Apărarea Patriei, iulie 1961 (Anul 17, nr. 155-180)

1961-07-22 / nr. 173

Sîmbătă 22 iulie 1961 Nr. 173 (4635)­______________________________________________ Infățișind anuntul agriculturii patriei pe calea socialismului Militarii unității noastre manifestă un mare interes pentru studierea ra­portului prezentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej la Plenara C.C. al P.M.R. din 30 iunie — X iu­lie 1961. Cifrele și aprecierile care oglindesc succesele mari ale muncii desfășu­rate de partid pe frontul desăvîrșirii construcției socialiste au fost primite de militari cu un viu interes, le-au întărit convingerea în justețea poli­ticii leniniste a partidului nostru. Pe marginea raportului militarii poartă discuții însuflețite. O dată cu apariția importantului document de partid s-au luat mă­suri ca el să fie larg popularizat, astfel încît să fie cunoscut de către toți militarii. Ca una dintre primele măsuri pe care le-am luat pe această linie, a fost organizarea unui instructaj cu agitatorii chiar în prima zi după a­ 1 ■­­pariția documentu­lui Agitatorilor s-au pus la dispo­zi­ziție ziare cu ra­portul prezentat la recenta plenară a C.C. al P.M.R., Di­rectivele Congresu­lui al III-lea și broșuri cuprinzînd raportul tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la Con­gresul al III-lea. Apoi s-a organizat studiul la pri­mele 3 capitole din raportul la ple­nară, după care au urmat discuții. La sfîrșitul acestui instructaj s-au fixat teme pentru convorbiri, ca de exemplu : despre importanța colecti­vizării celei de a doua regiuni din țara noastră, regiunea București ; creșterea numărului de G.A.C., pe baza transformării întovărășirilor agricole în G.A.C. ; întărirea econo­­mico-organizatorică a G.A.C. ; mări­rea producției de cereale și importan­ța­­ ei pentru creșterea nivelului de trai al poporului nostru etc. Mergînd în subunități, agitatorii au început o activitate susținută de popularizare a acestui important do­cument. Astfel, agitatorul Popa Mihai, mem­bru de partid, care în viața civilă este mecanic unelte agricole la un S.M.T., a vorbit militarilor, în pauze la cîmpul de instrucție și în timpul liber, despre importanța mecanizării agriculturii și despre rolul S.M.T.­­urilor în mărirea producției la hec­tar. La o altă convorbire, el a po­vestit despre modul cum brigada sa de reparație unelte agricole dădea lucrări de bună calitate. El le-a spus tovarășilor săi că după satisfacerea serviciului militar se va reîntoarce la vechiul loc de muncă și va lupta cu și mai mult elan pentru îndepli­nirea sarcinilor trasate de partid în legătură cu mecanizarea agriculturii. Un alt agitator, utemistul Barth Francise, de fel tehnician agricol, a arătat ostașilor din­ subunitatea sa succesele obținute în transformarea socialistă a agriculturii în regiunea Banat, succese subliniate în raport. A dus apoi discuții pe marginea ca­pitolului din raport intitulat „Cadre bine pregătite pentru toate ramurile agriculturii“, m­anifestîndu-și mîndria că și el face parte din cele 17.900 cadre cu studii medii ce lucrează pe ogoare. Agitatorul a vorbit despre faptul că dezvoltarea agriculturii în anii viitori cere să se asigure pregă­tirea unui număr tot mai mare de cadre cu studii superioare și medii și că trebuie să crească nivelul de cunoștințe al lucrătorilor din agri­cultură. Astfel, după cum se sub­liniază în raport, trebuie să fie pre­gătite pînă în anul 1965: 12.000—■ 13.000 cadre cu studii superioare, in­gineri agronomi, ingineri zooteh­nici și medici veterinari, 35.000— 40.000 cadre cu studii medii și peste 60.000 tractoriști-mecanizatori. In convorbire, agitatorul le-a spus mili­tarilor că și ei pot deveni mecaniza­tori, tehnicieni agricoli etc., deoarece partidul a creat condiții minunate pentru pregătirea și ridicarea nive­lului tehnic și de cultură al tinere­tului patriei. Impărtășindu-și tova­­rășilor