Apărarea Patriei, iulie 1964 (Anul 20, nr. 153-179)

1964-07-22 / nr. 171

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ | MIMAREA PATRIEI h(IF Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 171 (5564)­­ Miercuri 22 iulie 1964 4 PAGINI — 20 BANI OFIȚERUL PE SERVICIU PE UNITATE Programul de instrucție s-a ter­minat. In unitate au rămas clțiva ofițeri, iar militarii în termen mai au multe de făcut pînă la stingere. Divizionul comandat de maiorul D. Catană urm­ează­­ să execute antre­namente la instrucția de front , alte subunități, în aceleași ore, au stu­diu la regulamente, apoi activitate culturală sau sportivă. Cine asigură respectarea întocmai a programului stabilit ? La ora fixată, toți militarii, toate subunitățile sînt la locurile ordona­te. Căpitanul V. Cîmpeanu, cu ban­derolă roșie pe mină, este prezent peste tot, controlează, îndrumează, ia măsuri. El este ofițer de servi­ciu și de felul cum își îndeplinește atribuțiunile depinde mult respec­tarea­­ neabătută a programului de către toți militarii. In lipsa coman­danților, el este cel care, prin ser­­genții de serviciu, conduce progra­mul subunităților, asigură continui­tatea­­ în muncă, desfășurarea activi­tăților în strictă, conformitate cu cerințele­­ regulamentelor și ordinelor comandantului unității. Dacă-l întrebi pe căpitanul Cîm­peanu ce "program execută bateria comandată de căpitanul L. Bătinaș, de exemplu,, sau cea comandată de căpitanul V. Cos­tin sau oricare alta, răspunde prompt, dovedind că cu­noaște, fiecare activitate precum și locul unde se desfășoară. De aceea el poate urmări și asigura ca totul să se execute la timp și bine. Ofițerul de­­ serviciu pe unitate în­deplinește o muncă de mare răs­pundere, cu un conținut foarte bo­gat și multilateral. Deși poate fi co­mandant de­ pluton sau de compa­nie, sau să îndeplinească o altă funcție, în tot timpul celor 24 de ore cit ește în serviciu, dar mai cu seamă cînd lipsesc comandanții și șefii.­din­ cazarmă, el simte răspun­derea, unui­­ întreg regiment,, răspun­derea pentru asigurarea ordinii in­terioare, paza armamentului, încă­perilor și avutului unității, pentru îndeplinirea tuturor îndatoririlor le­gate de serviciul militar. De aceea, ofițerii, care intră în asemenea ser­viciu se pregătesc, cu multă­­ grijă, meticulos. Căpitanul Cîmpeanu, spre exemplu, studiază atent instruc­țiunile și regulamentele, ordinele date pe unitate. Pentru că numai cunosc­îndu-le temeinic el își poate îndeplini toate atribuțiunile ce-i re­vin. Cunoscîndu-și­?biril­e îndatoririle și drepturile, ofițerul­ de serviciu poate, și trebuie să acționeze ener­gic, cu autoritate, în toate situațiile care se ivesc, să rezolve­, operativ problemele ce sînt de competența a­­cestei funcții și să raporteze coman­dantului măsurile luate. Ofițerul de serviciu are în subor­dine­ , întregul personal pentru ser­viciul de zi pe unitate și, potrivit regulamentului, are obligația să-l verifice cum își execută îndatoririle cel puțin o dată ziua și o dată noaptea. Această obligație, ca și toate celelalte, are o mare impor­tanță pentru îndeplinirea serviciului și prevenirea unor eventuale nere­guli. Căpitanul Cîmpeanu a controlat amănunțit activitatea personalului de serviciu, găsind unele deficiențe. Astfel, caporalul V. Sabău, caporal d­e schimb, un bun militar de altfel, avea unele lipsuri în felul­ cum con­ducea încărcarea armamentului de către­ militarii din­­ schimb. Ofițerul d­e serviciu a­ atras atenția și a pre­tins ca armamentul să se încarce cu cea mai­ mare grijă, numai indi­vidual, la­­ comanda caporalului de schimb și sub supravegherea șefului gărzii.