Apărarea Patriei, octombrie 1960 (Anul 16, nr. 232-257)

1960-10-14 / nr. 243

« l› Pentru patria noastră, Republica Populară Romîna / #APARAREA PATRIEI 1IT Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. militar ANUL XVI Nr. 243 (4395) Vineri 14 octombrie 1960 4 PAGINI — 20 BANI ÎN CINSTEA ZILEI FORȚELOR ARMATE ALE R. P. R. In cinstea Zilei Forțelor Armate la panoul de onoare este pus și portretul soldatului fruntaș Ni­colae Oprescu. El a obținut rezultate bune și foarte bune în pregătirea sa. Un grup de militari din aceeași subunitate sînt bucuroși că încă unui tovarăș de-al lor i s-a făcut cinstea de a avea fotografia alături de cei mai buni ostași din unitate. In grup îl remarcăm și pe soldatul fruntaș Simion Birta, „Militar de frunte“ care speră ca în curînd să apară la panou și fotografia lui. (Foto : M. Pojogeanu) AU REALIZAT ÎNSEMNATE ECONOMII în întrecerea ce se desfășoară între subunitățile din unitatea unde muncește maiorul N. Sfica, pentru­­ realizarea de cît mai multe economii, pe primul loc se situează pînă în prezent militarii din sub­unitatea comandată de căpitanul D. Andronache. Ei au realizat de la începutul lunii septembrie și pînă , acum peste 10.000 lei econo­mii. S-au evidențiat în această muncă soldații fruntași D. Buznic, V. Maca și Gh. Pop. [De la un corespondent voluntar] Pentru muncă - răsplată binemeritată (Prin telefon). — Antrenați în întrecerea socialistă, militarii subunității din care face parte căpitanul Gh. Vîntur au obținut în acest an de instrucție rezultate din cele mai bune. Recent, datorită activității desfășurate și a calificativelor dobîndite, subunitatea a fost declarată „Subunitate de frunte“. Cele mai bune rezultate le-au obținut telegrafiștii, care au devenit cu toții specialiști de clasă iar radiotelegrafiștii în proporție de 84 la sută. O vie activitate au desfășurat căpitanul Gh. Vîntur și locotenentul major Aureliai­ Oprea. Maior GH. DIACONT Locotenent I. TOMA Activități interesante la Casa ofițerilor Casa ofițerilor din garnizoana noastră își aduce o prețioasă contribuție la organi­zarea și desfășurarea activităților stabilite in întîmpinarea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. Pe lîngă mă­surile luate pentru a sprijini unitățile în această acțiune. Casa ofițerilor organizează în cinstea zilei de 25­­ octombrie o serie de manifestări cultural­­sportive. Astfel, se vor desfășura în a­­ceastă perioadă con­cursuri sportive între militari la mai multe probe, printre care fotbal, volei, tenis de masă, șah etc. Cu concursul Teatrului de Stat din localita­te și al Casei regio­nale de creație, va avea loc la Casa ofi­țerilor o seară tema­tică unde se vor pre­zenta cele mai fru­moase creații închi­nate Forțelor noastre Armate. Echipa artistică a casei ofițerilor pre­gătește și ea un pro­gram nou pentru a­­ceastă zi pe care îl va prezenta militari­lor din la cîteva garnizoană, întreprin­deri din oraș și în fața membrilor unei gospodării agricole colective. Locotenent I. PINTECE Gînduri de ostaș ...Nu știm dacă este înalt, scund sau de statură potrivită ; nu-i cunoaștem culoarea ochilor, a părului. Știm doar atît­­ e un ostaș. Unul din tinerii veniți să învețe meseria armelor, să învețe să apere cu vigilență și pricepere patria. Și, totuși... El, soldatul fruntaș Savencu Mihai poate fi cunoscut... fără să fie văzut , oa­menii pot fi cunoscuți după