Apărarea Patriei, iulie 1961 (Anul 17, nr. 155-180)
1961-07-22 / nr. 173
Sîmbătă 22 iulie 1961 Nr. 173 (4635)______________________________________________ Infățișind anuntul agriculturii patriei pe calea socialismului Militarii unității noastre manifestă un mare interes pentru studierea raportului prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie — X iulie 1961. Cifrele și aprecierile care oglindesc succesele mari ale muncii desfășurate de partid pe frontul desăvîrșirii construcției socialiste au fost primite de militari cu un viu interes, le-au întărit convingerea în justețea politicii leniniste a partidului nostru. Pe marginea raportului militarii poartă discuții însuflețite. O dată cu apariția importantului document de partid s-au luat măsuri ca el să fie larg popularizat, astfel încît să fie cunoscut de către toți militarii. Ca una dintre primele măsuri pe care le-am luat pe această linie, a fost organizarea unui instructaj cu agitatorii chiar în prima zi după a 1 ■pariția documentului Agitatorilor s-au pus la dispoziziție ziare cu raportul prezentat la recenta plenară a C.C. al P.M.R., Directivele Congresului al III-lea și broșuri cuprinzînd raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Congresul al III-lea. Apoi s-a organizat studiul la primele 3 capitole din raportul la plenară, după care au urmat discuții. La sfîrșitul acestui instructaj s-au fixat teme pentru convorbiri, ca de exemplu : despre importanța colectivizării celei de a doua regiuni din țara noastră, regiunea București ; creșterea numărului de G.A.C., pe baza transformării întovărășirilor agricole în G.A.C. ; întărirea economico-organizatorică a G.A.C. ; mărirea producției de cereale și importanța ei pentru creșterea nivelului de trai al poporului nostru etc. Mergînd în subunități, agitatorii au început o activitate susținută de popularizare a acestui important document. Astfel, agitatorul Popa Mihai, membru de partid, care în viața civilă este mecanic unelte agricole la un S.M.T., a vorbit militarilor, în pauze la cîmpul de instrucție și în timpul liber, despre importanța mecanizării agriculturii și despre rolul S.M.T.urilor în mărirea producției la hectar. La o altă convorbire, el a povestit despre modul cum brigada sa de reparație unelte agricole dădea lucrări de bună calitate. El le-a spus tovarășilor săi că după satisfacerea serviciului militar se va reîntoarce la vechiul loc de muncă și va lupta cu și mai mult elan pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid în legătură cu mecanizarea agriculturii. Un alt agitator, utemistul Barth Francise, de fel tehnician agricol, a arătat ostașilor din subunitatea sa succesele obținute în transformarea socialistă a agriculturii în regiunea Banat, succese subliniate în raport. A dus apoi discuții pe marginea capitolului din raport intitulat „Cadre bine pregătite pentru toate ramurile agriculturii“, manifestîndu-și mîndria că și el face parte din cele 17.900 cadre cu studii medii ce lucrează pe ogoare. Agitatorul a vorbit despre faptul că dezvoltarea agriculturii în anii viitori cere să se asigure pregătirea unui număr tot mai mare de cadre cu studii superioare și medii și că trebuie să crească nivelul de cunoștințe al lucrătorilor din agricultură. Astfel, după cum se subliniază în raport, trebuie să fie pregătite pînă în anul 1965: 12.000—■ 13.000 cadre cu studii superioare, ingineri agronomi, ingineri zootehnici și medici veterinari, 35.000— 40.000 cadre cu studii medii și peste 60.000 tractoriști-mecanizatori. In convorbire, agitatorul le-a spus militarilor că și ei pot deveni mecanizatori, tehnicieni agricoli etc., deoarece partidul a creat condiții minunate pentru pregătirea și ridicarea nivelului tehnic și de cultură al tineretului patriei. Impărtășindu-și