planurile de viitor, el i-a în­credințat că după ce se va lăsa la vatră se va reîntoarce la gospodăria sa colectivă și va urma prin cores­pondență Institutul agronomic din o­­rașul Timișoara, car Comunistul Tănase Vasile a expri­militarilor din plutonul său că sericicultura, ramură a agricul­turii care se ocupă cu creșterea vier­milor de mătase, are o mare în­semnătate economică ; ea aduce ve­nituri mari gospodăriilor colective care se ocupă cu creșterea viermilor de mătase. Agitatorul a mai explicat militari­lor și alți termeni legați îndeosebi de folosirea îngrășămintelor chimice în agricultură. Asemenea convorbiri și discuții au mai purtat și alți militari membri de partid. Lucrătorii politici și­ organele con­ducătoare de partid din unitatea noas­tră au întreprins și alte acțiuni în vederea popularizării lucrărilor ple­narei C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c. Comandanți și lucrători politici, cum sînt căpitanul Băluț Ion, locotenentul Onea Aurel, căpitanul Lăudaru Grigore și alții au organi­zat de îndată, în afară de­ ore de in­formații convorbiri politice intere­sante. Lămurind conți­nutul raportului to­varășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, ei au subliniat că a­­cum­, cînd în țară a fost creată o pu­ternică industrie grea iar G.A.C.-u­­rile se consolidea­ză tot mai mult din punct de vedere economic și or­ganizatoric, există toate condițiile pentru un și mai mare avînt în toate ramurile agriculturii. Comandanții și lucrătorii politici au arătat în convorbirile lor importanța pe care o are recenta plenară a C.C. a­ P.M.R. pentru îndeplinirea cu suc­ces a planului de 6 ani, pentru desă­­vîrșirea construcției socialismului în patria noastră. Un mare rol îl are agitația vizuală. In subunitățile unde muncesc comu­niștii Băluț Ion, Cucuianu Ion, Ra­­coviță Ion au apărut grafice, sche­me, fotomontaje cu cifrele din ra­portul la recenta plenară, iar la ca­merele de activitate politico-culturală sînt expuse mape cu articole decupate din ziare in legătură cu succesele ob­ținute de poporul nostru în lupta pen­tru traducerea în viață a hotărîrilor celui de al III-lea Congres al P.M.R. Și în curtea unității au apărut o serie de panouri ce oglindesc pre­vederile documentelor Congresului al III-lea și plenarei din 30 iunie — 1 iulie 1961. In munca politică dusă pentru ex­plicarea raportului tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, ca și în întreaga ac­tivitate desfășurată în scopul cunoaș­terii și însușirii de către militari a politicii partidului de construire a so­cialismului la sate și de dezvoltare a agriculturii, s-au obținut rezultate bune. Militari ca sergent Silvestru Nicolae, sergent Bucur I­an, solda­tul Crîngan Toader și alții, care au învățat în armată conducerea tan­cului, și-au manifestat dorința ca după satisfacerea serviciului militar să se încadreze în unități socialiste ale agriculturii ca tractoriști-mecaniza­­tor. Iată ce a spus comunistul Neacșu Mihai : „Partidul nostru se îngrijește de formarea unor cadre bine pregă­tite de mecanizatori ai agriculturii. Cînd voi fi lăsat la vatră voi pleca să lucrez la S.M.T. Acolo cunoștin­țele și experiența mea se vor dez­volta“. In timpul serviciului militar, solda­tul fruntaș Neacșu Mihai și-a însu­șit la perfecție tehnica conducerii tancului, el a devenit un mecanic conductor de clasă. Acum el citește cu mare interes literatura despre noi tipuri de tractoare, despre noua teh­nică din agricultura noastră socialistă. Toți acești tovarăși care-și iau ast­fel de frumoase angajamente au e­­xemple bune în tovarășii care s-au instruit în anii dinainte în unitatea noastră și după aceea au mers să lucreze în agricultură. Fostul capo­ral Uretu Paul, comunist, ca și ete­­rniștii Simion Ilie, Oprică Ion și alții, ne scriu azi cu mîndrie despre succesele pe care le obțin în mecani­zarea agriculturii, despre