ac­țiunile lor, după simțămintele, idealurile, năzuințele lor. Il cunoaștem astfel pe ostaș și-i desprindem trăsăturile dintr-o scrisoare semnată de dinsul. O scrisoare adresată redacției. O festivitate. Neobișnuită, deși a început să devină ceva obiș­nuit in unitățile noastre , sub­unității din care face parte i se a­­cordă titlul de „subunitate de frun­te“. Emoția este ascunsă cu greu. Toți vor să pară gravi, dar privi­rile ii trădează. Acum, in acest moment, primesc răsplata efor­turilor lor, a zilelor senine, ploioase, călduroase sau frigu­roase in care au dus la îndepli­nire misiunile. Drum lung, anevo­ios , pentru a-l­­ străbate a fost nevoie de toată ardoarea tinereții, de entuziasm, de dragoste față de muncă, de dorința sinceră, pro­fundă, de a-și face pe deplin da­toria. El, soldatul fruntaș Savencu ascultă cu atenție cuvintele din ordinul de front, își simte inima bâtînd cu putere. De ce și ceilalți vorbesc feri­ciți, vrute și nevrute, după termi­narea festivității ? Vor să-și as­cundă în dosul vorbelor emoția, care la unii e gata să se trans­forme în lacrimi de bucurie. Cel puțin aceasta este impresia solda­tului fruntaș Savencu. Vorbește și el: „Ți-amintești la tragerea...“ „Ți-amintești in apli­cația...“ 11. ascultă toți și nu-l ascultă nimeni. Toți vor să-și despresoare inima din strînsoarea emoției: „Ți-amintești...“ Cui îi spui toate acestea? Lor, tovarășilor tăi care le­ cunosc tot atit de bine ca și tine. El, soldatul fruntaș Sa­vencu ar dori să împărtășească bucuria lui, a tovarășilor lui, și altora. Pentru că omul nu poate trece nepăsător pe lingă bucuria tovarășilor săi, ...Scrie. Către redacție. Vor citi și alții... Recitește cele scrise. Nul Tot ce scrie nu-i decît o picătură din bucurie. „Vreau să vă scriu despre bucuria mea și a tovarășilor mei. A trecut un an de cînd sînt în subunitatea de mitraliere. Anul acesta, zilele care s-au scurs, ziua de azi — n-am să le uit nici­odată...“ Și cuvintele se aștern mai de­parte pe hîrtie. „...Comandantul, locțiitorul poli­tic, membrii de partid, atemiștii, toți ostașii subunității au muncit cu însuflețire...“ Ar vrea să șteargă cuvintul „în­suflețire“. E puțin spus Nu, im poate reda hotă­­rîrea, avuntul în muncă, întrecerea, bucuria primelor succese. Dar cei care vor citi scri­soarea vor înțe­lege. Nu se poate să nu­­ înțeleagă ! Ce să mai scrie ? Despre sergentul Mircea Mitru, membru de partid și secretar al organizației U.T.M.? Trebuie să fi fost alături de el, să-i simți căldura sufletească, îndemnul inimii, al faptelor lui pentru a-l aprecia cum se cuvine. „Nu pot să vă redau tot ce simt. Toți din subunitatea noas­tră sînt militari de frunte , gru­pele, plutoanele sînt subunități de frunte. Marea unitate a recompen­sat pe ofițerii P. Costiniuc, Maxim și ceilalți ofițeri ai sub­­.­unității. Au fost clipe de neuitat... Ne-am angajat ca și în anul de instrucție care vine să fim în frunte. Să facem o tradiție prin munca noastră. Să învățăm să ne instruim­ pentru a fi gata, oricînd pentru a ne respecta jurămîntul militar.. Acestea sunt cîteva din rândurile scrise de soldatul fruntaș Mihai Savencu. Rânduri scrise despre cei care își închină eforturile apărării patriei ! Căpitan I. CAPEI -* m / •J- |, , -, imm nr —■ ■*** :itits gq. 2-q In prag Viitori comandanți de posturi de luptă Acum cîteva zile, școala de gradați din garnizoană și-a în­cheiat cursurile. Zi