­ Aceeași preocupare a mani­festat­ ofițerul și față de respectarea tuturor­­ regulilor­­ de schimbare a santinelelor, de respectare a itine­rarelor pînă la posturi. Ofițerul de serviciu a intervenit eficace și pentru întărirea ordinii în parc. Prizonierului A. Coruț, ofi­țer de serviciu pe parc, i-a atras atenția asupra exigenței pe care este dator să o manifeste în perma­nență, i-a cerut să controleze acti­vitatea plantoanelor din subordine, iar­­ atunci cînd pleacă în parc să la­se plantonul la intrare pentru a nu admite pătrunderea nici unei per­soane fără permis. Cu aceeași ho­­tărîre a intervenit și în subunități cînd a constatat că unii militari ca soldații V. Volog și P. Bîldeanu, plantoane, nu-și respectau întocmai îndatoririle ; ofițerul a luat măsu­rile necesare, atrăgînd atenția ser­genților de serviciu asupra lipsuri­lor constatate și asupra necesității de a pregăti mai bine pe cei care urmează să execute serviciul de planton. Prin semnalele date la ordinul său de­ către gornist, ofițerul de ser­viciu asigură trecerea de la o acti­vitate la alta conform orarului uni­tății, de la deșteptare și pînă la stingere. Ordona îd adunarea pen­tru apelul de seară, căpitanul Cîm­peanu a verificat, dacă toate subuni­tățile sosesc în ordine pe locurile stabilite. Iar după ce a ordonat în­ceperea apelului, a asigurat desfășu­rarea acestuia în cele mai bune condiții. El a pre­tins plutonierilor de companie să a­­ducă la cunoștin­ța militarilor ex­trasele din ordinul pe unitate care-i interesau, să a­­nunțe serviciile de îndeplinit și alte sarcini pentru bu­na desfășurare a programului de a doua zi. Căpitanul Cîm­ jipre» &­peanu și-a inde­­­de­­plinit serviciul cu toată exigența. In î /Așî’V, mod asemănător, cu competență și răspundere aebo- I Jraw*J­­­â­­nează marea ma­joritate a ofițeri­lo- din unitate, in HjHHT legătură cu aceas­­t-Wji* tu trebuie subli­niat și rolul pe care-l are statul major în îndepli­­ngl­erP­nirea corectă de către personalul­­ de serviciu a atri- ....... bațiunilor ce îi re­vin. Șeful de stat major, de pildă, urmărește continuu ca personalul care urmează să intre de Serviciu să se pregătească temei­nic, folosind pe deplin timpul desti­nat în acest scop. De asemenea, după ce verifică cunoștințele ofițerului ca­re intră de serviciu, îi dă indicații a­­su­pra activităților ce se desfășoară în unitate și de care trebuie să se o­­cupe în mod nemijlocit, arătîndu-i ce schimbări sau probleme noi pot surveni și cum să acționeze. Exi­gența comandantului și șefului de stat major, asigură prevenirea lip­surilor. Locotenentul-major I. Zanc, din­­tr-­o subunitate independentă, deși comandant cu puin­e calități, aflîndu-se în serviciu a negli­jat unele îndatoriri. . .consider­­înd că activitățile și programul vor decurge­ normal și fără participarea lui. De aceea, în loc să controleze crum, se respectă orarul și cum se în­cadrează militarii în program, ci s-a ocupat cu­­ alte îndeletniciri. Cel căruia i se încredințează mi­siunea de a fi ofițer de serviciu pe unitate trebuie să considere aceasta ca o misiune de mare răspundere și încredere. De aceea este necesar să-și concentreze toate forțele, toa­tă priceperea pentru ca în cele 24 de ore totul să se execute, precis, ostășește, conform ordinelor. Prin­tre cei­­ care procedează așa chiar în subunitatea independentă sus-men­­ționată