faptul că sînt fruntași pe locurile lor de muncă. Noi ne străduim să ridicăm continuu calitatea muncii politice cu privire la explicarea măsurilor adoptate de partid și guvern, pentru ca această muncă să aibă un caracter cit mai concret și mai operativ, să mobilizeze pe militari la îndeplinirea cu succes a sarcinilor care sînt puse în fața lor. Căpitan MIHAI SIMIONESCU DIN EXPERIENȚA MUNCII DE AGITAȚIE Activități culturale și sportive Deunăzi, în subunitatea noastră s-a desfășurat un bogat program de ac­tivități culturale și sportive. Bibliote­carul subunității, soldatul R. Todea, a prezentat în fața militarilor un re­ferat cu tema „Patriotismul în opera lui Mihail Eminescu“. Referatul a fost ascultat cu deosebit interes de către militari. In continuare a avut loc un con­curs sportiv între militarii subunită­ților comandate de locotenenții-ma­­jori Gh. Nae și Gh. Păsescu. S-au disputat întreceri de atletism, șah, popice, volei și fotbal. Majoritatea întrecerilor au fost cîștigate de mi­litarii din subunitatea comandată de locotenentul-major Gh. Nae Caporal H. ]ON t APĂRAREA PATRIEI____________________ TELEGRAMA Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom­în BUCUREȘTI Dragi tovarăși. In numele tuturor membrilor de partid și al întregului popor chinez, Comite­tul Central al Partidului Comunist Chinez exprimă mulțumirile sale cordiale Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn și prin dv. tuturor membrilor Partidului Muncitoresc Romîn și poporului romîn pentru felici­tările călduroase adresate cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a Partidu­lui Comunist Chinez. Dorim ca coeziunea și prietenia dintre cele două partide și popoare ale Chinei și Romîniei să se întărească și să se dezvolte continuu. Urăm poporului romîn ca, sub conducerea Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, în frunte cu tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, să obțină noi succese în lupta împotriva imperialismului, pentru pace în întreaga lume și în opera de construire a socialismului. COMITETUL CENTRAL PARTIDULUI COMUNIST CHINEZ La Uzinele „7 Noiembrie" din Capitală Mitingul de solidaritate cu lupta poporului vietnamez pentru reunificarea națională Vineri după-amiază, la clubul U­­zinelor textile „7 Noiembrie" din Capitală a avut loc un miting de solidaritate cu lupta eroicului popor vietnamez pentru reunificarea națio­nală, împotriva amestecului S.U.A. în Vietnamul de Sud. Mitingul a fost organizat de­mitetul național pentru apărarea cui din R. P. Rom­­înă și Liga mină de prietenie cu popoarele Asia și Africa. A luat cuvîntul M. Ghelmegeanu, membru al Comitetului național pentru apărarea păcii, vicepreședin­te al Ligii romîne de prietenie cu popoarele din Asia și Africa. A fost de față Nguyen Mint Chuong, însărcinat cu afaceri ad-in­­terim al R. D. Vietnam la București (Agerpres) Co­pă­ro­din Semnarea acordului comercial de lungă durată între R. P. Romînă și Republica Austria Vineri la amiază a avut loc, la Mi­nisterul Comerțului, semnarea acor­dului comercial de lungă durată, pen­tru perioada 1961-1966, între R. P. Romînă și Republica Austria, ca ur­mare a ratificării de către guvernele celor două țări a textelor și listelor de mărfuri asupra cărora s-a convenit în luna mai a acestui an. Acordul a fost semnat din partea română de Gogu Rădulescu, ministrul Comerțului, iar din partea austriacă de Franz Herbatschek, ministrul Aus­triei la București. Au fost de față Ana Toma, Mihai Petri și Valentin Steriopol, adjuncți ai ministrului Comerțului, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Ex­terne și Ministerul Comerțului. Au asistat membri ai Legației Aus­triei. Cocteilul oferit de însărcinatul cu afaceri ad-interim al Belgiei la București însărcinatul cu afaceri ad-interim al Belgiei la București, Guy Stoyck, a oferit vineri după-amiază un coc­teil cu prilejul