Apărarea Patriei, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 233-258)
1962-10-14 / nr. 244
Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ t ACAPARAREA PATRIEI r Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 244 (5017) 1 Duminică 14 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI loali atenția organizării și asprii acțiunilor de lupt ă a activitățile de pregătire executate în ultima vreme în vederea ridicării pregătirii lor de luptă a ieșit în evidență capacitatea comandanților și statelor majore atît în ce privește organizarea acțiunilor de luptă cît și în rezolvarea diferitelor situații apărute pe timpul ducerii „luptei“. Totodată s-au desprins și unele probleme despre care ne propunem să vorbim în rîndurile de mai jos. In procesul de luare a hotărîrii, printre altele, se analizează și „inamicul“ în scopul de a trage cele mai raționale consecluzii privitoare la modul de acțiune al acestuia. Sînt unii comandanți care iau hotărîrea pe baza fiantei mai multor așa-zise „vaapreciind, chipurile, că în acest fel vor fi în măsură să facă față situației, indiferent de modul cum va acționa „inamicul“. In asemenea condiții a luat hotărîrea un comandant pe timpul unei aplicații tactice care este bine așa ? Să analizăm în principiu această problemă. In momentul cînd comandantul ia hotărîrea pentru luptă, el cunoaște mai mult sau mai puțin complet gruparea forțelor inamicului, compunerea acestora, timpul probabil cînd vor putea începe acțiunile de luptă. Pe lîngă acestea, comandantul știe că inamicul, în vederea ducerii acțiunilor de luptă, își grupează forțele într-un anumit fel ; el face regrupări de trupe din adîncime, de-a lungul frontului, își creează eșaloane doi sau rezerve, completează stocurile de materiale și muniții și activizează cercetarea de toate felurile. Toate acestea inamicul le face într-un singur scop, într-o idee bine definită : ducerea acțiunilor de luptă proiectate potrivit unei concepții, unei hotărîri bine statornicite. Deci, inamicul nu urmează să acționeze în mai multe „variante“; el va acționa întotdeauna potrivit unui plan bine definit, minuțios pregătit și asigurat din toate punctele de vedere. Ca urmare, în analiza posibilităților inamicului, important este nu găsirea variantelor sale probabile de acțiune, ci descoperirea pe bază de calcule, analiză și concluzii științific formulate, a planului său de acțiune. In activitatea pe care o desfășoară, lucrătorii din statele majore și comandanții de subunități, în vederea luării hotărîrii, trebuie să facă apel la logică, la capacitatea lor de analiză și sinteză și, folosindu-se de cunoașterea principiilor tactice și a doctrinei inamicului, să descopere și să precizeze cel mai probabil plan de acțiune al acestuia, potrivit condițiilor concrete ale situației. Orice hotărîre trebuie să fie izvorîtă în primul rînd din planul probabil de acțiune a inamicului. Ca urmare, hotărîrea trebuie să fie străbătută de la un capăt la altul de o idee unitară. Luarea unei hotărîri în mai multe variante este periculoasă și dăunătoare trupelor. Unitățile și subunitățile încep întotdeauna acțiunile de luptă potrivit concepției comandantului și misiunii primite, într-un sistem de cooperare statornicit din timp. Chiar și în apărare, dispozitivul inițial, planul de foc și structura genistică a apărării trebuie realizate într-o singură idee : respingerea ofensivei inamicului pe direcția cea mai amenințată rezultată din analiza planului de acțiune al inamicului. „Variantele“ de acțiune ale trupelor proprii, în apărare, trebuie să se refere nu la dispozitivul inițial, ci la manevra de forțe și mijloace executată cu eșalonul doi, rezervele și subunitățile scoase din raioanele pasive, pe timpul ducerii apărării, în vederea rezolvării cu succes a anumitor situații prevăzute din timp și față de care trupele au fost prevenite din vreme prin misiunea lor de luptă sau dispoziții ulterioare. Organizînd lupta subunităților, comandanții respectivi nu trebuie să se încadreze rigid și