitator se bazează pe fapte. La 23 August a fost declarat militar de frunte, iar cu cîtva timp înainte dobîndise și insigna de „Prieten al cărții“ Am stat de vorbă cu harnicul ostaș pe cîmpul de instrucție, acum, la cîteva zile înainte de sosirea in unitate a ostașilor din noul contin­gent. Soldatul fruntaș Laslău Carol a ținut să ne declare : „Trebuie să vă spun că în viața civilă am lu­crat la Atelierele Centrale­ Moinești, unde, ca tînăr utemist, am ținut să muncesc în așa fel, încît să mă situez în rîndul fruntașilor în pro­ducție. Aceeași dorință mi-a călăuzit activitatea și în perioada stagiului militar. Sînt fericit că am ajuns mi­litar de frunte, așa cum este de da­toria noastră, a tuturor ostașilor. Să vă spun drept, acum am mari emoții. Peste cîteva zile voi face cunoștință cu ostașii pe care îi voi instrui." Sin­ ferm hotărît ca din grupa pe care o voi comanda să formez o subuni­tate de frunte, alcătuită în întregime din militari de frunte. E angajamen­tul pe care mi-l iau în cinstea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R., este ho­­tărîrea cu care îmi­­ Voi începe acti­vitatea mea de comandant de grupă". Sîntem siguri că soldatul fruntaș Laslău Carol va da viață întru totul angajamentului său ostășesc Locotenent-colonel I. COSTE.! DIN NOU IN TEREN Anul de instrucție s-a încheiat. Și totuși, pe terenul din incinta cazăr­mii, militarii continuă să se instru­iască. Dornici să întîmpine Ziua For­țelor noastre Armate cu cît mai multe succese în pregătirea lor, viitorii co­mandanți de grupe își intensifică efor­turile pentru a învăța cît mai mult înainte de a porni să învețe pe alții meseria armelor. lui Lîngă un tun antiaerian, locotenen­Drague Emilian dă o indicație metodică nouă viitorilor instructori. „Pînă acum­ — spune el — pentru instrucția la material servanții se adunau în linie la cîțiva metri îna­poia tunului. In noul an veți proceda astfel. Servanții vor fi strînși în semi­cerc chiar aici lîngă piesă. Iar dum­neavoastră veți demonstra părțile ei componente, purtînd mîna pe fiecare piesa în parte. In timpul predării veți pune dese întrebări și servanții vor răspunde tot așa, indicînd concret piesele despre care­ e vorba. Și acum să trecem să executăm acest lucru practic...“ Sub vîntul aspru al toamnei, ins­­traliorii de sub comanda locotenentu­lui Pasca Petru au executat un exer­cițiu de instrucție tactică, pe parcursul căruia au primit multe indicații me­todice și au tras numeroase învăță­minte. Acum exercițiul s-a terminat, întrebat fiind care dintre viitorii ins­tructori s-a comportat mai bine, co­mandantul a răspuns că toți. Totuși, el a ținut să evidențieze în mod deo­sebit pe viitorii instructori Demostene Constantin, Jude Nicolae și Patca Emeric. Printre cei prezenți pe terenul de instrucție se află și comandantul uni­tății. După ce a trecut pe la mai multe subunități, l-am rugat sa-și spună părerea despre modul de desfă­șurare a convocării metodice și des­pre sergenții pe care îi va avea în noul an. El mi-a vorbit favorabil și de una și de cealaltă. „Vom avea sergenți bine pregătiți. Aceasta este părerea mea“, a conchis el. Căpitan GH. RODEANU VEȘTI DINTR-O UNITATE DE INFANTERIE . Vechiul poligon de antrenament la instrucția focului pe timp de noapte nu mai corespundea. Mulți militari, în loc să se antreneze, erau folosiți pentru marcarea focului la anumite distanțe, pentru luminarea și așezarea țintelor. Echipa condusă de plutonierul major Avrigeanu C. s-a angajat ca în cinstea Zilei Forțe­lor Armate ale R.P.R. să pună la punct acest poligon, angajament care deja a fost­ îndeplinit. Dotat cu in­stalații moderne, poligonul permite acum executarea procedeelor de tra­geri asupra țintelor marcate prin foc la gura țevii, asupra țintelor lumi­nate de rachete, observarea, deter­minarea distanțelor, precum și arun­carea grenadelor cu precizie pe timpul nopții. De asemenea, marcarea focului la gura țevii, manevrarea ra­chetei și a țintelor la anumite dis­tanțe sînt executate acum din ca­bină de către un singur militar, după un cod de semnale stabilit cu șefii de ateliere.