tovarășilor planurile de viitor, el i-a încredințat că după ce se va lăsa la vatră se va reîntoarce la gospodăria sa colectivă și va urma prin corespondență Institutul agronomic din orașul Timișoara, car Comunistul Tănase Vasile a exprimilitarilor din plutonul său că sericicultura, ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase, are o mare însemnătate economică ; ea aduce venituri mari gospodăriilor colective care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase. Agitatorul a mai explicat militarilor și alți termeni legați îndeosebi de folosirea îngrășămintelor chimice în agricultură. Asemenea convorbiri și discuții au mai purtat și alți militari membri de partid. Lucrătorii politici și organele conducătoare de partid din unitatea noastră au întreprins și alte acțiuni în vederea popularizării lucrărilor plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c. Comandanți și lucrători politici, cum sînt căpitanul Băluț Ion, locotenentul Onea Aurel, căpitanul Lăudaru Grigore și alții au organizat de îndată, în afară de ore de informații convorbiri politice interesante. Lămurind conținutul raportului tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, ei au subliniat că acum, cînd în țară a fost creată o puternică industrie grea iar G.A.C.-urile se consolidează tot mai mult din punct de vedere economic și organizatoric, există toate condițiile pentru un și mai mare avînt în toate ramurile agriculturii. Comandanții și lucrătorii politici au arătat în convorbirile lor importanța pe care o are recenta plenară a C.C. a P.M.R. pentru îndeplinirea cu succes a planului de 6 ani, pentru desăvîrșirea construcției socialismului în patria noastră. Un mare rol îl are agitația vizuală. In subunitățile unde muncesc comuniștii Băluț Ion, Cucuianu Ion, Racoviță Ion au apărut grafice, scheme, fotomontaje cu cifrele din raportul la recenta plenară, iar la camerele de activitate politico-culturală sînt expuse mape cu articole decupate din ziare in legătură cu succesele obținute de poporul nostru în lupta pentru traducerea în viață a hotărîrilor celui de al III-lea Congres al P.M.R. Și în curtea unității au apărut o serie de panouri ce oglindesc prevederile documentelor Congresului al III-lea și plenarei din 30 iunie — 1 iulie 1961. In munca politică dusă pentru explicarea raportului tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, ca și în întreaga activitate desfășurată în scopul cunoașterii și însușirii de către militari a politicii partidului de construire a socialismului la sate și de dezvoltare a agriculturii, s-au obținut rezultate bune. Militari ca sergent Silvestru Nicolae, sergent Bucur Ian, soldatul Crîngan Toader și alții, care au învățat în armată conducerea tancului, și-au manifestat dorința ca după satisfacerea serviciului militar să se încadreze în unități socialiste ale agriculturii ca tractoriști-mecanizator. Iată ce a spus comunistul Neacșu Mihai : „Partidul nostru se îngrijește de formarea unor cadre bine pregătite de mecanizatori ai agriculturii. Cînd voi fi lăsat la vatră voi pleca să lucrez la S.M.T. Acolo cunoștințele și experiența mea se vor dezvolta“. In timpul serviciului militar, soldatul fruntaș Neacșu Mihai și-a însușit la perfecție tehnica conducerii tancului, el a devenit un mecanic conductor de clasă. Acum el citește cu mare interes literatura despre noi tipuri de tractoare, despre noua tehnică din agricultura noastră socialistă. Toți acești tovarăși care-și iau astfel de frumoase angajamente au exemple bune în tovarășii care s-au instruit în anii dinainte în unitatea noastră și după aceea au mers să lucreze în agricultură. Fostul caporal Uretu Paul, comunist, ca și eterniștii Simion Ilie, Oprică Ion și alții, ne scriu azi cu mîndrie despre succesele pe care le