Zilei independenței — sărbătoarea națională a Belgiei. Au luat parte Avram Bunaciu, vi­cepreședinte al Consiliului de Stat, Eduard Mezincescu, adjunct al minis­trului­­ Afacerilor Externe, Ana Toma, adjunct al ministrului Comerțulu­­i acad. Ștefan S. Nicolau,­­ vicepreșe­dinte al Marii Adunări Naționale funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Co­merțului, oameni de cultură, ziariști. Au participat șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diploma­tic. easniS DUMINICA 23 IULIE RADIO PROGRAMUL I. — 6.00 Cîntece și jocuri populare romînești ; 6.30 ,,în excursie“ — muzică ușoară ; 7.00 Bu­letin de știri. Sumarul presei centrale ; 7.15 Muzică de estradă ; 8.00 Școala și viața ; 8.30 Piese simfonice de compo­zitori romîni ; 9.00 Poemul simfonic ,,Tit Buhoglindă“ ; 9.30 Teatru­ la mi­crofon pentru copii . ..Mușchetarii mă­găriei sale“ ; 10.25 Muzică distractivă ; 11.00 Formații artistice de amatori par­ticipante la cel de-al VI-lea concurs pe țară ; 11.30 Vorbește Moscova­­ ; 12.00 Viața nouă a satelor. Program de cîn­tece și jocuri ; 12.25 Fragmente din operete ; 13.00 Radiojurnal ; 13.10 De toate pentru toți ; 13.45 Cotele apelor Dunării ; 14.00 „Vitrina cu noutăți“. In program muzică populară ; 14.30 Mu­zică ușoară ; 14.55 Săptămîna muzicii poloneze ; 15.20 La șezătoare ; 16.00 Fru­musețile patriei oglindite în folclorul nostru și cu cîntecul și jocul de-a lun­gul Mureșului ; 16.30 Muzică corală de Augustin Bena ; 16.45 Estrada melodii­lor ; 17.15 Muzică ușoară ; 17.40 Din înregistrările violonistului Ion Matache și taragotistului Ion Murgu ; 18.05 Con­cert popular ; 18.45 Muzică ; 19.30 „Me­lodii, melodii“ — program de muzică ușoară romînească ; 20.00 Teatru la mi­crofon „22.48.33 — Aici centrala... vă dăm numărul“; Scenariu radiofonic de Janicki și Stampil ; 20.50 Piese vocale; 21.05 Cîntă ansamblul instrumental con­dus de Vilmoș Körmendi din R.P. Un­gară ; 21.30 Noi înregistrări ale orches­trei de muzică populară „Cindrelul“ a Filarmonicii de Stat din Sibiu, dirijor Nicolae Irimescu ; 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. Sport ; 22.35 Mu­zică de dans ; 23.10 Ciclul „Simfoniile lui Brahms, dirijate de Bruno Walter“. Simfonia a IV-a în mi minor ; 23.52- 23.55 Buletin de știri-PROGRAMUL II;­­ 7.00 Muzică populară din diferite regiuni ale țării ; 7.35 „Voioși cîntăm tinerețea“ — pro­gram de cîntece ; 7.50 Buletin de știri ; 8.00 Muzică ușoară sovietică ; 8.30 Clubul voioșiei : „Robinson Fănel“, scenetă de Fred Firea ; 9.00 Soliști și formații artis­tice participante la cel de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori ; 9.30 Con­cert de dimineață ; 10.00 „Cele mai bune programe muzicale alcătuite de ascul­tători“ ; 10.30 Revista presei străine ; 10.40 Melodii populare romînești inter­pretate la ocarină de Ștefan Farcaș ; 10.50 Program muzical alcătuit la ce­rerea oamenilor muncii aflați la odihnă; 11.37 Actualitatea cultural-artistică; 11.52 Festivalul internațional muzical : „Pri­măvara la Praga 1961“; 13.15 Din co­moara folclorului nostru ; 13.40 Cîn­tăreața italiană Mina prezintă un pro­gram de muzică ușoară ; 14.00 Radiojur­nal; Buletin meteorologic ; 14.15 Muzică instrumentală interpretată de soliști ro­mîni ; 14.30 La microfon : „Satira și umorul“ ; 15.15 Concert de estradă ; 16.00 Oameni și fapte ; 16.10 Muzică distractivă interpretată de fanfară ; 16.30 „In vîrtejul jocului“ ; 17.00 Pro­gram interpretat de violonistul Mihai Constantinescu: „Siciliana“ și „Rigandon“ de Francouer-Kreisler, „La campanella“ de Paganini ; 17.15 Emisiune literară ; 17.25 Concert din muzica popoarelor ; 18.20 Cîntă Benjamino Gigli ; 19.00 Iti­­nerarii vechi și noi ; 19.15 Muzică ușoară romînea­scă ; 19.30 Muzică populară ro­­mînească interpretată de Magda Con­stantinescu, Tudor Pană și Nicolae Albu­­lescu ; 20.00 Buletin de știri ; 20.05 Mu­zică de dans ; 20.30 