de zi, aici au învățat viitorii comandanți de posturi de luptă care vor lua locul celor lăsați la vatră Programul școlii a fost în­tocmit astfel nncit marinarii participanți să-și însușească mai bine specialitatea, să învețe me­todica predării temelor de spe­cialitate pentru posturile de luptă respective, cum să orga­nizeze și să conducă antrena­mentele subordonaților. In școa­lă s-au întilnit marinari de toate specialitățile, timonieri și semnalizatori, tunari și mineri dragori, torpilori și mecanici etc. Obținerea de rezultate bune și foarte bune la examene a constituit obiectivul principal al întrecerii intre diferitele specia­lități. In frunte s-au situat gru­pele m­așiniști, torpilori și mi­neri-dragoni. Iată și numele cî­­torva dintre militarii care au obținut calificative foarte bune : soldatul fruntaș Ene Laurențiu și soldatul Radu Popescu, ma­­șiniști, care au manifestat voință deosebită atît la cursuri , cit și în aplicații (au stat pe vreme rea ore în șir de cart la mașini). De asemenea, solda­tul fruntaș Ion Boșneagu, torpi­lor, soldatul Eugen Banu, timo­nier, soldatul fruntaș Mihai Presadă, mitralior, soldații frun­tași Octavian Mîndru, girobuso­­list, Constantin Decu și alții au dovedit stăruință în pregătirea lor de viitori instructori și edu­catori ai soldaților. Comandantul școlii, apreciind rezultatele obținute, a evidențiat pe locotenenții N. Barbu, Ion Bota și plutonierul Ion Maxi­­menco care au muncit cu multă tragere de inimă pentru buna instruire a viitorilor instructori. Examenele odată terminate, militarii au plecat la navele lor, nerăbdători ca în noile funcții de comandanți de pos­turi de luptă să aplice ceea ce au invățat. Locotenent NICOLAE PAVEL SE FAC ULTIMELE PREGĂTIRI In subunitatea noastră se lu­crează intens pentru ca sălile de specialitate să fie în perfectă stare în vederea începerii noului an de instrucție. Astfel, sub îndru­marea locotenenților C. Sîmb­ores­­cu și P. Șincaliuc, operatorii fac ultimele pregătiri. Cu multă sîrguință se lucrează și în sala de specialitate R. T. G. Aici se fac ultimele verificări la stația de radio de emisie-recepție. Se evidențiază, prin interesul ce-l depun în această activitate, solda­ții fruntași Gh. Burloiu și Gh. Sima, radiotelegrafiști de clasă și militari de frunte. Soldat fruntaș GR. CAI.OIAN Pînă la începerea noului an de instruc­ție au mai rămas puține zile. In a­­ceastă perioadă, în unitatea din care face parte maiorul Gh. Gheți se desfă­șoară numeroase ac­tivități menite să asigure condiții cît mai bune pentru in­struirea și educarea noului contingent. O atenție deosebi­tă s-a acordat îm­bogățirii bazei mate­riale a procesului de pregătire politico ideologică a milita­rilor. In acest scop au fost confecționate panouri, grafice com­parative, citate, lo­zinci. Acestea înfăți­șează clar și expre­ssiv realizările obți­nute de oamenii In vederea noului an de instrucție Asigurarea bazei materiale a învățamîntului politico -ideologic muncii, sub conduce­rea partidului, pers­pectivele luminoase ce se deschid în fața poporului nostru în perioada planului de 6 ani. Aceste mate­riale vor folosi atît la pregătirea politi­­co-ideologică a mili­tarilor, cît și la di­feritele activități po­litico-culturale. Ast­fel sînt panourile : „Industria grea — baza dezvoltării eco­nomiei naționale“, „Transformarea so­cialistă a agricultu­rii“, „Venitul națio­nal