obțin în mecanizarea agriculturii, despre faptul că sînt fruntași pe locurile lor de muncă. Noi ne străduim să ridicăm continuu calitatea muncii politice cu privire la explicarea măsurilor adoptate de partid și guvern, pentru ca această muncă să aibă un caracter cit mai concret și mai operativ, să mobilizeze pe militari la îndeplinirea cu succes a sarcinilor care sînt puse în fața lor. Căpitan MIHAI SIMIONESCU DIN EXPERIENȚA MUNCII DE AGITAȚIE Activități culturale și sportive Deunăzi, în subunitatea noastră s-a desfășurat un bogat program de activități culturale și sportive. Bibliotecarul subunității, soldatul R. Todea, a prezentat în fața militarilor un referat cu tema „Patriotismul în opera lui Mihail Eminescu“. Referatul a fost ascultat cu deosebit interes de către militari. In continuare a avut loc un concurs sportiv între militarii subunităților comandate de locotenenții-majori Gh. Nae și Gh. Păsescu. S-au disputat întreceri de atletism, șah, popice, volei și fotbal. Majoritatea întrecerilor au fost cîștigate de militarii din subunitatea comandată de locotenentul-major Gh. Nae Caporal H. ]ON t APĂRAREA PATRIEI____________________ TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn BUCUREȘTI Dragi tovarăși. In numele tuturor membrilor de partid și al întregului popor chinez, Comitetul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulțumirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn și prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Romîn și poporului romîn pentru felicitările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidului Comunist Chinez. Dorim ca coeziunea și prietenia dintre cele două partide și popoare ale Chinei și Romîniei să se întărească și să se dezvolte continuu. Urăm poporului romîn ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, să obțină noi succese în lupta împotriva imperialismului, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socialismului. COMITETUL CENTRAL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ La Uzinele „7 Noiembrie" din Capitală Mitingul de solidaritate cu lupta poporului vietnamez pentru reunificarea națională Vineri după-amiază, la clubul Uzinelor textile „7 Noiembrie" din Capitală a avut loc un miting de solidaritate cu lupta eroicului popor vietnamez pentru reunificarea națională, împotriva amestecului S.U.A. în Vietnamul de Sud. Mitingul a fost organizat demitetul național pentru apărarea cui din R. P. Romînă și Liga mină de prietenie cu popoarele Asia și Africa. A luat cuvîntul M. Ghelmegeanu, membru al Comitetului național pentru apărarea păcii, vicepreședinte al Ligii romîne de prietenie cu popoarele din Asia și Africa. A fost de față Nguyen Mint Chuong, însărcinat cu afaceri ad-interim al R. D. Vietnam la București (Agerpres) Copărodin Semnarea acordului comercial de lungă durată între R. P. Romînă și Republica Austria Vineri la amiază a avut loc, la Ministerul Comerțului, semnarea acordului comercial de lungă durată, pentru perioada 1961-1966, între R. P. Romînă și Republica Austria, ca urmare a ratificării de către guvernele celor două țări a textelor și listelor de mărfuri asupra cărora s-a convenit în luna mai a acestui an. Acordul a fost semnat din partea română de Gogu Rădulescu, ministrul Comerțului, iar din partea austriacă de Franz Herbatschek, ministrul Austriei la București. Au fost de față Ana Toma, Mihai Petri și Valentin Steriopol, adjuncți ai ministrului Comerțului, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Comerțului. Au asistat membri ai Legației Austriei. Cocteilul oferit de însărcinatul cu afaceri ad-interim al Belgiei la București însărcinatul cu afaceri ad-interim al Belgiei la București, Guy Stoyck, a oferit vineri după-amiază un cocteil cu prilejul Zilei independenței — sărbătoarea națională a Belgiei. Au luat parte Avram Bunaciu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Ana Toma, adjunct al ministrului Comerțului acad. Ștefan S. Nicolau, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Comerțului, oameni de cultură, ziariști. Au participat șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. easniS DUMINICA 23 IULIE RADIO PROGRAMUL I. — 6.00 Cîntece și jocuri populare romînești ; 6.30 ,,în excursie“ — muzică ușoară ; 7.00 Buletin de știri. Sumarul presei centrale ; 7.15 Muzică de estradă ; 8.00 Școala și viața ; 8.30 Piese simfonice de compozitori romîni ; 9.00 Poemul simfonic ,,Tit Buhoglindă“ ; 9.30 Teatru la microfon pentru copii . ..Mușchetarii măgăriei sale“ ; 10.25 Muzică distractivă ; 11.00 Formații artistice de amatori participante la cel de-al VI-lea concurs pe țară ; 11.30 Vorbește Moscova ; 12.00 Viața nouă a satelor. Program de cîntece și jocuri ; 12.25 Fragmente din operete ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 De toate pentru toți ; 13.45 Cotele apelor Dunării ; 14.00 „Vitrina cu noutăți“. In program muzică populară ; 14.30 Muzică ușoară ; 14.55 Săptămîna muzicii poloneze ; 15.20 La șezătoare ; 16.00 Frumusețile patriei oglindite în folclorul nostru și cu cîntecul și jocul de-a lungul Mureșului ; 16.30 Muzică corală de Augustin Bena ; 16.45 Estrada melodiilor ; 17.15 Muzică ușoară ; 17.40 Din înregistrările violonistului Ion Matache și taragotistului Ion Murgu ; 18.05 Concert popular ; 18.45 Muzică ; 19.30 „Melodii, melodii“ — program de muzică ușoară romînească ; 20.00 Teatru la microfon „22.48.33 — Aici centrala... vă dăm numărul“; Scenariu radiofonic de Janicki și Stampil ; 20.50 Piese vocale; 21.05 Cîntă ansamblul instrumental condus de Vilmoș Körmendi din R.P. Ungară ; 21.30 Noi înregistrări ale orchestrei de muzică populară „Cindrelul“ a Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijor Nicolae Irimescu ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22.35 Muzică de dans ; 23.10 Ciclul „Simfoniile lui Brahms, dirijate de Bruno Walter“. Simfonia a IV-a în mi minor ; 23.52- 23.55 Buletin de știri-PROGRAMUL II; 7.00 Muzică populară din diferite regiuni ale țării ; 7.35 „Voioși cîntăm tinerețea“ — program de cîntece ; 7.50 Buletin de știri ; 8.00 Muzică ușoară sovietică ; 8.30 Clubul voioșiei : „Robinson Fănel“, scenetă de Fred Firea ; 9.00 Soliști și formații artistice participante la cel de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori ; 9.30 Concert de dimineață ; 10.00 „Cele mai bune programe muzicale alcătuite de ascultători“ ; 10.30 Revista presei străine ; 10.40 Melodii populare romînești interpretate la ocarină de Ștefan Farcaș ; 10.50 Program muzical alcătuit la cererea oamenilor muncii aflați la odihnă; 11.37 Actualitatea cultural-artistică; 11.52 Festivalul internațional muzical : „Primăvara la Praga 1961“; 13.15 Din comoara folclorului nostru ; 13.40 Cîntăreața italiană Mina prezintă un program de muzică ușoară ; 14.00 Radiojurnal; Buletin meteorologic ; 14.15 Muzică instrumentală interpretată de soliști romîni ; 14.30 La microfon : „Satira și umorul“ ; 15.15 Concert de estradă ; 16.00 Oameni și fapte ; 16.10 Muzică distractivă interpretată de fanfară ; 16.30 „In vîrtejul jocului“ ; 17.00 Program interpretat de violonistul Mihai Constantinescu: „Siciliana“ și „Rigandon“ de Francouer-Kreisler, „La campanella“ de Paganini ; 17.15 Emisiune literară ; 17.25 Concert din muzica popoarelor ; 18.20 Cîntă Benjamino Gigli ; 19.00 Itinerarii vechi și noi ; 19.15 Muzică ușoară romînească ; 19.30 Muzică populară romînească interpretată de Magda Constantinescu, Tudor Pană și Nicolae Albulescu ; 20.00 Buletin de știri ; 20.05 Muzică de dans ; 20.30 Almanah muzical nr. 7 ; 21.15 Lectură ghicitoare : „Cîntăreți