Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 1-52)
1970-06-03 / nr. 22
Pa9 2 v Răspunzind chemării partidului, militarii participă, alături de oamenii muncii, la bătălia reconstrucției. Peste tot, unde este nevoie, ei acționează cu aceeași fermitate și abnegație pentru infrîngerea greutăților cauzate de inundații, pentru ca in județele lovite de calamități viața să-și reia cu mai grabnic cursul normal Nr. 22 (6016) APĂRAREA PATRIEI i n municipiul Satu Mare, greu lovit, viața începe să reintre pe făgașul ei firesc. Eroica bătălie pentru o cia mai grabnică normalizare a vieții economice continuă cu succes. S-a restabilit alimentarea întreprinderilor cu apă industrială și energie electrică, sînt repuse în funcțiune sute de mașini, utilaje și agregate. Efortului depus de colectivele întreprinderilor i se alătură și efortul „oamenilor în kaki“, cum îi numesc localnicii pe militarii noștri. Sânt aceiași care în zilele de grea Încercare, cu brațele lor vînjoase, au săvîrșit adevărate acte de eroism pentru salvarea oamenilor și a bunurilor lor, toată dăruirea, sânt aceiași care nu au participat la transportul sinistraților, la aprovizionarea acestora cu alimente și apă potabilă , sînt aceiași care, mobilizați de îndemnul însuflețit» al tovarășului Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei în Satu Mare, răspund PREZENT acolo unde situația o cere ; sînt dintre oamenii care, de la declanșarea stihiei apelor și pînă acum, au uitat, pare-se, ce este odihna. Citesc pe fețele lor hotărîrea, dîrzenia de a da totul, de a face totul pentru ca urmările dezastruoasei revărsări pe care le văd în jurul lor să fie șterse cit mai repede. Locotenent-colonelul Gh. Ene, maiorii A. Cozub, X. Filimon, D. Lazăr, C. Spătaru, S. Opreanu, V. Siminciuc căpitanii V. Lupșe, A. Totok, I. Varciuc, V. Ivanciuc, locotenenții V Pituț, I. Mareș, sublocotenenții St. Ghiula, O. Deac, Gh. Abrudan, sergenții-majori V. Rain și V. Popi sînt de acum cunoscuți de întreaga populație a municipiului. Ei și subordonații lor au participat în aceste zile la lucrări de terasare a gării Satu Mare, la repararea căilor ferate pe liniile Satu Mare — Halmeu și Satu Mare — Baia Mare, contribuind astfel la punerea în circulație a trenurilor cu 8 zile mai devreme decît se preconiza ; se asigură astfel aprovizionarea populației sinistrate și transportul materialelor de construcție, atît de necesare aici. La IPROFIL, la uzina electrică, la stația de pompare a apei, la întreprinderea ,.l Septembrie“, la fabrica de cărămidă, alături de muncitori, militarii au luat parte activă la curățirea mașinilor, utilajelor, cuptoarelor, la pregătirea pentru procesul tehnologic a materiilor prime. Tovarășii ,din organele de partid și de stat, din întreprinderi au apreciat elogios contribuția militarilor la cartierele lovite fără milă de furia sălbatică a apelor dezlănțuite parcurgemi străzile Gh. Barițiu, Chendi, Argeșului, Botizului, Margaretelor, Trandafirilor... O priveliște neînchipuit de dramatică, apocaliptică. Pe locotenent-colonelul V. Rotundu îl găsim pe strada Barițiu. Aici, începînd de la 25 mai militarii de sub comanda sa muncesc intens la construirea de barăci pentru adăpostirea sinistraților. 11 barăci sînt date deja în folosință. In ele s-au și instalat 190 de familii (50$ persoane). Militarii de sub comanda căpitanului Ion Ștefan, care muncesc din zori și pînă la lăsarea serii, au efectuat 21 600 ore de lucru și vor executa încă atîtea cît va fi nevoie pînă la terminarea grupului de barăci pe care urmează să le construiască. Am notat în carnet numele sergentului I. Marin, al caporalului A. Varvaroi, ale soldaților C. Strîmbu, Gh. Băran și ale altora, despre care tehnicianul constructor Iosif Bacoși de la Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului ne-a spus : „Harnici și minunați oameni !