și creșterea bu­năstării oamenilor muncii“, „Liniile di­rectoare ale progra­mului de dezvoltare a economiei naționa­le în perspectivă“ și altele Materialele confec­ționate în vederea noului an de instruc­ție vor alcătui o ex­poziție intitulată : „Un țel măreț : de­­săvîrșirea construc­ției socialiste în pa­tria noastră“. Cu a­­jutorul acestor mate­riale, lucrătorii poli­tici din unitate, or­ganizațiile de partid și U.T.M. vor pu­tea să desfășoare o muncă mai temeini­că în rîndul militari­lor pentru populari­zarea realizărilor ob­ținute de poporul nostru, a perspecti­velor luminoase ce se deschid patriei noas­tre în viitor Căpitan P. DRAGOMIR O mare înfrîngere a puterilor colonialiste în Adunarea Generală a ORN­U. A fost aprobată în unanimitate propunerea Uniunii Sovietice ca „Declarația cu privire la acordarea independenței­­ arilor și popoarelor coloniale" să fie discutata în Adunarea Generală Ședința din dimineața zilei de 13 octombrie NEW YORK, 13 (Agerpres). TASS transmite : La 13 octombrie ora 11,19 (ora New Yorkului) s-a deschis ședința plenară de dimineață a celei de-a 15-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U. Adunarea Generală a continuat să discute unde să se examineze declarația privitoare la acordarea independenței țărilor coloniale — în Comitetul Politic sau în ședința plenară a Adunării. In această pro­blemă existau recomandarea Co­mitetului General și amendamen­tul sovietic prop­unînd ca această problemă să fie transmisă Adu­nării. Datorită faptului că Seku Ture președintele Republicii Guineea, ur­mează să plece în curînd din New York, i s-a acordat cuvintul peste rînd. El a spus că este în prezent singurul dintre conducătorii stat.­După aceea, făcînd uz de dreptul de replică, a luat cuvintul condu­cătorul delegației sovietice, N. S Hrușciov. El și-a exprimat marea satisfacție în legătură cu faptul că reprezentantul Statelor Unite acceptat ca această importantă pro­­­blem­ă — problema eliberării popoa­relor coloniale — să fie discutată în ședințe plenare, dar a avertizat pe delegați că aceasta nu este de­cît o victorie pe plan procedural și că este necesar ca Adunarea Gene­rală să adopte declarația cu privire la lichidarea totală a sistemului colonial Libertatea popoarelor co­loniale, a declarat conducătorul de­legației sovietice, nu se oferă pe tavă — ele au cucerit-o prin luptă dârză, cu prețul unor jertfe mari. N. S. Hrușciov a spus că modifi­carea pozițiilor delegațiilor Sta­telor Unite și Angliei dovedește că­lor africane și asiatice care se află la New­ York și că dorește să vor­bească in numele popoarelor aces­tor state. Remarcînd că în cadrul ședinței de aseară majoritatea co­­vîrșitoare a delegaților au declarat că sprijină cu toată căldura pro­iectul „Declarației cu privire la acordarea independenței țărilor și popoarelor coloniale“, prezentat de Uniunea Sovietică. Seku Ture cerut Adunării Generale să adopte a în unanimitate această declarație. După discuția din ziua precedentă­­ din Adunarea Generală, in timpul că­reia a devenit clar că majoritatea de­legațiilor sprijină amendamentul Uniu­nii Sovietice, reprezentanții S.U.A. și Angliei au bătut in retragere și au de­clarat că­ și delegațiile lor se pronunță pentru discutarea problemei indepen­denței țărilor și popoarelor coloniale in cadrul ședințelor plenare ale Adu­nării Generale nu există oameni care să nu mai ofere