Almanah muzical nr. 7 ; 21.15 Lectură ghicitoare : „Cîn­­tăreți ai frumuseților naturii în litera­tura universală“ ; 21.30 Muzică de dans; 22.30 Romanțe interpretate de Jean Ia­cobescu, Dorel Livianu și George Nicu­­lescu ; 23.00 Buletin de știri ; 23.10— 24.00 Muzică de dans; TELEVIZIUNE 9.00 Emisiune pentru copii și tine­retul școlar. Telejurnalul pionierilor. Concursuri și jocuri pe apă. Transmisie de la Ștrandul tineretului. Poșta copii­lor ; 10.30 Emisiune pentru sate ; 19.00 Jurnalul televiziunii ; 19.15 Muzică dis­tractivă ; 20.25 Filmul documentar Al­bum de pictură romînească contempo­rană. producție a Studioului cinemato­grafic „Al. Sahia“ ; 20.45 Moment poetic: Din fabulele lui Crîlov ; 21.00 Filmul artistic „D’ale carnavalului“ — produc­ție a Studioului cinematografic „Bucu­rești“ — adaptare după I.L. Caragiale , în încheiere ultimele știri și rezultatele sportive. Lucrătorii de la G. A. S.­­Secueni luptă pentru sporirea producției vegetale și animale (Urmare din pag. l­ a) ei luptă să sporească și mai mult producția de lapte pe cap de vacă. Creșterea randamentului producției cerealiere și a furajelor la unitatea de suprafață, și odată cu acestea și a productivității pe cap de animal, a făcut să sporească mult și cantitatea de produse livrate statului. De exem­plu la grîu, gospodăria a livrat sta­tului în anul 1956 cantitatea de 1276 tone, iar în 1960 a livrat 2448 tone, la lapte de vacă livrările au crescut în 1960 cu aproape 5000 hl față de 1956. Gospodăria a livrat de asemenea cantități mari de carne, legume, se­mințe de legume etc. Mobilizați de organizația de par­tid, urmînd îndrumările organizato­rului de partid al gospodăriei, tova­rășul Vasile Strugaru, lucrătorii de aici și-au îndreptat atenția și spre un alt obiectiv de seamă : reducerea prețului de cost al produselor, indice economic în care se reflectă întreaga activitate de producție a gospodăriei. Astfel, la grîu, în comparație cu anul 1956, prețul de cost al unei tone de grîu a fost redus în felul următor : în 1957 cu 20 la sută , în 1958 cu 37 la sută , în 1959 cu 45 la sută și în 1960 cu 50 la sută. Și în ce privește laptele de vacă, prețul de cost pe hl a fost redus în mod sistematic în fiecare an. Datorită sporirii și îmbunătățirii ca­lității producției, reducerii prețului de cost și sporirii volumului de pro­duse livrate fondului central al sta­tului, a crescut și rentabilitatea gos­podăriei. Incepînd cu anul 1957, be­neficiile obținute de gospodărie au crescut, fiind în 1960 de 1.296.000 lei. Creșterea rentabilității acestei gos­podării a dus la consolidarea ei eco­­nomică și la îmbunătățirea condițiilor de viață ale muncitorilor, construin­­du-se locuințe pentru familiști, dor­mitoare, cantine, cluburi, stații de radioficare etc. In perioada actuală, în gospodă­riile agricole de stat ca și în cele colective se muncește de zor pentru strîngerea recoltei de cereale păioase. La G.A.S. Secueni, sectorul de me­canizare, care constituie „coloana vertebrală" a gospodăriei, a făcut la timp verificarea mașinilor, por­nind din plin în campania de re­coltare. In afară de orz, a început și re­coltatul griului din soiurile de mare productivitate. Odată cu recoltarea cerealelor pă­ioase, lucrătorii de la această gos­podărie se pregătesc să pună bazele recoltei viitoare prin executarea ară­turilor actinei de vară și administra­rea de îngrășăminte. Se evidențiază în această muncă mecanizatorii frun­tași Petre Pîrju, Vasile Alexandru, Savin Moraru și alții. Luptînd consecvent pentru îndepli­nirea sarcinilor trasate de partid, mă­­rirea producției și productivității muncii și reducerea prețului de cost, și avînd tot sprijinul din partea or­ganelor de partid și de stat, lucră­torii din această gospodărie, mobili­zați de organizația de partid, pot să obțină în viitor rezultate și mai bune, să înregistreze beneficii mai mari. Buletin