ai frumuseților naturii în literatura universală“ ; 21.30 Muzică de dans; 22.30 Romanțe interpretate de Jean Iacobescu, Dorel Livianu și George Niculescu ; 23.00 Buletin de știri ; 23.10— 24.00 Muzică de dans; TELEVIZIUNE 9.00 Emisiune pentru copii și tineretul școlar. Telejurnalul pionierilor. Concursuri și jocuri pe apă. Transmisie de la Ștrandul tineretului. Poșta copiilor ; 10.30 Emisiune pentru sate ; 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.15 Muzică distractivă ; 20.25 Filmul documentar Album de pictură romînească contemporană. producție a Studioului cinematografic „Al. Sahia“ ; 20.45 Moment poetic: Din fabulele lui Crîlov ; 21.00 Filmul artistic „D’ale carnavalului“ — producție a Studioului cinematografic „București“ — adaptare după I.L. Caragiale , în încheiere ultimele știri și rezultatele sportive. Lucrătorii de la G. A. S.Secueni luptă pentru sporirea producției vegetale și animale (Urmare din pag. l a) ei luptă să sporească și mai mult producția de lapte pe cap de vacă. Creșterea randamentului producției cerealiere și a furajelor la unitatea de suprafață, și odată cu acestea și a productivității pe cap de animal, a făcut să sporească mult și cantitatea de produse livrate statului. De exemplu la grîu, gospodăria a livrat statului în anul 1956 cantitatea de 1276 tone, iar în 1960 a livrat 2448 tone, la lapte de vacă livrările au crescut în 1960 cu aproape 5000 hl față de 1956. Gospodăria a livrat de asemenea cantități mari de carne, legume, semințe de legume etc. Mobilizați de organizația de partid, urmînd îndrumările organizatorului de partid al gospodăriei, tovarășul Vasile Strugaru, lucrătorii de aici și-au îndreptat atenția și spre un alt obiectiv de seamă : reducerea prețului de cost al produselor, indice economic în care se reflectă întreaga activitate de producție a gospodăriei. Astfel, la grîu, în comparație cu anul 1956, prețul de cost al unei tone de grîu a fost redus în felul următor : în 1957 cu 20 la sută , în 1958 cu 37 la sută , în 1959 cu 45 la sută și în 1960 cu 50 la sută. Și în ce privește laptele de vacă, prețul de cost pe hl a fost redus în mod sistematic în fiecare an. Datorită sporirii și îmbunătățirii calității producției, reducerii prețului de cost și sporirii volumului de produse livrate fondului central al statului, a crescut și rentabilitatea gospodăriei. Incepînd cu anul 1957, beneficiile obținute de gospodărie au crescut, fiind în 1960 de 1.296.000 lei. Creșterea rentabilității acestei gospodării a dus la consolidarea ei economică și la îmbunătățirea condițiilor de viață ale muncitorilor, construindu-se locuințe pentru familiști, dormitoare, cantine, cluburi, stații de radioficare etc. In perioada actuală, în gospodăriile agricole de stat ca și în cele colective se muncește de zor pentru strîngerea recoltei de cereale păioase. La G.A.S. Secueni, sectorul de mecanizare, care constituie „coloana vertebrală" a gospodăriei, a făcut la timp verificarea mașinilor, pornind din plin în campania de recoltare. In afară de orz, a început și recoltatul griului din soiurile de mare productivitate. Odată cu recoltarea cerealelor păioase, lucrătorii de la această gospodărie se pregătesc să pună bazele recoltei viitoare prin executarea arăturilor actinei de vară și administrarea de îngrășăminte. Se evidențiază în această muncă mecanizatorii fruntași Petre Pîrju, Vasile Alexandru, Savin Moraru și alții. Luptînd consecvent pentru îndeplinirea sarcinilor trasate de partid, mărirea producției și productivității muncii și reducerea prețului de cost, și avînd tot sprijinul din partea organelor de partid și de stat, lucrătorii din această gospodărie, mobilizați de organizația de partid, pot să obțină în viitor rezultate și mai bune, să înregistreze beneficii mai