schematic în prevederile misiunii de luptă. Acum lupta subunităților nu se duce cot la cot, printr-o înaintare metodică, lentă și uniformă. Inofensiva modernă, bunăoară, chiar și subunitățile vor acționa cu anumite intervale între ele. Mai mult, unele vor pătrunde mai adînc folosind golurile, altele vor fi angajate cu lichidarea punctelor de sprijin ale inamicului care mai opun rezistență sau cu respingerea contraatacurilor. Tocmai acest caracter de ducere neuniformă a acțiunilor de luptă impune comandanților de subunități să facă largi prevederi asupra evoluției probabile a desfășurării acțiunilor de luptă. Pentru a vedea de ce este necesară această cerință ne vom referi la acțiunile unei subunități desfășurate în cadrul unei aplicații cu trupe în teren. Subunitatea „N“ trecuse din mișcare la ofensivă pe o vale, avînd dispozitivul de luptă pe două eșaloane : două companii întărite cu tancuri în eșalonul întîi și o companie în eșalonul doi. Comandantul subunității și-a făcut planul ca să nimicească primele puncte de sprijin ale „inamicului" cu forțele eșalonului întîi, după care să introducă în luptă compania din eșalonul doi, la centru. In aparență, planul n-a fost rău, el exprima o idee de manevră clară, subunitățile știau ce au de făcut. Dar iată ce s-a întîmplat. Subunitatea vecină din stingă, care trecuse la ofensivă în lungul unei creste, dezvolta atacul într-un ritm mai scăzut, fiind primită cu focuri puternice mai ales la flancul ei drept. Această situație a determinat ca între subunitatea „N“ și vecinul din stînga să se producă în curînd o ruptură, un interval mare, care se lărgea din ce în ce mai mult ca urmare a dezvoltării cu succes a ofensivei pe vale. Din lipsă de prevedere, comandantul subunității „N“ n-a luat măsuri pentru asigurarea flancului său stîng ; el continua ofensiva pentru a traduce în viață „planul său de luptă“. Comandantul nu și-a dat seama, n-a prevăzut că această atitudine de a îndeplini în mod schematic misiunea, fără a ține creze seama de condițiile conale situației, avea să-i creeze multe neajunsuri. lipss. S3, de prevedere numai 3-3 limitat numai la aceasta. Primind informații că „inamicul“ pregătește un contraatac, chiar pe direcția golului care se crease și care putea pune în pericol flancul și spatele subunității sale, comandantul a dirijat eșalonul său doi spre acest gol în ideea de a-l întrebuința pentru respingerea contraatacului cu foc de pe loc. Deși comandantul cunoștea că forțele adversarului erau relativ slabe, el n-a prevăzut că manevra acestuia avea drept scop numai „astuparea golului“ produs în dispozitivul său de luptă. Ca urmare a introducerii în luptă a companiei din eșalonul doi, comandantul subunității nu a mai avut forțele necesare pentru dezvoltarea ofensivei în adincime. Bine a procedat comandantul subunității vecine din stînga care, analizînd just situația și prevăzînd evoluția posibilă a acțiunilor de luptă, și-a introdus în luptă eșalonul doi pe la flancul drept al dispozitivului, realizînd prin aceasta învăluirea rezistențelor inamicului și crearea condițiilor de dezvoltare a ofensivei în adîncime. Colonel EMIL IEPURE Masm mu mim min uim ! Alte 5 plutoane au devenit „Subunități de frunte“ l1 cinstea zilei de 25 Octombrie. In unitatea noastră alte 5 plutoane au obținut titlul de „Subunitate de frunte“. Printre acestea se numără și plutoanele comandate de căpitanul Mihai Savu, locotenenții-majori G. Ștefan și Aurel Cojocaru Locotenent-major D. DOBRIJi Au obținut calificarea de clasă La ultimul examen, toți militarii plutonului comandat de căpitanul Florea Andreescu au obținut calificarea de clasă Ostașii din anul I au obținut insigna de radiotelegrafist clasa a 3-a, iar cei din anul doi și-au ridicat calificarea cu o clasă, devenind radiotelegrafiști clasa a 2-a. S-au evidențiat în mod deosebit grupele comandate de caporalii A. Bibirnice și N. Ivanciu. In prezent, plutonul comandat de căpitanul F. Andreescu este „Subunitate de frunte“. Maior C. LIȚCANU întrecerea pontonierilor (Prin