meteorologic Pentru următoarele trei zile: Vreme călduroasă cu cerul schim­bător. Ploi locale vor cădea mai ales în regiunea muntoasă. Vînt slab pînă la moderat din sectorul vestic. Temperatura staționară. A 17-a aniversare a eliberării Poloniei de sub jugul hitlerist Marea sărbătoare a poporului frate polonez Poporul polonez sărbătorește astăzi 17 ani de la eliberarea patriei sale de sub jugul hitlerist, 17 ani de cînd au fost puse temeiurile Poloniei noi, populare. In perioada întunecată a ocupației hitleriste, poporul muncitor al Po­loniei, în frunte cu comuniștii, a dus o luptă eroică neîncetată împotriva cotropitorilor. Nici o clipă, oamenii muncii din Polonia nu s-au împăcat cu soarta pe care le-o hărăziseră hitleriștii. Cu arma în mînă, cu pre­țul unor jertfe grele, poporul mun­citor polonez s-a opus sîngeroșilor cotropitori. Victoriile istorice repurtate de Uniunea Sovietică asupra Germa­niei hitleriste, loviturile nimicitoare pe care Armata Sovietică le-a dat hoardelor naziste, au creat condiții favorabile și au ajutat lupta poporu­lui polonez pentru eliberarea sa de sub jugul hitlerist. Umăr la umăr cu Armata Sovietică eliberatoare au luptat unitățile militare din Wojsko Polskie — armata poloneză renă­scută. Atunci, în urmă cu 17 ani, pe pămînturile dezrobite ale Polo­niei a fost constituit guvernul națio­nal, sub numele de Comitetul polo­nez al eliberării naționale, care a proclamat instaurarea puterii popu­lare. In anii regimului democrat-popu­lar, sub conducerea Partidului Mun­citoresc Unit, poporul polonez a ob­ținut succese importante în constru­irea socialismului. Capitalismul a lăsat o grea moș­tenire poporului polonez. La aceasta s-au adăugat și distrugerile provo­cate de război. Varșovia a fost transformată de barbarii hitleriști în ruine. Eroica capitală poloneză va rămîne un simbol al luptei poporului polonez împotriva fascismului, după cum reconstrucția ei constituie un simbol al forțelor creatoare ale oa­menilor muncii polonezi liberi și sta­­pîni pe soarta lor. Oamenii muncii din tara noastră urmăresc cu caldă simpatie și dra­goste frățească marile realizări do­­bîndite de poporul polonez în fău­rirea vieții noi, socialiste. Inlăturând ruinele și distrugerile pe care co­tropitorii hitleriști le-au provocat cu deosebită furie în Polonia, poporul polonez a depus o muncă însuflețită pentru vindecarea rănilor războiului, pentru dezvoltarea economiei sale naționale, pentru ridicarea nivelului său de trai. Ca rezultat al industria­lizării socialiste, Polonia s-a trans­format dintr-o țară agrară într-un stat cu o industrie puternic dezvol­tată. S-au ridicat numeroase combi­nate industriale, printre care cele de la Nowa Huta și Huta Warszawa, mari întreprinderi, șantiere navale, hidro și termocentrale. Față de pe­rioada de dinainte de război, pro­ducția industrială a Poloniei este astăzi de 7 ori mai mare. In prezent, oamenii muncii din R. P. Polonă muncesc cu avînt pentru înfăptuirea prevederilor planului cincinal pe 1961—1965, a căror realizare va marca un nou progres pe calea con­struirii societății socialiste în Polo­nia. S-a dezvoltat agricultura R. P. Polone, înflorește cultura acestei țări, se ridică continuu nivelul de trai al celor ce muncesc. Alegerile care au avut loc la înce­putul acestui an în Polonia pentru organul suprem al puterii de stat — Seimul — și pentru consiliile popu­lare au demonstrat odată mai mult unitatea de nezdruncinat a poporului muncitor al Poloniei în jurul forței sale conducătoare — Partidul Mun­citoresc Unit Polonez — atașamentul oamenilor muncii din Polonia față de orînduirea socialistă. Prin munca sa eroică, poporul po­lonez își aduce contribuția la întări­rea continuă a lagărului socialist, a unității și coeziunii indestructibile a uriașei familii a țărilor socialiste. Tovarășul W. Gomulka, prim secre­tar al C.C. al P.M.U.P., arăta în­tr-una din cuvîntările sale : „Aparte­nența noastră la lagărul socialist, unit în baza principiilor internațio­nalismului proletar, ajutorului reci­proc, egalității și prieteniei frățești, sporește de multe ori propriile noas­tre forțe...