­­ Lipsa unei săli de festivități se simțea tot mai mult în unitate. Din inițiativa conducerii unității, în locul unei vechi săli care era folo­sită pentru ținerea diferitelor mate­riale, s-a trecut la amenajarea unei săli moderne de festivități. N-a tre­cut mult timp de la începerea lu­crărilor și sala proiectată a început să prindă contur. Din resursele uni­tății a fost amenajată scena, instala­ția electrică, iar acum se lucrează la cabina de proiecție. Lucrările la noua sală de festivități se desfă­șoară într-un ritm susținut, militarii fiind hotărîți să o dea în folosință în cinstea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R In munca voluntară depusă pentru amenajarea noii săli de festivități s-au evidențiat in mod deosebit ute­­miștii din organizația al cărei secre­tar este locotenentul Goia Petre. Locotenent I. MICU VIITORI INSTRUCTORI ȘI EDUCATORI AI SOLDAȚILOR (FOTO : C. MIHAIȚA) O SECȚIE DE MEDICINĂ NUCLEARĂ LA CLUJ CLUJ 13 — La numeroasele cli­nici medicale și secții de specialita­te clujene s-a adăugat o nouă sec­ție — secția de medicină nucleară, care și-a început recent activitatea în cadrul clinicii de radiologie a In­stitutului medico-farmaceutic. Secția este dotată cu aparatură electronică și instrumente speciale fabricate în Uniunea Sovietică, R.D Germană, R. P. Ungară și in țara noastră. Unele din ele au fost con­fecționate în atelierele de mecanică fină ale Institutului medico-farma­­ceutic din Cluj. Secția de medicină nucleară are posibilitatea să asigure aplicarea clinică a izotopilor radioactivi și să facă studii radiobiologice. Aci se vor face tratamente in Razehow, leucemii, tumori ale pielii, depis­tarea de boli canceroase, determi­nări de metabolism ale unor subs­tanțe in organisme vii. Prin grija sfatului popular orășe­nesc s-au alocat importante fon­duri în vederea transformării sec­ției intr-un centru modern de apli­cări clinice și cercetări medicale Clădirea care va fi ridicată in a­­cest scop și care va avea 8 labora­toare va fi terminată și dată in folosință în cursul anului viitor. Colectivul uzinelor „Mao Tze­dun” din Capitală a obținut im­portante economii prin reduce­rea prețului de cost și economii de materiale. Astfel, numai in luna august s-au obținut economii în valoare de 416.000 lei peste cele planificate, economii obținute prin reducerea prețului de cost și prin economii de materiale. In clișeu . Echipa lui Miha­lache Manolache formată din to­varășii Constantin Tudose, Ion Flămînzeanu și Vasile Dumitru lucrează la montarea unei pompe pentru instalații de foraj. Deschiderea în Capitală a Pavilionului de mostre de mărfuri Sînt expuse aproximativ 20.000 sortimente de mărfuri de larg consum­ Marți după-amiază s-a deschis în Parcul de cultură și odihnă I. V. Stalin din Capitală Pavilionul de mostre de mărfuri, organizat de Ministerul Comerțului, în colaborare cu Ministerul Industriei Bunurilor de Consum,­­Ministerul Industriei­ Grele, Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei și Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugărești. La deschidere au luat parte Al. Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, conducători unor ministere și organizații cu c­­nt­racter economic, directori ai între­prinderilor producătoare de bunuri de larg consum din Capitală, nu­meroși invitați. In cuvîntul de deschidere, tovarășul G­ogu Rădulescu, ministrul Comerțu­lui, a arătat că pavilionul va în­lesni cunoașterea cerințelor populației prin studierea observațiilor, și suges­tiilor maselor largi de consumatori cu privire la calitatea, modelul, cu­loarea, modul de prezentare etc. s mărfurilor expuse, mărfuri care se vor găsi în magazinele de desfacere în prima jumătate a anului viitor. Asistența a vizitat apoi standurile pavilionului de mostre în care sînt expuse aproximativ 20.000 de sorti­mente de mărfuri de larg consum fa­bricate de industria noastră socia­listă. Atît în standurile industriei alimentare și ușoare, cît și în cele ale industriei grele, industriei chi­mice și cooperației meșteșugărești, se află­ numeroase produse