telefon). — Intre subunitățile de pontonieri comandate de ofițerii Gh. Tănase și Gh. Grecu există, mai ales în aceste zile, o însuflețită întrecere pentru ocuparea primului loc în construcția de poduri pe pontoane. Pînă mai zilele trecute in frunte s-au aflat subordonații ofițerului Tănase. Ei realizau podul într-o oră, pe cînd partenerii lor in întrecere îl construiau într-un timp dublu și chiar mai mult Dar iată că în noaptea de 11 octombrie pontonierii comandați de căpitanul Grecu au reușit să dea podul în exploatare în numai 53 de minute, adică cu 7 minute mai repede decît cealaltă subunitate. Este o realizare însemnată, pentru care au luptat cu ardoare , toți pontonierii acestei subunități S-au evidențiat mai cu seamă locotenenții majori A. Dumitrache, F. Calotă, șefi de dans, sergenții I. Costea, I Marin, comandanți de grupe, sergentul E. Tănăsilă, șalupist, și soldații I. Giurgiu, E. Tăbăcaru, S. Costin și alții. (De la corespondentul nostru) Printre angajamentele luate de militarii din unitatea noastră, în cinstea Zilei Forțelor Armate, a fost și acela de a repara și depozita 200 m liniari poduri de poncoane. Organizîndu-și judicios munca, militarii subunității comandate de locotenentul--major Vasile Socoliuc și-au îndeplinit angajamentul cu 15 zile mai devreme. Printre cei care s-au evidențiat în mod deosebit în această acțiune se numără și caporalul D. Coruț, soldații-fruntași Sorin Todilă, I Frincu și N. Drăgan Maior I. CIOCÎRLAN Pichetul are o nouă înfățișare (Prin telefon). Pichetul „N“ de grăniceri se pregătește să intîmpine ziua de 25 octombrie cu noi realizări în pregătirea de lupta și politică, precum și în activitatea gospodărească. In domeniul activității gospodărești s-au realizat lucruri frumoa. ~~ -t -■ -u -ta-------4- + aWI/, OU. fi.tx JU/OI, JUCUI'CI Ù/COI CLO/OCI necesare la toate încăperile pichetului. A fost pusă la punct instalația electrică. Pichetul are acum un gard de împrejmuire nou, estetic lucrat. Se evidențiază în mod deosebit sergentul Gh. Ion, ajutorul comandantului de pichet secretarul comitetului organizației și de bază U.T.M., soldatul fruntaș Vasile Pană, comandant de grupă, soldatul E. Păun, mecanic la proiectorul pichetului, și alții. (De la corespondentul nostru) înfrumusețează cazarma Mobilizați de organizațiile de partid și de U.T.M., militarii unității noastre muncesc cu elan pentru înfrumusețarea cazărmii. In această muncă se evidențiază în mod deosebit militarii subunităților comandate de căpitanii I. Operman și Aurel Cozma. Animatorii întrecerii dintre militari sînt sergenții Gh. Petcu și I. Bălăceanu, precum și soldații D. Grecu, F. Duță și N. Mihai Căpitan I. POP Echipajul tancului comandat de sergentul Gheorghe Urzică este temeinic pregătit și din punct de vedere tehnic în clișeu . Se execută stringerea șenilei Foto M. POJOGEANU Vizita tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer în India La complexul model de ferme ,,Colonia Laptelui“ din Aarey și la Institutul de energie atomica de la Trombay BOMBAY. 13. — Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Bombayul, care prin mărimea și numărul locuitorilor săi (peste patru milioane,), este al doilea oraș al Indiei, se aseamănă cu o largă potcoavă în golul pătrund valurile înspumate căreia ale Mării Arabe. Bombayul a căzut sub stăpînirea colonială portugheză în anul 1498, dar nu mult după aceea portughezii l-au cedat prințului moștenitor al Angliei cu prilejul căsătoriei acestuia. In sutele de ani de dominație britanică, orașul Bombay era considerat „poarta Indiei“, fiind principalul port de acces în această țară imensă despre care se spunea că era „perla coroanei britanice". Astăzi, Bombayul este un important centru industrial, comercial și portuar al Indiei independente. Fiind situat sub tropicul Racului, peste tot în oraș se poate observa o vegetație luxuriantă. Fațadele blocurilor moderne, care se înșiruie pe marile bulevarde, sînt încadrate armonios de prezența zveltă a palmierilor, pretutindeni în oraș se remarcă o mare