mari. Buletin meteorologic Pentru următoarele trei zile: Vreme călduroasă cu cerul schimbător. Ploi locale vor cădea mai ales în regiunea muntoasă. Vînt slab pînă la moderat din sectorul vestic. Temperatura staționară. A 17-a aniversare a eliberării Poloniei de sub jugul hitlerist Marea sărbătoare a poporului frate polonez Poporul polonez sărbătorește astăzi 17 ani de la eliberarea patriei sale de sub jugul hitlerist, 17 ani de cînd au fost puse temeiurile Poloniei noi, populare. In perioada întunecată a ocupației hitleriste, poporul muncitor al Poloniei, în frunte cu comuniștii, a dus o luptă eroică neîncetată împotriva cotropitorilor. Nici o clipă, oamenii muncii din Polonia nu s-au împăcat cu soarta pe care le-o hărăziseră hitleriștii. Cu arma în mînă, cu prețul unor jertfe grele, poporul muncitor polonez s-a opus sîngeroșilor cotropitori. Victoriile istorice repurtate de Uniunea Sovietică asupra Germaniei hitleriste, loviturile nimicitoare pe care Armata Sovietică le-a dat hoardelor naziste, au creat condiții favorabile și au ajutat lupta poporului polonez pentru eliberarea sa de sub jugul hitlerist. Umăr la umăr cu Armata Sovietică eliberatoare au luptat unitățile militare din Wojsko Polskie — armata poloneză renăscută. Atunci, în urmă cu 17 ani, pe pămînturile dezrobite ale Poloniei a fost constituit guvernul național, sub numele de Comitetul polonez al eliberării naționale, care a proclamat instaurarea puterii populare. In anii regimului democrat-popular, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit, poporul polonez a obținut succese importante în construirea socialismului. Capitalismul a lăsat o grea moștenire poporului polonez. La aceasta s-au adăugat și distrugerile provocate de război. Varșovia a fost transformată de barbarii hitleriști în ruine. Eroica capitală poloneză va rămîne un simbol al luptei poporului polonez împotriva fascismului, după cum reconstrucția ei constituie un simbol al forțelor creatoare ale oamenilor muncii polonezi liberi și stapîni pe soarta lor. Oamenii muncii din tara noastră urmăresc cu caldă simpatie și dragoste frățească marile realizări dobîndite de poporul polonez în făurirea vieții noi, socialiste. Inlăturând ruinele și distrugerile pe care cotropitorii hitleriști le-au provocat cu deosebită furie în Polonia, poporul polonez a depus o muncă însuflețită pentru vindecarea rănilor războiului, pentru dezvoltarea economiei sale naționale, pentru ridicarea nivelului său de trai. Ca rezultat al industrializării socialiste, Polonia s-a transformat dintr-o țară agrară într-un stat cu o industrie puternic dezvoltată. S-au ridicat numeroase combinate industriale, printre care cele de la Nowa Huta și Huta Warszawa, mari întreprinderi, șantiere navale, hidro și termocentrale. Față de perioada de dinainte de război, producția industrială a Poloniei este astăzi de 7 ori mai mare. In prezent, oamenii muncii din R. P. Polonă muncesc cu avînt pentru înfăptuirea prevederilor planului cincinal pe 1961—1965, a căror realizare va marca un nou progres pe calea construirii societății socialiste în Polonia. S-a dezvoltat agricultura R. P. Polone, înflorește cultura acestei țări, se ridică continuu nivelul de trai al celor ce muncesc. Alegerile care au avut loc la începutul acestui an în Polonia pentru organul suprem al puterii de stat — Seimul — și pentru consiliile populare au demonstrat odată mai mult unitatea de nezdruncinat a poporului muncitor al Poloniei în jurul forței sale conducătoare — Partidul Muncitoresc Unit Polonez — atașamentul oamenilor muncii din Polonia față de orînduirea socialistă. Prin munca sa eroică, poporul polonez își aduce contribuția la întărirea continuă a lagărului socialist, a unității și coeziunii indestructibile a uriașei familii a țărilor socialiste. Tovarășul W. Gomulka, prim secretar al C.C. al P.M.U.P., arăta într-una din cuvîntările sale : „Apartenența noastră la lagărul socialist, unit în baza principiilor internaționalismului proletar, ajutorului reciproc, egalității și prieteniei frățești, sporește de multe ori propriile noastre forțe...