noi. Prin­tre acestea sînt o gamă variată de sortimente de conserve din legume și fructe, produse lactate, produse zaharoase etc. Alături de fire din teton fabricate de cea mai tînără în­treprindere a industriei chimice din Săvinești sînt expuse țesături și tri­cotaje din fire și fibre sintetice, precum și diferite calități de stole din lină, țesături din in și cînepă, confecții, încălțăminte,­ diferite mo­dele de covoare, blănuri, articole de uz casnic de artizanat, articole spor­tive și instrumente muzicale. Indus­tria chimică prezintă, printre altele, noi coloranți, înlocuitori, de­ săpunuri, hîrtie foto ca și numeroase articole noi din mase plastice cum sînt o­­biecte de uz casnic, articole de im­­brăcăminte, jucării, întreprinderile industriei grele expun produse mult solicitate de populație, tipuri noi de aparate de radio, biciclete, mașini de cusut, aspiratoare de praf, frigidere electrice, fiare de călcat și numeroase alte articole electrotehnice de uz casnic. U­n loc important îl ocupă în pa­vilion articolele pentru copii. In standuri speciale se află noi pro­duse alimentare pentru cei mici, pre­­cum și confecții, jucării etc. Pavilionul de mostre, cu numărul său mare și variat de produse, arată progresele însemnate realizate­ de in­dustria noastră, grija pe care poartă partidul și guvernul ridicării o continue a nivelului de trai al oa­­menilor muncii, arată atenția pe care o acordă lucrătorii din comerțul so­cialist și din industria producătoare de bunuri de larg consum studierii cerințelor populației și satisfacerii exigențelor sporite ale consumatori­lor. Pavilionul de mostre de mărfuri, care începînd de miercuri 14 octom­brie va fi deschis timp de­­ două săp­­tămîni, poate fi vizitat zilnic între orele 10—14 și 16—20, iar duminica între orele 10—20. La intrarea în pa­vilion vizitatorii primesc chestionare în care notează observațiile și su­gestiile lor. In timpul cît va fi deschis pavilio­nul, Fabrica de confecții „Gh. Gheor­­ghiu-Dej“ și întreprinderea „Arta modei“ din Capitală vor organiza prezentarea unor noi modele de con­fecții. (Agerpres). Aspect din sala expoziției (Foto ) AGERPRES] într-un sat din Bărăgan Pînă mai acum 15 ani, prin a­­ceste locuri hălăduiau nestinghe­rite mizeria și foamea, atribute proprii orînduirii în care dreptul de a exploata al moșierilor ere pecetluit prin pravilele mari și mici ale țării. Și ca un simbol parcă al suferinței, pe puținul pa­­mint al celor săraci, în lanurile pipernicite de grîu și porumb, ne­lucrate cum trebuie, creștea înalt de doi coți pelinul. Iar oamenii cîntau in versuri de obidă viața lor : Pelin beau, pelin mănînc, Cu pelin seara mă culc, De amar și de pelin­ul meu suflet este plin. Ca o mărturie, lăsată viitorimea să știe și să nu uite, țăranii și-au­ botezat satul cu un nume izvorît din traiul lor de toate, zilele : Pelinu... Au trecut ani — nu prea mulți, dar rodnici și înnoitori — de cină țăranii muncitori din aceste locuri și-au smuls din suflet și din la­­nuri, pentru totdeauna, amarul pelinului. Frații Pascu, moșieri vestiți prin necinste, cruzime și POPASURI ÎN G. A. C. samavolnicie, și-au luat tălpășița alungați de mînia revărsată­­ a fostelor slugi și simbriași. Pămîn­­tul a trecut în stăpînirea celor ce-l muncesc. Cîțiva ani după acest eveniment de seamă, un pumn de țărani­ din satul Pelinu, călăuziți de cuvîntul partidului, și-au strîns la un loc pământurile constituind o gospo­dărie colectivă. Tovarășul Luchian Ilie, președintele, iși amintește și acum că foaia de hîrtie pe care trecuse averea tinerei colective ră­­măsese mai bine de jumătate albă pentru a nota pe cei 29 de înte­meietori cu averea lor de 100 ha., cîteva care și 2 boi nu era nevoie de spațiu prea mult. De la an la an gospodăria a început să prindă puteri, colecti­viștii să ducă acasă bucate tot mai îndestulătoare. Au fost și greutăți, dar s-au rezolvat cu răb­dare. Comuniștii au ajutat per­manent țăranilor cu gospodărie individuală să înțeleagă superiori­­tatea agriculturii socialiste, con­­vingîndu-i să se alăture colecti­viștilor. Tovarășul