animație. Aspectului vesel al străzilor li se adaugă acum o notă în plus : steagurile roșu-galben-albastru și portocaliu-alb-verde care flutură alături, simbol al prieteniei dintre Republica Populară Romînă și Republica India, dintre popoarele celor două țări. In cea de-a doua zi a vizitei în Bombay, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, au vizitat așanumita „Colonie a Laptelui“ din Aarey — un complex model ferme pentru produse lactate, de și Institutul de energie atomică de la Trombay. De la Raj Bhavana — reședința conducătorilor de stat romîni — și pînă la „Colonia Laptelui, înalții oaspeți au fost însoțiți de guvernatorul statului Maharashtra, H. K. Chamani, de ministrul muncii al Republicii India, Jai Sukh Lai Hathi, de ambasadorul Republicii India la București, M. P. Mathur, și de ambasadorul Republicii Populare Române la Delhi, Iancu Horațiu. De-a lungul celor 32 km cît măsoară drumul pînă la Aarey, populația din Bombay și din regiunile înconjurătoare a făcut o caldă demonstrație de simpatie solilor poporului romîn. La ora 9,30, ora locală, coloana de mașini oficiale ajunge la „Colonia Laptelui“. Aici oaspeții sînt primiți de ministrul agriculturii al statului Maharashtra, Desay, care le prezintă pe conducătorul complexului, Khurody, și o serie de colaboratori ai săi. Solii poporului romîn sînt conduși spre o colină de unde se poate avea o privire largă asupra întregului complex de ferme. Dl Khurody dă înalților ospeți ample explicații cu privire la istoricul coloniei,la modul ei de organizare și funcționare. „Colonia Laptelui“ se întinde pe o suprafață de 283 ha și cuprinde 30 de ferme, in care sînt îngrijite peste 20 000 capete de vite. Cu 13 ani în urmă, pe acest loc nu se aflau nici un fel de construcții. In 1949, guvernatorul de atunci al statului Maharashtra a hotărît scoaterea vitelor din oraș și amenajarea unui loc special pentru ele. La început au existat numai șapte ferme și ceva mai mult de 3 400 capete de vite. Astăzi numărul fermelor s-a împătrit, iar numărul vitelor este aproape de șase ori mai mare. Zilnic se îmbuteliază 100 000 de litri de lapte care sînt distribuite printr-o largă rețea de desfacere cuprinzînd 700 de centre După ce oaspeții romîni au primit aceste explicații, s-a trecut la vizitarea unității nr. 5 din cadrul complexului și a fabricii pentru pasteurizarea și îmbutelierea laptelui. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și-a exprimat aprecierea pentru felul în care este organizat procesul de producție și pentru calitatea produselor acestei întreprinderi moderne Conducătorii de stat romîni însoțiți de personalitățile indiene s-au îndreptat apoi spre casa de oaspeți unde în cursul unei discuții s-a arătat că ar fi folositoare organizarea unui schimb de experiență între specialiștii romîni și cei indieni. Un astfel de schimb, a menționat ambasadorul Republicii India la București, Mathur, și Khurody, conducătorul coloniei’, ar fi reciproc avantajos. Schimbul de experiență, a spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej este întotdeauna folositor. Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne l-a invitat pe Khurody să facă o vizită în țara noastră în timpul verii Ambasadorul Indiei la București a subliniat că vara este anotimpul cel mai indicat pentru o vizită în frumoasa Romînie. Ministrul agriculturii, Delay, s-a interesat îndeaproape de dezvoltarea agriculturii Romîniei, de sistemul de educație, în general, și de pregătirea cadrelor cu calificare superioară în special. El a mulțumit tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru explicațiile date. Conducătorii de stat români au semnat în cartea de onoare a coloniei. La rugămintea gazdelor tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a plantat, potrivit unei vechi tradiții indiene, un arbust de asoparav în Parcul Prieteniei de la Aarey pe un teren, unde se află numeroși arbuști plantați de șefi de state și guverne care au vizitat India. Adresîndu-se gazdelor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus „Fie ca oamenii să trăiască în pace, să nu mai existe niciodată război. Acestui scop să nu consacrăm forțele“. Ministrul agriculturii, Desay, a adăugat: „Acesta este și punctul de vedere al guvernului indian“. „Vă rugăm.. a spus Desay, să reveniți pentru a vedea cum a crescut arbustul“ Mlădița nou plantată este străjuită de o tăbliță albastră pe care scrie cu litere albe : „Plantat de excelența sa dl. Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne la 13 octombrie 1962". In cursul după-amiezii, înalții oaspeți romîni au vizitat Institutul de energie atomică de la Trombay, situat la marginea orașului Bombay. Ca și dimineața, cînd conducătorii de stat romîni au străbătut drumul spre Aarey, pe străzi au venit să-i salute numeroși locuitori ai orașului care au ovaționat la trecerea coloanei de mașini oficiale. Conducătorii de stat romîni au fost însoțiți de Jai Sukh,Lai Hathi, ministrul muncii al Republicii India, de Salebhoy Abdulkadar, membru al guvernului statului Maharashtra, de ambasadorul Indiei la București, Mathur, și ambasadorul Republicii Populare Romîne la Delhi, Iancu Horațiu. Institutul de energie atomică din Trombay, cel mai mare centru de cercetări nucleare din India, este înzestrat cu trei reactoare și cu numeroase aparate și instalații ultramoderne. In cele 15 sectoare ale institutului desfășoară o activitate intensă peste 2 800 de oameni de știință și tehnicieni. La intrarea în institut, oaspeții romîni au fost întîmpinați de Sethna, locțiitor al directorului general, și de șefii unor sectoare de cercetări. Oaspeții au vizitat o serie de sectoare unde li s-au dat explicații cu privire la funcționarea diverselor mecanisme și dispozitive. Intre tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și Lethna a avut loc o scurtă convorbire, în cadrul căreia locțiitorul directorului general a subliniat că institutul întreține relații strînse cu Institutul de fizică atomică din București și a primit pînă, acum de două ori vizita directorului acestuia, acad. Horia Hulubei. In timpul vizitei, oamenii de știință, tehnicienii și laboranții Institutului de energie atomică au primit cu căldură pe oaspeții romîni, exprimîndu-și bucuria pentru prilejul pe care l-au avut de a le arăta roadele muncii lor. La sfîrșitul vizitei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a urat succese în muncă colectivului de oameni de știință și tehnicieni de la Trombay, apreciind rezultatele obținute de colectivul Institutului în activitatea sa științifică. La înapoierea spre Bombay, zeci și zeci de mii de oameni au salutat prietenește pe solii poporului român. Pretutindeni putea fi auzit un salut străvechi în limba hindi adresat în mod tradițional oaspeților și prietenilor. „Victorie nouă“. Seara, guvernatorul statului Maharashtra a oferit un dineu în cinstea conducătorilor statului romîn. Presa din Bombay publică ample relatări cu privire la primirea caldă care a fost făcută încă din prima zi oaspeților romîni de locuitorii orașului. Faptul că munca pe care am desfășurat-o primit o atît de o înaltă prețuire mă obligă și mă ajută in același timp să găsesc pentru viitor noi resurse, mai multă energie, în vederea ridicării calității și randamentului muncii mele, a muncii subordonaților. Dacă ar fi să explic căile pe care am ajuns să realizez ceea ce a fost remarcat, aș porni de la ceea ce consider că a stat — alături de conștiința datoriei — la baza a tot ceea ce am realizat: dragostea față de specialitate. Această dragoste m-a făcut să muncesc nu numai cu simțul ■ răspunderii, ci întotdeauna cu deosebită plăcere, îmi aduc aminte că, mai de mult, după ce terminasem școala profesională, am devenit ajustor matrițer la actualele uzine de tractoare din Brașov. Era o muncă de răspundere, de care depindea în bună măsură precizia cu care alte secții executau piesele necesare procesului de producție. Mie însă mi se părea că această meserie era prea puțin dinamică și de cîte ori aveam ocazia mergeam pe la motoare... Zgomotul lor nu mă