“ Republica Populară Polonă consti­tuie un puternic factor de pace pe arena internațională. Ea promovează cu consecvență o politică bazată pe principiile leniniste ale coexistenței pașnice, își aduce contribuția la dez­voltarea colaborării internaționale, la lupta pentru demascarea și zădărni­cirea uneltirilor cercurilor imperia­liste agresive. Intre popoarele romîn și polonez, care, sub conducerea marxist-leniniste, pășesc partidelor lor umăr la umăr cu celelalte țări ale lagărului socialist pe calea socialismului și co­munismului, s-au statornicit relații de prietenie frățească. Legăturile de prietenie romîno-polone, cu rădăcini adinei în trecutul istoric, s-au dez­voltat și au căpătat, o dată cu insta­urarea puterii populare in țările noastre, un conținut nou, caracteris­tic legăturilor internaționaliste ce u­­nesc toate țările socialiste. Vizita conducătorilor de partid și de stat polonezi în țara noastră în anul 1958, precum și vizita conducătorilor de partid și de stat ai R.P. Romîne în Polonia, care a avut loc în primăvara acestui an, au adus o nouă contri­buție la dezvoltarea relațiilor fră­țești romîno-polone, la întărirea uni­tății întregului lagăr socialist. Intre țările noastre se dezvoltă relații rodnice de prietenie și cola­borare în toate domeniile. Așa cum se sublinia în Declarația comună ro­­mîno-poloneză, semnată în primăvara acestui an la Varșovia, construirea cu succes a socialismului în țările noastre creează noi posibilități, tot mai vaste, de lărgire și adîncire a colaborării economice, tehnico-știin­­țifice, cultural între Romînia și Po­lonia. Numai pe anul în curs, schim­burile de mărfuri dintre țările noa­stre vor fi mai mari cu 42 la suta decît anul trecut. La întărirea continuă a prieteniei frățești romîno-poloneze, o contribu­ție de seamă o aduce Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mu­tuală romîno-polon încheiat acum 12 a­ni. Popoarele romîn și polonez, îm­preună cu popoarele Uniunii Sovie­tice și ale celorlalte țări socialiste, militează cu fermitate pentru întă­rirea păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Cu o justificată îngrijorare urmă­resc popoarele noastre — ca și po­poarele întregii lumi­­— primejdia ce o creează pentru pace stările de lucruri din Germania occidentală, unde are loc refacerea armatei hit­leriste sub comanda vechilor gene­rali naziști, elaborarea planurilor de înzestrare a Bundeswehrului cu arme nucleare. Militariștii vest-germanii nu-și ascund pretențiile revanșarde față de Polonia și alte țări. Poporul romîn, așa cum se sublinia în De­clarația comună romîno-poloneză , reafirmă că granița Odra-Nysa este definitivă și consideră că orice în­cercări de revizuire a ei constituie un atentat la menținerea păcii și securității în Europa și în întreaga lume. Popoarele țărilor noastre, membre ale Tratatului de la Varșo­via, sînt hotărîte să nu precupețească nici un efort pentru ca pericolul pe care îl reprezintă renașterea milita­rismului vest-german să­­ fie curmat. Popoarele noastre cer să fie în­cheiat tratatul de pace cu cele două state germane, să fie rezolvată pro­blema Berlinului occidental. Ele spri­jină propunerile Uniunii Sovietice pentru înfăptuirea dezarmării gene­rale și totale, pentru abolirea co­lonialismului. Popoarele R. P. Romîne și R. P. Polone nu slăbesc nici o clipă lupta lor pentru dejucarea planurilor răz­boinice ale cercurilor imperialiste a­­gresive. Forțele Armate ale R. P. Romîne și R. P. Polone, unite printr-o strînsă frăție de arme cu celelalte armate ale țărilor lagărului socialist, stau de strajă cuceririlor popoarelor noa­stre, cauzei socialismului și păcii. Cu prilejul celei de-a 