se numără și căpitanul V. Nica. El se interesează de tot ce se petrece în subunitate, de toate acti­vitățile, începînd cu cele privind asigurarea permanentei­­ capacități de luptă a subunității. Acordînd a­­ceeași atenție problemelor de viață și trai ale militarilor,­­ intervenind cu toată autoritatea atunci și acolo unde este nevoie de îndrumare și control, el obține rezultatele, aștep­tate, asigurînd, o deplină ordine în toate sectoarele de activitate. In dezvoltarea răspunderii,pe ca­re o poartă ofițerii pe timpul exe­cutării serviciului de zi, in educarea perseverenței cu care­­ trebuie­­ înde­plinită fiecare îndatorire, o mare importanță o are munca politică. Comandanții, organele și organiza­țiile de partid desfășoară o activi­tate neîntreruptă pentru cultivarea sentimentului datoriei, a disciplinei de fier și a ordinii ferme, regulamen­tare, în desfășurarea tuturor activi­tăților și vieții ostășești. Organiza­țiile de partid și cele de­ U.T.M., prin exigența pe care o manifestă față de felul cum muncesc membrii lor, prin educația pe care o fac întregului personal, contribuie la formarea unei opinii care să nu ad­mită apariția unor lipsuri. In această perioadă, cînd­ activită­țile sînt deosebit de variate, cînd fiecare minut trebuie folosit cu chibzuință, sarcinile ofițerului de serviciu cresc și mai mult. Rezulta­tele bune și foarte bune în toate do­meniile depind în mare măsură de înalta ordine și disciplină din unti­­tăți și subunități, de respectarea cu strictețe a programului­ și cerințelor­­regulamentelor. In această privință, activitatea ofițerului de serviciu, are un cuvînt greu de spus. Este deci o cinste, un motiv de îndreptățită satisfacție să știi că prin munca de­pusă în timpul serviciului ai con­tribuit la buna desfășurare a mun­cii din unitate, și prin aceasta la creșterea capacității ei de luptă. Locotenent-colonel I. SUCIT Popularizînd metodele bunilor trăgători Subunitatea pe care o comandă ofițerul C. Suțu se situează­ în pre­zent pe primul loc pe unitate în ce privește rezultatele obținute la tra­geri. Pe lingă măsurile luate de co­mandant, la obținerea acestui suc­ces și-a adus­ o contribuție de seamă și comitetul organizației de bază U.T.M. (secretar, caporalul A. Sufi­­ceanu). Acesta s-a preocupat în per­manență de popularizarea bunilor trăgători și­­ a metodelor lor gazeta de perete, ca­ și panoul frun­tașilor în pregătirea d­e luptă au constituit de asemenea mijloace prin care comitetul organizației U.T.M. a mobilizat pe militari să lupte pen­tru a dobîndi măiestria trageri­lor precise , gradații, în frunte cu secretarul comitetului, au mun­cit cu însuflețire pentru a-și pregăti temeinic subordonații. Pentru popularizarea metodelor folosite în această subunitate s-a luat măsura de a se organiza o con­sfătuire de schimb de experiență cu ofițerii comandanți de subunități și gradații din unitate. Căpitan N. NICA RÂNDURI DESPRE VIITORII PILOȚI Elevi la simplă comandă Tehnicii de aviație subordonați că­pitanului Constantin Șendrea au pregătit în amănunțime, încă din ajun, avioanele pentru zbor. Tre­­băluiesc însă d­e­ zor și acum. Con­form regulamentului, ei execută un ultim control. In altă parte, elevii piloți primesc ultimele indicații de la instructori. Pregătirea nemijlocită a lor pentru zbor are o importanță deosebită. Vor executa­ primele raiduri în sim­plă comandă. „Raidul a fost pregătit cu minuțiozitate. Elevii caporali Cristian Berar, Ni­­colae Zah, Gheorghe Popescu sînt