supăra, nu mă obosea. Mă atrăgeau mulțimea de piese, așezarea lor într-un anume fel, îmi plăcea să privesc, să înțeleg cum căpătau viață în mîinile pricepute ale muncitorilor. Mai tîrziu, cînd s-a apropiat vremea să fiu încorporat, m-am gîndit că trebuie să fac tot posibilul pentru a fi încorporat în aviație. La un moment dat s-a ivit posibilitatea să devin pilot. Am renunțat însă la pilotaj cînd am aflat că pot să mă duc la școala de ofițeri tehnici de aviație... Ce să-i faci ? Fiecare cu pasiunea lui. Și nu-mi pare rău. Mi-a fost și îmi este drag ca atunci cînd pun mina pe un lucru, să-l fac temeinic. Mai ales că de calitatea lucrărilor noastre, ale tehnicienilor, depinde mult modul în care piloții duc la bun sfîrșit misiunile. Dragostea de specialitate am căutat s-o dezvolt și subordonaților mei. Și pot să spun că, datorită muncii comandantului, locțiitorului său politic, sprijinului comuniștilor, am reușit să-mi aduc Și“ eu contribuția la educarea subordonaților în acest sens. Escadrila noastră se poate numări cu asemenea tehnicieni cum sînt locotenenții-major: Gh. Șalapa, P. Balica, Șt. Holotescu și alții. Ei sînt perseverenți în muncă, studiază cu atenție ceea ce apare nou în specialitatea lor, lucrează întotdeauna cu tragere de inima, cu tot simțul de răspundere, pentru ca avioanele ce participă la zbor să nu prezinte nici cea mai mică defecțiune. Uneori, tehnicienii sînt puși în situații deosebite. De exemplu, cu cîtva timp în urmă, în preajma unei aplicații, la avionul al cărui tehnic este locotenentul-major Ioan Andriș s-a defectat un agregat. Pentru remedierea defecțiunii a fost necesar să se execute un mare volum de lucrări. Ele au fost efectuate bine, însă pentru asta ofițerul și întreg echipajul tehnic au renunțat la o bună parte din timpul lor liber, lucrînd și noaptea, la lumina farului. A doua zi, avionul a fost disponibil pentru zbor, pilotul a putut participa la aplicația ordonată. Dar pentru ca dragostea față de specialitate să fie transformată în fapte concrete, oamenii trebuie să fie ajutați, îndrumați spre obiectivele mai importante care stau cele în fața subunității. M-am străduit întotdeauna să ofer acest ajutor subordonaților mei în momentul cel mai potrivit și ori de cîte ori a fost nevoie. Simțeam o mare satisfacție cînd îmi dădeam seama că și subordonații mei cresc, lucrează din ce în ce mai bine și cu tot mai multă dragoste față de profesiunea lor. Un rol deosebit de important în orientarea noastră l-a avut activitatea organizației de partid, a comuniștilor, îndrumările primite din partea comandantului es. =o cadrilei și a locțiitorului său politic, faptul că periodic s-au ținut analize în care s-a dezbătut munca tehnicienilor și s-a precizat modul în care trebuie să acționeze. Tocmai acestea au făcut ca noi să putem să ne desfășurăm activitatea avînd tot timpul in față perspectiva. Socotim ca un succes faptul că la noi, în rîndul tehnicienilor din escadrilă, sub influența comuniștilor, am reușit să creăm un climat sănătos de muncă în care exigența se îmbină armonios cu spiritul ăi întrajutorare tovărășească. Avem un colectiv de muncă m care sînt create toate condițiile pentru manifestarea pe larg a inițiativei personale, în care dragostea de specialitate, spiritul de răspundere, sînt comuntuturor și ele ne oferă întotdeauna noi posibilități pentru și mai mari succese în viitor. Căpitan TOMA TRANDAFIRESCI PATRIEI SOCIALISTE - PUTEREA NOASTRĂ DE MUNCĂ Să-ți iubești specialitatea, să-ți fie dragă munca __1 zr .„ V/GpildUUI Articol Trandafirescu, a cărui fotografie o prezentăm alături, este unul din cei mai buni tehnicieni ai unității de aviație în care își face serviciul Muncind cu pasiune, contribuind cu toată energia la întărirea capacitatății de luptă a subunității din care face parte, căpitanul Trandafirescu se dovedește demn de fratele său. Eroul Muncii Socialiste, inginerul Ilie Trandafirescu Recent, eforturile sale au primit o înaltă apreciere : Consiliul de Stat i-a conferit Ordinul „Steaua RP.R." clasa a V-a.