nici o speranță. El a subliniat necesitatea de a se da dovadă de aceeași perseverență și la rezolvarea problemei dezar­mării. Popoarele, a spus el, trebuie să-și ia soarta în propriile lor uniuni. Conducătorul delegației so­vietice a subliniat că problema de­zarmării afectează nu numai Uniu­nea Sovietică, Statele Unite, An­glia și Franța, ci toate popoarele lumii. De aceea, a declarat ei toate popoarele lumii trebuie să abordeze rezolvarea acestei proble­me cu același simț de răspundere cu care abordează problema lichi­dării colonialismului, și atunci pa­cea va triumfa în întreaga lume. După o scurtă cuvîntare a repre­zentantului Nepalului ADUNAREA GENERALĂ A APROBAT­ IN U­­NANIMITATE, FARA SA SE TREACĂ LA VOT, PROPUNEREA UNIUNII SOVIETICE DE A SE DISCUTA IN CADRUL ȘEDINȚE­LOR PLENARE DECLARAȚIA CU PRIVIRE LA LICHIDAREA TOTA­LA A SISTEMULUI COLONIAL. In felul acesta a eșuat in mod rușinos recomandarea general, adoptată sub Comitetului Statelor Unite, Angliei și presiunea altor puteri occidentale, ca această de­clarație să fie înmormîntată in Comitetul politic. Luînd cuvintul în replică, dele­gatul Filipinelor a spus printre al­tele­ că declarația sa din ședința din 12 octombrie a fost făcută din considerente de „autoapărare“. APOI PREȘEDINTELE A A­­NUNȚAT CĂ ADUNAREA GENE­RALĂ TRECE LA PROBLEMA URMĂTOARE : PRIMEJDIA CARE AMENINȚĂ PACEA GENERALĂ CA URMARE A ACȚIUNILOR A­­GRESIVE SĂVÎRȘITE DE S.U.A. ÎMPOTRIVA UNIUNII SOVIETI­CE. Adunării Generale i-a fost pre­zentată recomandarea, impusă Co­mitetului general de Statele Unite, de a transmite această problemă Comitetului nr. 1. Uniunea Sovie­tică a adus un amendament la a­­ceastă recomandare, propunînd ca această problemă de cea mai mare importanță să fie examinată în ședințele plenare ale Adunării Ge­nerale. S-a dat cuvintul lui N. S. Hruș­­aiov, șefu­l delegației sovietice. Re­­ferindu-se la cuvîntarea reprezen­tantului Filipinelor, N. S. Hrușciov a remarcat in glumă că acest de­legat nu este un om definitiv pier­dut, că în el există un sîmbure sănătos Rușii au o zicătoare : „Orice legumă la timpul ei". S-ar putea spune că reprezentau­ (Continuare in pag. 4-a) Cuvîntul lui N. S. HRUȘCIOV Bilanț rodnic al întreprinderilor Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei Au fost realizate peste plan : ^ 20.390 tone de sodă calcinată și caustică «uf 10.000 tone acid sulfuric ^ 15.054 tone benzină 24.920 tone uleiuri minerale Economii de 57.593.000 lei Muncitorii, inginerii și tehnicie­nii din întreprinderile ce aparțin Ministerului Industriei Petrolului și Chimiei au încheiat bilanțul primelor trei trimestre ale acestui an cu o depășire de 2,1 la sută a planului producției marfă, reali­­zînd peste plan importante canti­tăți de produse. Astfel chimiștii au dat în plus în această perioadă 20.390 tone de sodă calcinată și caustică, peste 10.000 tone de acid sulfuric, 3.000 vagoane îngrășă­minte cu fosfor, 28,1 tone fire sin­tetice etc. In industria petrolului s-au forat peste Plan 32.356 m și au fost produse in plus 15.054 tone benzină, 26.701 tone motorină 24.920 tone uleiuri minerale, 6.781 tone gaze lichefiate și alte pro­duse. In cursul anului acesta lucrătorii din întreprinderile industriei chi­mice au realizat și numeroase pro­duse noi, printre care : fire­rolan acetat de polivinil, oxid de mag­neziu, peste 10 noi coloranți, circa 30 de medicamente noi cum sînt