echipați și cu parașutele , au căști­le de zbor pe cap, hărțile și celelalte documente asupra lor. La ordin, ei se îndreaptă spre, avioanele ce­ sînt gata să-și ia zborul. — „Sînt 772, aprobați decolarea", raportează prin radio elevul caporal Nicolae Zah — Decolează­­,­­se aude în cască vocea maiorului Constantin Ghiță, conducătorul zborului. Primind aprobările, elevii piloți rulează pe pistă cu viteză ■ tot mai mare. Apoi, se înalță deodată, spre zările albastre. Zborul decurge normal. Elevii ur­măresc, cu atenție ,indicațiile apara­telor de bord, respectă disciplina convorbirilor radio. Timpul, „zboară“ și el,„r­epede. Fie­care avion, după ce ajunge,la punc­­tul­ final al traiectului, se îndreaptă spre. „casă" , și " aterizează . perfect;. După ce elevii raportează , instruc­torilor de­ zbor " despre­­ îndeplinirea misiunilor, merg în mijlocul­­ celor­lalți tovarăși care își așteaptă rîndul să se înalțe în văzduh. Ei povestesc cu însuflețire întâmplări proaspete despre zbor, episoade ale drumului mereu ascendent spre măiestria de luptător aerian Elev caporal ST. CARAENE OPERATIVITATE Cobor din avion. Instructorul­­ no­tează în carnet observațiile cu pri­vire la executarea zborului. In timp ce aștept observațiile, colegii mei pe echipaj participă la refacerea capacității de luptă a avionului a­­bia aterizat. Elevul sergent St. Pi­­tulice ajută la alimentare,­ elevul sergent E. Moldoveanu fixează ro­­dița pentru tractajul avionului la linia­ de­ pornire,""iar elevul sergent I. Stancu face ultimele pregătiri in­­ vederea executării unei noi misiuni, . In fața și în spatele avionului nos­tru sînt încă două avioane. Elevii și personalul tehnic desfășoară la ele o activitate intensă. Ritmic și pre­cis. Totul cum , a fost stabilit din timp. Fiecare știe ce are de făcut. In strigă bretelei de rulaj, grupa din care face parte elevul sergent P. Todirică așteaptă să ajute la re­facerea capacității de luptă a unui nou avion, care s-a întors chiar a­­cum din misiune. Se lucrează re­pede, dar cu sporită grijă și mi­nuțiozitate. Elevul sergent I. Stancu pornește motorul, îl ambalează pentru încer­care, îl reduce și face apoi semn să fie luate carele de la roți. Primul avion rulează la start. După el, și celelalte. Formațiile decolează una după alta, sub privirile celor, rămași pe aerodrom... La analiza zborului, elevii piloți sînt felicitați între altele și pentru promptitudinea cu care au contri­buit la refacerea­ capacității de­ luptă a avioanelor. Astfel, ei au contribuit la îndeplinirea în cele mai bune condiții a planificării de zbor. Elev sergent P. BINA Comandantul unității a e­vidențiat în repetate rînduri pe căpitanul D. Aron pentru modul exemplar in care își îndeplinește îndatoririle atunci cînd este ofițer de serviciu pe unitate. Iată-1 în timp ce dă ordine sergenților de ser­viciu. Foto : ST. IONESCL 1ì Jlf ES23 M­E3& El ____________­­ Vj­ggr: .d ^ jpT GS20 e repede trece timpul ! Parcă ieri anunțau zia­rele că la Călărași în­cepe construcția unui nou obiectiv industrial. Parcă ieri, în gara oră­­­­șelului de pe malul Borcei, soseau primii construc­tori și primele vagoane cu ma­teriale. Și iată, acum, o nouă veste vine să ne bucure și să ne entuziasmeze : în curînd, noul combinat de celuloză și hir­­tie înălțat aici va intra în pro­be mecanice și tehnologice, nu numai doi ani s-a ridicat aici, la Călărași, o­­­ adevărată mi­nune a tehnicii moderne, o fabrică care va realiza hîrtie din paie. Da, din ceea ce are Bărăganul