“ Republica Populară Polonă constituie un puternic factor de pace pe arena internațională. Ea promovează cu consecvență o politică bazată pe principiile leniniste ale coexistenței pașnice, își aduce contribuția la dezvoltarea colaborării internaționale, la lupta pentru demascarea și zădărnicirea uneltirilor cercurilor imperialiste agresive. Intre popoarele romîn și polonez, care, sub conducerea marxist-leniniste, pășesc partidelor lor umăr la umăr cu celelalte țări ale lagărului socialist pe calea socialismului și comunismului, s-au statornicit relații de prietenie frățească. Legăturile de prietenie romîno-polone, cu rădăcini adinei în trecutul istoric, s-au dezvoltat și au căpătat, o dată cu instaurarea puterii populare in țările noastre, un conținut nou, caracteristic legăturilor internaționaliste ce unesc toate țările socialiste. Vizita conducătorilor de partid și de stat polonezi în țara noastră în anul 1958, precum și vizita conducătorilor de partid și de stat ai R.P. Romîne în Polonia, care a avut loc în primăvara acestui an, au adus o nouă contribuție la dezvoltarea relațiilor frățești romîno-polone, la întărirea unității întregului lagăr socialist. Intre țările noastre se dezvoltă relații rodnice de prietenie și colaborare în toate domeniile. Așa cum se sublinia în Declarația comună romîno-poloneză, semnată în primăvara acestui an la Varșovia, construirea cu succes a socialismului în țările noastre creează noi posibilități, tot mai vaste, de lărgire și adîncire a colaborării economice, tehnico-științifice, cultural între Romînia și Polonia. Numai pe anul în curs, schimburile de mărfuri dintre țările noastre vor fi mai mari cu 42 la suta decît anul trecut. La întărirea continuă a prieteniei frățești romîno-poloneze, o contribuție de seamă o aduce Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală romîno-polon încheiat acum 12 ani. Popoarele romîn și polonez, împreună cu popoarele Uniunii Sovietice și ale celorlalte țări socialiste, militează cu fermitate pentru întărirea păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Cu o justificată îngrijorare urmăresc popoarele noastre — ca și popoarele întregii lumi— primejdia ce o creează pentru pace stările de lucruri din Germania occidentală, unde are loc refacerea armatei hitleriste sub comanda vechilor generali naziști, elaborarea planurilor de înzestrare a Bundeswehrului cu arme nucleare. Militariștii vest-germanii nu-și ascund pretențiile revanșarde față de Polonia și alte țări. Poporul romîn, așa cum se sublinia în Declarația comună romîno-poloneză , reafirmă că granița Odra-Nysa este definitivă și consideră că orice încercări de revizuire a ei constituie un atentat la menținerea păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Popoarele țărilor noastre, membre ale Tratatului de la Varșovia, sînt hotărîte să nu precupețească nici un efort pentru ca pericolul pe care îl reprezintă renașterea militarismului vest-german să fie curmat. Popoarele noastre cer să fie încheiat tratatul de pace cu cele două state germane, să fie rezolvată problema Berlinului occidental. Ele sprijină propunerile Uniunii Sovietice pentru înfăptuirea dezarmării generale și totale, pentru abolirea colonialismului. Popoarele R. P. Romîne și R. P. Polone nu slăbesc nici o clipă lupta lor pentru dejucarea planurilor războinice ale cercurilor imperialiste agresive. Forțele Armate ale R. P. Romîne și R. P. Polone, unite printr-o strînsă frăție de arme cu celelalte armate