heparin, diabetamid, policilin, er­­gotin, precum și diverse articole din polietilenă și polistiren. Ca rezultat al preocupărilor per­manente pentru reducerea consu­murilor specifice și a prețului de cost, chimiștii și petroliștii din în­treprinderile industriale au obținut în primele opt luni ale anului ECONOMII PESTE PLAN IN VA­LOARE DE 57.593.000 LEI. Capacitățile de producție ale in­dustriei chimice și petroliere s-au mărit simțitor prin intrarea în funcțiune a numeroase unități noi. Astfel au intrat în producție com­plexul de îngrășăminte cu azot de la Combinatul chimic din B­ăgăraș, Fabrica de semiceluloză din paie de­ la Palas, Fabrica de sodă caus­tică electrolitică și instalațiile de hexacloran și detexan din cadrul Combinatului chimic de la zești, Fabrica de metanol de Bor­­la Combinatul chimic din orașul Vic­­­oria, cea de-a doua instalație de zr­icare catalitică de la rafinăria din Onești, instalația de etilmer­­captan de la rafinăria nr. 7 și­ al­tele. In aceeași perioadă au fost ridicate noi construcții de locuințe și clădiri social-culturale. S-au dat in folosință muncitorilor chimiști și petroliști 1.181 de apartamente, noi cămine pentru nefamiliști, 2 școli de cultură generală etc. (Agerpres) Prin metodelor aplicate­ agro­zootehnice înain­tate și a celor mai noi cucerir ale științei, gos­podăriile agricole de stat creșterea asiguri conti tot mai imbelșu­gată, mai frumoasă. Timpul liber și-l folosesc pentru ridicarea nivelului lor profesional, cultural, științific și artistic. In această privință clubul gospodăriei joacă un rol din cele mai importante Clubul dispune și de o bibliotecă cu 2.600 volume de literatură tehnică și beletristică. In clișeu : Clubul „Vasile Roaită“ al G.A.S. Cisnădie este zilnic frecventat de lucrătorii gos­podăriei. (Foto : Agerpres) Organizatorul de partid al gospodăriei E greu să-l găsești în aceste zile pe tovarășul Cristea Andrei, orga­nizatorul de partid al gospodăriei agricole de stat din Ivănești. Și aceasta pentru că gospodăria are trei secții, destul de depărtate una de alta, iar tovarășul Cristea ține să vadă cu regularitate cum mun­cesc oamenii din aceste secții, ce preocupări îi frămîntă, cum rezolvă comuniștii și ceilalți lucrători sar­cinile ce le revin. Dorința de a cunoaște îndeaproa­pe oamenii din gospodărie îl poartă mereu pe drumuri. Tovarășul Cristea este un om nu prea voinic, cu privirea vioaie și vorba cumpănită. In carnetul său notează toate observațiile oameni­lor, toate cererile lor. De rezolva­rea acestora se ocupă personal. Așa după cum spun oamenii, multe lu­cruri s-au îndreptat în gospodărie de la sosirea lui aici.­­ Se simte că a venit să mun­cească cu noi un activist de partid — spun ei înainte de a veni în gospodă­rie, tovarășul Cristea a lucrat ca ac­tivist în cadrul regiunii de partid. Se ocupa tot cu probleme agrare. Intre anii 1955—57 a urmat cursul de agronomie de pe lângă Institu­tul de Agronomie din București. Ii place domeniul acesta de muncă, în care se ridică mereu probleme noi și interesante. Fiecare din ele cere iniția­tivă, pricepere, perseverență. Cu un cuv­înt, și în agricultură este nevoie de gospodari vrednici, de or­ganizatori pricepuți, iscusiți. Și aici la G.A.S. Ivănești veți găsi mulți oameni care au asemenea calități, care cunosc, ca în palmă, gospo­dăria, sînt oameni de nădejde, to­varăși pricepuți și cu experiență, a­­tît în problemele agrotehnice cît­ și în cele organizatorice. De pildă, în urma apariției Hotărîrii partidului și guvernului cu privire la unele măsuri pentru îmbunătățirea con­ducerii și controlului de partid­ și a activității economice în g.a.r.