din belșug, din cel mai ieftin dar al său, oamenii și ma­șinile proaspătului combinat vor produce anual zeci de mii de tone de hîrtie. Lingă halele noi, moderne, în care zi de zi construc­torii și montorii aduc tot mai a­­proape sărbătoa­rea inaugurării, u­­nul dintre însoți­torii noștri ne su­gerează și un alt calcul : „Să ne gîndim și la pă­duri — ne în­deamnă el. Știți cu­ lemn va cruța combinatul nos­tru ? Cele 180 000 de tone de paie, pe care le vom consuma anual, în­locuiesc nu mai puțin de 250 000 de metri cubi de lemn, ceea ce în mod practic înseamnă vreo 500 de hectare de pădure. Pentru­, rege­nerarea­ lor ar fi nevoie de vreo 70 de ani. 224 000 000, de m.c. de lemn de pădure sînt cruțate de cantitatea disponibilă de paie pentru celuloză, p­e care o dă numai suprafața regiunii Bucu­rești. Adăugați acestei imen­se economii de lemn , încă una de aproximativ 18 000 de saci de boabe de grîu ce vor fi recupera­te in fiecare an la sortarea și to­­carea paielor, și atunci veți avea un tablou mai complet al foloa­selor pe care această întreprin­dere le va aduce economiei na­ționale". ...Intrăm într-o hală mare, lu­minoasă, etajată, unde se află în curs de montaj cele trei mașini de fabricat hîrtie. O singură ma­șină depășește dimensiunile unei case cu etaj. Dorim să facem cu­noștință cu cei ce fără greș știu să le îmbine și să le asambleze. In primul rînd cu tovarășul Pe­tre Enache : — De cînd munciți în industria celulozei și hîrtiei ? — De cînd mă știu. Acum sînt pensionar și, după cum vedeți, tot nu mă las. — înainte de a veni la Călă­rași, pe unde ați mai lucrat ? Păi, vreo 25 de ani am muncit numai la Fabrica de hîr­tie din Bușteni. Apoi, în anii noștri, anii socialismului, cînd in­dustria hîrtiei a început să se dezvolte neîncetat, am pornit-o și eu cu lucrările de montaj prin țară. Am montat mașini de hîr­tie la Brăila și Palas. După aceea la Suceava. Iar acum iată-mă și aici la Călărași... Harnicul și­ priceputul meșter nu duce vorba mai departe. E grăbit. Dar cei care-l cunosc — și nu cred să fie cineva din fa­bricile amintite care să nu-1 știe — spun mult mai multe lucruri despre el și despre munca sa. Ei afirmă că nu există mașină nouă de fabricat hîrtie din țară, care să nu-i fi trecut prin mîini ; ea pentru el nu există în lucră­rile de montaj probleme de ne­dezlegat , că acolo unde se află dînsul, graficele de dare în func­țiune sînt de fie­care dată scurta­te. Cunoscînd toa­te acestea, ți se pare firesc că și una din cele 3 mari mașini, ma­șina ’ „C‘‘, la care l-am găsit lucrînd, va intra în func­țiune cu cîteva săptămîni mai de­vreme Realizînd o im­presionantă ver­ticală de fier și beton pe orizon­tala de grîu și porumb a Bără­ganului, noul com­binat se află în prezent într-o si­tuație de predare­­primire. Adică constructorii, care își încheie lucrările, predau în tot mai multe locuri ștafeta lor mon­­torilor. Iar aceștia, au și început deja­,în unele secții, să, o­ predea chimiștilor. In combinatul care va avea un înalt grad de auto­matizare vor lucra peste­ 1000 de muncitori, din care jumătate o­­peratori chimiști. In gară, în oraș, pe șantier, e din nou un du-te-vino neîn­trerupt. Fierar-betonistul Dumi­tru Sima a coborât definitiv de pe estacada în înălțimea căruia se învîrtea ca un acrobat. Destoini­cii zidari din echipa lui Dumi­tru Ene au început și ei să-și facă, bagajele, să se gîndească la un alt­ șantier, în vreme ce to­varăși ca Paul Șerban, viitor conductor al mașinilor de fabri­cat