președinte Luchian ne-a povestit un ,,caz" caracteris­tic. Țăranul individual Sima Dă­­nilă avea 1,50 ha­. pămînt. Il mun­cea cu greu, și mare venit n-avea de pe urma lui. — De ce nu vrei să intri­­ în colectivă, bade Dănilă ? — l-a în­trebat președintele intr-o zi, pri­­vindu-l cum se necăjea să-și are ogorul cu două vaci pipernicite, la privește tractoarele noastre ce mai treabă bună fac. — De ce, de ce — îl îngînă Dă­nilă lucrînd mai departe. — Me­reu aceeași întrebare! Mai aștept, iaca ! — Nu te supăra bade, te-am întrebat și eu, ca omul. îmbunat, Dănilă căută să-l îm­pace . — Mi-am însurat un fecior, l-am dat pămînt, cum se cuvine. Mai am unul, la toamnă face nuntă și el. Dacă intru în colec­tivă, ce­i dau ? Hai, răspunde ! Dănilă n-a primit răspuns a­­tunci. L-a primit două săptămâni mai tirziu. Era invitat la nunta a doi tineri colectiviști. S-a dus. La masă a stat lîngă președinte. A văzut atunci darurile date de co­lectivă tinerilor căsătoriți: doua oi, un purcel, grîu, porumb — peste zilele muncă — precum și material pentru casă. — Ce zici, bade Dănilă, știm să ne căsătorim feciorii ,,cum se cuvine“ ? Dumneatale ce-o să-i dai băiatului la­ nuntă ? O bucată de pământ, nici cît un cuibar de găină. Pe cînd ai noștri, privește, tot pămîntul e al lor, ca și­ ai nostru al tuturor ! In primăvara acestui an badea Dănilă Sima a intrat în colectivă. In prezent, G.A.C. din Pelinu numără 440 de familii cu 135­ hectare pămînt. Și nu numai atît. Ea are un fond de bază de 1.200.000 lei. Prin munca lor, co­lectiviștii și-au ridicat două sai­vane pentru cele 650 oi, două grajduri din cărămidă, acoperite cu țiglă, în care își au adăpost peste 92 de bovine, cotețe siste­matice pentru 484, păsări etc., etc. Dacă anul trecut colectiviștii au realizat un venit de 25 lei la ziua muncă, anul acesta venitul va fi și mai mare. La ședința de dare de seamă C­­CUCI (Continuare in pag. 3-a) CIFRE ȘI FAPTE de ToXIT­ șioXc" . Recoltarea florii-soarelui se apropie de sfirșit. In acest an, cultura acestei plante a fost ex­tinsă în întreaga țară pe incă 160.000 ha. Prin aceasta a fost îndeplinită sarcina trasată de plenara C.C. al P.M.R. din noiembrie 1958 pri­vind sporirea producției de floa­rea soarelui. Gospodăriile agricole de stat din regiunea Timișoara au atins recolta de 2.000—2.500 kg. semin­țe la hectar.­­La gospodăriile de stat Bor­­dușani și Fetești, regiunea Cons­tanța, se cresc mii de porci și păsări de apă, prin folosirea re­surselor naturale de hrană din bălțile Dunării. In aceste condi­țiuni porcii consumă numai un supliment de circa 2,5 kg, con­centrate pentru un kilogram de creștere în greutate vie, iar pre­țul de cost al unui kilogram de carne nu trece de­­ 4—5 lei . La G.A.S. Valea lui Mih­ai, regiunea Oradea, revin alte 30 de unități vită mare la 100 ha teren In regiunea București, la G.A.S. Dragalina, s-a obținut o producție medie de 2.304 kg. grîu la hectar pe o suprafață de 4.328 ha. • La G.A.S. Mănăstirea, raionul Oltenița, se prevede obținerea a peste 4.000 kg. de porumb boab: la ha. Pentru anul viitor G.A.S. Mănăstirea s-a angajat să dea 4.500 kg. grâu și 5.000 kg. porumb boabe la ha. Comuna Alioș, din raionul Li­pova, este în întregime colectivi­zată. 399 de familii de țărani mun­citori lucrează în comun o supra­față de 2.290 hectare teren arabil. De curînd, gospodăria a împărțit avansul de 40 la sută pentru zilele lucrate pînă la 15 august. Pentru fiecare zi muncă colectiviștii au primit drept avans c­­e 5 kg. grîu, 1,500 kg. orz, 9 kg. fin și 5 kg prune. Familia colectivistului Petre Lupu, compusă din 6 persoane, a primit ca avans, pentru 880 zile­muncă : 4.400 kg. grîu, 1.320 kg orz, 4.400 kg. prune și 5.517 kg fin. Pentru 579 zile­ muncă, familia colectivistului Vasile Drăgan, com­pusă din 3 membri, a primit drept avans : 2.895 kg. grîu, 868,5 kg. orz, 2.895 kg. prune și 3.195 kg. fin. Fierarul gospodăriei, colecti­vistul Nicolae Duckaram, care realizat singur, pînă la 15 august a a.c., 400 zile-muncă,­­ a primit ca avans : 2.000 kg. grîu, 600 kg. orz, 2.000 kg. prune și 2.961 kg. fin.

Next