-ul au sosit și în această gospodărie cîțiva tovarăși noi, cu experiență. Prin munca lor au reușit ca intr-un timp scurt să ridice gospodăria la rangul de gospodărie fruntașă pe raion. In prezent, colectivul G.A.S. Ivănești se află în întrecere cu cele mai bune gospodării agricole de stat din țară. îmbunătățirea conducerii de către partid a tuturor sectoarelor din gospodărie a stat și stă în centrul atenției organizatorului de partid. Grupele de partid ajută la rezolvarea operativă și compe­tentă a tuturor problemelor din secțiile respective. De pildă, pînă nu de mult la secția Ghim­pați sectorul zootehnic dădea multă bătaie de cap. Vacile nu primeau cantitatea suficientă de hrană și din această cauză și producția de lap­te era scăzută. De asemenea, por­cii nu creșteau în greutate așa cum trebuie. Tovarășul Cristea a ana­lizat această situație cu organizato­rul grupei de partid. îndată a fost organizată o adunare care avea pe ordinea de zi problema lichidării urgente a lipsurilor constatate și lu­area de măsuri pentru îmbunătăți­rea grabnică a situației. Adunarea, la care a participat și o parte din Consiliul de conducere al gospodă­riei, și-a atins scopul. Cu prilejul analizei făcute s-a constatat că in­ginera Ținea Petre, care răspundea de sectorul zootehnic nu muncea cu destulă inițiativă, nu con­trola cantitățile de furaj ce ur­mau a se da vacilor etc. In urma discutării în grupa de partid a a­­cestor deficiențe s-a hotărît ca in­ginerul șef Constantin Antonescu să sprijine mai mult pe tînăra­­ in­gineră, s-o îndrume mai îndea­proape în muncă. Roadele n-au întîrziat să sc­­adă. In scurtă vreme sectorul zootehnic al secției de la Ghim­pați a devenit fruntaș de gospo­dărie. Tovarășul Cristea este nelipsit din oricare sector de activitate. De e­­xemplu, nu de mult tovarășul Nico­­lae Simion a lansat o prețioasă iniția­tivă : „Unui tractor să i se repar­tizeze 200 hectare, iar unei brigăzi 1.000 ha“. Inițiativa trebuia să fie îmbrățișată, în primul rînd, de cei 13 tractoriști care muncesc aici. Acest lucru nu a fost tocmai ușor. Erau unii tractoriști­­ care spuneau că ar fi imposibil să se poată înfăptui o asemenea iniția­tivă. Organizatorul de partid a mers pe cîrm­p, la fiecare brigadă, a stat de vorbă cu fiecare lucrător în par­te. Părerile erau împărțite. Dar iată că datorită muncii depuse de to­varășul Cristea, cinci tineri, care de-abia fuseseră lăsați­ la vatră, au cerut să formeze ei această brigadă și să li se repartizeze 1.000 hec­tare. La început, lucrările nu au mers atît de bine. Organizatorul de partid a intervenit și aici cu sfatul și cu priceperea lui, cu perseveren­ța care-i caracterizează. Acum, bri­gada execută lucrări de bună cali­­tate. A ajuns să obțină de pe cele 1.000 hectare o recoltă medie de 3.000 kg grîu la hectar. In urma rezultatelor Ce le va obține pînă la sfîrșitul anului, a spus organizatorul de partid, se va alcătui un plan de generalizare a metodelor ei de lucru, pe în­treaga gospodărie. Organizatorul de partid se în­grijește și de viața culturală a lu­crătorilor din gospodărie. Aici se Căpitan T. DUMITRASCU (Continuare in pag. 2-a)

Next