hîrtie, sau ca Vasile Radu și Aurel Neagu, operatori chi­miști, se pregătesc să devină că­­lărășeni în adevăratul înțeles al cuvântului. ...Din cel mai înalt punct al combinatului, împreună cu cîțiva constructori și mentori,­­ privim, într-o clipă de răgaz, orașul. Ca­sele lui, străzile lui privesc și ele parcă fără încetare spre combi­nat. Și zîmbesc, întocmai ca di­mineața, razelor de soare. GH. SIBIAND In curînd Honi DE mm RITM INTENS LA RECOLTĂRI In aceste zile, în gospodăriile de stat din țară, recoltatul griului se desfășoară într-un ritm tot mai in­tens. După datele existente la Trustul central Gostat, rezultă că pînă la 20 iulie griul de toamnă­­ a fost recol­tat de pe o suprafață de peste 440 000 hectare. Au terminat com­plet recoltatul griului gospodăriile de­ stat din zece trusturi, printre ca­re cele din Constanța, Tulcea, Bră­ila, București, Fetești, Călărași, Sîn­­nicolaul Mare, Craiova și altele. De asemenea, în alte numeroase gos­podării de stat, cum sînt­­ cele din trusturile Argeș, Timișoara și Tr. Severin, această lucrare se apropie de sfîrșit Concomitent cu recoltarea cerea­lelor păioase, mecanizatorii din gos­podăriile agricole de­­ stat acordă o atenție­ tot mai mare executării a­­răturilor de vară și însămînțării culturilor furajere. CRAIOVA.­­ In raioanele Cala­fat, Segarcea, Corabia și Băilești, regiunea Oltenia, s-a terminat se­ceratul griului. Această lucrare se apropie de sfîrșit și în raioanele Ca­racal, Vînju Mare, Balș și altele. Pe întreaga regiune, pînă la data de 21 iulie, s-a recoltat aproape 87 la sută din întreaga suprafață cu grîu. Pînă în prezent a fost treie­rată recolta de grîu în proporție de peste 66 la sută, au fost arate aproape 53 000 ha terenuri și au fost însămînțate cu plante furajere peste 10 000 ha. IAȘI.­­ In ultimele zile, recol­tarea cerealelor păioase s-a inten­sificat și în regiunea Iași. Griul a fost strîns de pe 35 000 ha. In uni­tățile trustului Gostat Bîrlad a fost recoltat griul de pe 53 la sută din suprafața cultivată, iar în raioanele Huși, Bîrlad această lucrare s-a executat în proporție de aproape 50 la sută. O deosebită atenție se a­­cordă arăturilor pentru însămînța­­rea culturilor duble. Cea mai mare parte din cele 7 000 ha arate a și fost însămințată cu astfel de culturi. Primirea de către președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne a ambasadorului Franței Marți, 21 iulie, președintele Con­­siliului de Miniștri al­ Republicii Populare Romîne, Ion Gheorghe Maurer, a primit în audiență de prezentare pe nou­l ambasador extra­ordinar și plenipotențiar al Fran­ței, Jean Louis Pons. Au participat Alexandru Bîrlă­­deanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe.­­Agerpres; Noi succese în întrecerea socialistă Marea sărbătoare a poporului nostru, ziua de 23 August, este întîmpinată de către colectivele de oameni ai muncii cu noi și însemnate succese în producție. D­esfășurînd larg întrecerea so­cialistă pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cin­stea zilei de 23 August, toate uzine­le producătoare de utilaje chimice, energetice și metalurgice și-au rea­lizat sarcinile de plan prevăzute pe primul semestru al anului. Pe în­treaga Direcție generală s-a obținut o producție suplimentară a cărei valoare depășește cu peste 44 mili­oane, lei și este cu 21,8 la sută mai mare față de realizările din perioa­da corespunzătoare a anului trecut. Importante succese au obținut în perioada amintită și colectivele uzi­nelor producătoare