17-a aniver­sări a eliberării Poloniei de sub ju­gul hitlerist, poporul romîn urează poporului frate polonez noi succese pe calea construcției socialiste, în lupta pentru apărarea păcii. VEDERE DIN NOWA HUȚA Cocteilul oferit de ambasadorul R. P. Polone la București Ambasadorul R. P. Polone la Bucu­rești, Janusz­ Zambrowicz, a oferit vineri un cocteil cu prilejul sărbă­torii naționale a Republicii Popu­lare Polone. Au luat parte tovarășii Emil Bod­­năraș, Alexandru Drăghici, Dumitru Coliu, Mihai Dalea, Corneliu Mă­­nescu, ministrul Afacerilor Externe, Bujor Almășan, Ion Cozm­­a, Gogi Rădulescu, Voinea Marinescu, mi­niștri, Grigore Geamănu, secretarul Consiliului de Stat, membri ai C.C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat, conducători ai instituțiilor centrale și ai organizațiilor obștești, gene­rali și ofițeri superiori, oameni de știință, artă și cultură, ziariști. Au participat șefi ai misiunilor di­plomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomatic. Cocteilul s-a desfășurat într-o at­mosferă de caldă prietenie. (Agerpres) TELEGRAMĂ Tovarășul Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Romîne, a adresat, cu prilejul săr­bătorii naționale a R.P. Polone, to­varășului Adam Rapacki, ministrul Afacerilor Externe al R.P.­ Polone, o telegramă prin care transmite calde felicitări și cele mai bune urări de noi succese în activitatea sa, consacrată promovării politicii de coexistență pașnică, întăririi și dezvoltării relațiilor de colaborare rod­nică între țările noastre, cauzei socialismului și păcii în lume. 3 Adunarea de la Uzinele „Semănătoarea" din Capitala Vineri, la Uzinele „Semănătoarea“ din Capitală a avut loc o adunare cu prilejul celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone. Luînd cuvîntul în numele colecti­vului de muncă, directorul adjunct al uzinei, Virgil Marin, a transmis poporului frate polonez un salut căl­duros și urări de noi succese în lupta comună pentru construirea vieții noi. A luat apoi cuvîntul ambasadorul R. P. Polone la București, Janusz Zambrowicz, care a vorbit despre săr­bătorirea celei de-a 17-a aniversări a Republicii Populare Polone și des­pre succesele poporului polonez în construcția socialistă. Formațiile artistice ale uzinei au prezentat un program de cîntece șii dansuri romînești și poloneze. Știri sportive „Cupa orașului București“ la ciclism, competiție internațională care reunește alergători din R. P. Bulga­ria, R.S.S. Letonă, R.D.­ Germană și R.P. Romînă, s-a deschis vineri pe velodromul Dinamo. La urmărire in­dividuală, pe primul loc s-a clasat Ivar Eiduks (R.S.S. Letonă), acope­rind cei 4 km în 5’11”5/10. Proba de 1000 m cu start de pe loc a fost cîștigată de Frank Nicklitzsch (R. D. Germană) cu timpul de 1 ’12”4/10. Seriile probei de viteză au ocazio­nat întreceri spectaculoase, în care s-au evidențiat din nou cicliștii din R.S.S. Letonă, calificați cu doi aler­gători în semifinale : Kucinski și Bodnieks. Foarte bună comportarea campionului bulgar N. Prodanov care l-a eliminat pe italianul Feola realizînd și cel mai bun timp al zilei 12”1/10 (pe ultimii 200 m). Al patrulea semifinalist este italianul Turini. Concursul continuă astăzi după amiază cu probele de urmărire pe e­­chipe viteză și semifond. 9 TORINO 21. — La campionatele mondiale de scrimă ce se desfășoară în orașul Torino au inceput întâlnirile probei de­­ floretă femei pe echipe. In primul tur, reprezentativa R.P. Ro­mîne alcătuită din Vicol, Orban, La­­zăr și Ene a învins cu 12—4 selec­ționata R.P. Polone.­­ Amatorii sporturilor nautice pot urmări astăzi și mîine competiția in­ternațională de caiac-canoe „Regata Snagov“ la care participă sportivi din R. P. Ungară, R. D. Germană și din țara noasttră. Primele starturi se dau astăzi în probele de fond cu începere de la ora 17. Viteziștii își vor începe într-a­­cerga mijiie dimineată de la, ora fj.

Next