ale țărilor lagărului socialist, stau de strajă cuceririlor popoarelor noastre, cauzei socialismului și păcii. Cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a eliberării Poloniei de sub jugul hitlerist, poporul romîn urează poporului frate polonez noi succese pe calea construcției socialiste, în lupta pentru apărarea păcii. VEDERE DIN NOWA HUȚA Cocteilul oferit de ambasadorul R. P. Polone la București Ambasadorul R. P. Polone la București, Janusz Zambrowicz, a oferit vineri un cocteil cu prilejul sărbătorii naționale a Republicii Populare Polone. Au luat parte tovarășii Emil Bodnăraș, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Mihai Dalea, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, Bujor Almășan, Ion Cozma, Gogi Rădulescu, Voinea Marinescu, miniștri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, generali și ofițeri superiori, oameni de știință, artă și cultură, ziariști. Au participat șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Cocteilul s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Romîne, a adresat, cu prilejul sărbătorii naționale a R.P. Polone, tovarășului Adam Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Polone, o telegramă prin care transmite calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese în activitatea sa, consacrată promovării politicii de coexistență pașnică, întăririi și dezvoltării relațiilor de colaborare rodnică între țările noastre, cauzei socialismului și păcii în lume. 3 Adunarea de la Uzinele „Semănătoarea" din Capitala Vineri, la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală a avut loc o adunare cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone. Luînd cuvîntul în numele colectivului de muncă, directorul adjunct al uzinei, Virgil Marin, a transmis poporului frate polonez un salut călduros și urări de noi succese în lupta comună pentru construirea vieții noi. A luat apoi cuvîntul ambasadorul R. P. Polone la București, Janusz Zambrowicz, care a vorbit despre sărbătorirea celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone și despre succesele poporului polonez în construcția socialistă. Formațiile artistice ale uzinei au prezentat un program de cîntece șii dansuri romînești și poloneze. Știri sportive „Cupa orașului București“ la ciclism, competiție internațională care reunește alergători din R. P. Bulgaria, R.S.S. Letonă, R.D. Germană și R.P. Romînă, s-a deschis vineri pe velodromul Dinamo. La urmărire individuală, pe primul loc s-a clasat Ivar Eiduks (R.S.S. Letonă), acoperind cei 4 km în 5’11”5/10. Proba de 1000 m cu start de pe loc a fost cîștigată de Frank Nicklitzsch (R. D. Germană) cu timpul de 1 ’12”4/10. Seriile probei de viteză au ocazionat întreceri spectaculoase, în care s-au evidențiat din nou cicliștii din R.S.S. Letonă, calificați cu doi alergători în semifinale : Kucinski și Bodnieks. Foarte bună comportarea campionului bulgar N. Prodanov care l-a eliminat pe italianul Feola realizînd și cel mai bun timp al zilei 12”1/10 (pe ultimii 200 m). Al patrulea semifinalist este italianul Turini. Concursul continuă astăzi după amiază cu probele de urmărire pe echipe viteză și semifond. 9 TORINO 21. — La campionatele mondiale de scrimă ce se desfășoară în orașul Torino au inceput întâlnirile probei de floretă femei pe echipe. In primul tur, reprezentativa R.P. Romîne alcătuită din Vicol, Orban, Lazăr și Ene a învins cu 12—4 selecționata R.P. Polone. Amatorii sporturilor nautice pot urmări astăzi și mîine competiția internațională de caiac-canoe „Regata Snagov“ la care participă sportivi din R. P. Ungară, R. D. Germană și din țara noasttră. Primele starturi se dau astăzi în probele de fond cu începere de la ora 17. Viteziștii își vor începe într-acerga mijiie dimineată de la, ora fj.