de utilaj petro­lier și minier. Planul producției globale în această ramură de pro­ducție a fost depășit cu 2,7 la sută. Ș­i colectivele din exploatările trustului minier Baia Mare in­­tîmpină cea de-a 20-a aniver­sare a eliberării patriei cu rezultate deosebite în muncă. In primul se­mestru al anului, minerii exploata­ții Săsar din Baia Mare,au realizat economii suplimentare în valoare de 5 776 000 lei, iar cei de la exploata­rea din Baia Borșa economii a că­ror valoare se cifrează la 2 718 000 lei. Conținutul de steril în minereu a fost redus la cele două exploatări cu 3,2 la sută și respectiv 1,9­ la su­tă, fapt care a dus la reducerea cheltuielilor de excavare și la­ obți­nerea unor însemnate economii pe zona de minereu extras. A­plicarea a mai mult de jumă­tate din prevederile prevăzu­te în planul de­­ măsuri tehni­­co-organizatorice, a permis munci­torilor, combinatului de celuloză și hîrtie­­ din Suceava să-și realizeze înainte de termen angajamentele luate în cinstea zilei, de 23 August. Angajamentul la producția globală și marfă a fost depășit cu 3 252 000 lei și respectiv 4 755 000 lei, reali­­zîndu-se peste plan o producție în valoare de 15 252 000 lei. In acest timp au fost produse peste plan 2 727 tone celuloză,­­ 524 tone hîrtie, o mare cantitate de saci și pungi. Totodată au fost realizate 4 200 000 lei economii suplimentare și 13 500 000 lei beneficii D­in datele centralizate la minis­ter, reiese ca, în primul semes­tru al anului, mișcarea de ino­vații în industria constructoare de mașini a cunoscut o nouă dezvolta­re, stimulată fiind și de întrecerea în cinstea sărbătorii de la 23 Au­gust. Astfel au fost făcute 11646 propuneri de inovații, cu 16 la sută mai multe decît în aceeași perioadă din anul trecut. Din acestea, aproape jumătate au și fost aplicate în pro­ducție, aducînd economii postcalcu­­late de peste 61 milioane lei (Agerpres) Fabrica de prefabricate din beton Craiova — Cernele, de curînd intrată în funcțiune. Foto: AGERPRES TELEGRAMĂ Tovarășului WLADISLAW GOMULKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășului ALEKSANDER ZAWADZKi Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JÓZEF CYRANKIEWICZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone VARȘOVIA Dragi tovarăși. Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Con­siliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Ro­mîne, al poporului romîn și al nostru personal, vă transmitem dv„ și prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărășesc și cele mai cordiale felicitări. Poporul romîn împărtășește din toată inima bucuria poporului frate polonez, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Po­lonez, întîmpină această glorioasă aniversare cu noi și importante succese în dezvoltarea multilaterală a patriei sale. Avem convingerea că relațiile de colaborare rodnică statornicite între țările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit, spre binele popoarelor romîn și polonez, ai cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii sărbători naționale a R.P. Polone, vă urăm, dragi tovarăși, dumneavoastră și întregului popor polonez, noi succese pe drumul prosperității și înfloririi continue a Poloniei socialiste. GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ ION GHEORGHE MAURER Prim-secretar al Comitetului Central Președintele Consiliului de Miniștri al Partidului Muncitoresc Romîn al Republicii Populare Romîne Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne

Next