“ Intr-un alt cartier al orașului, pe strada Amarului, a apărut ca din pămînt un șantier. O activitate febrilă. Și aici se construiesc barăci. Conducerea operațiunilor a fost încredințată locotenent-colonelului I Pălușan, sosit în Satu Mare din altă garnizoană, în zilele de grea încercare, cu 3 subunități. Totul se desfășoară organizat, cu precizie de stat major. Căpitanul M. Bei, cu 5, de militari și 9 mașini transportă neîntrerupt de la rampa de descărcare panouri sosite de la Lotru și Cîmpina pentru barăcile ce urmează a fi instalate aici. Soldații C. Brumă, Gh. Bușoi și P. Eduțan, șoferi, au înscrise în foile de parcurs cele mai multe transporturi efectuate pînă acum. Soldații din acest detașament știu că de ei depinde înaintarea frontului de lucru la barăci și, ca atare, de la un transport la altul reușesc să reducă timpul de încărcare și descărcare a mașinilor. Construcția barăcilor se efectuează de militarii subunităților comandate de căpitanii V. Ghiculescu și D. Baltag. Unul construiește pe stînga, altul pe dreapta unei „străzi“ trasate de ei pe un teren unde creștea porumbul acum luat de ape. Sînt din unități diferite. Intre ei s-a pornit o întrecere sub lozinca „Mai repede și mai bine !“. Și intr-adevăr militarii se întrec pe ei înșiși. Sînt de diferite profesii, dar privindu-i cum minuiesc testele, ciocanele, fierăstraiele și alte unelte, ar crede că sînt dulgheri și tîmplari de mare clasă. La întrecerea lor s-a alăturat și o subunitate din trupele de securitate care lucrează cu aceeași hărnicie, pe o alee apropiată, la construcția unui alt grup de barăci. Este o întrecere în care militarii de aici s-au avîntat cu toată energia, cu tot elanul lor tineresc, întrecere de rodul căreia se vor bucura cele 243 familii sinistrate care urmează a fi cazate aici. Un bătrîn, stînd pe un scăunel cu o bocceluță alături, așteptînd să ocupe o încăpere în baraca aproape gata, privindu-i pe militari, vorbea ca pentru sine : „Sînt de două ori salvatorii noștri. Ne-au scos din casă și tot ei ne vor ajuta să avem iar un acoperiș deasupra noastră“. Colonel N. PANDELE Trimișii și corespondență noștri ne relatează de la fața locului : 1 Satu Mare: PREZENT! Acolo unde situatia o cere *■ Oameni harnici, mi nuna fi • „Sunt de doua ori salvatorii noștri/! TOTUL PENTRU REFACERE, TOTUL PENTRU NORMALIZARE!u mii im tui.RIMIRE NOASTRE OSTASESTI PEÊÊKK/EK mmm De zece zile, militarii feroviari muncesc cu îndîrjire, alături de muncitorii ceferiști, de specialiștii ministerului a căilor ferate, pentru reda circulației două poduri de pe importanta magistrală de oțel București—Oradea : podul de peste Mureș, de lângă Teiuș, și cel de la Blaj. La podul Mureș, furia apelor a distrus terasamentul căii ferate și șoseaua alăturată, formindu-și o nouă albie cu adîncimea de 10 metri. Aici au fost descărcate și introduse în terasamente peste 300 de vagoane de piatră ; au fost construite un nou pod de cale ferată și un pod rutier. Sunnetiștii militari au bătut, în timp record, 108 piloți. Constantin Drăgan, inginer șef al Trustului de construcții de căi ferate București, ne-a declarat că sprijinul acordat de militarii feroviari comandați de locotenent-colonelul Emil Tînjeală a fost hotărîtor pentru reușita acțiunii de refacere."„...Au muncit cu o dăruire care m-a impresionat. Toți au fost admirabili dar nu mă pot reține să nu fac și cîteva evidențieri. Ii consider excepționali specialiști în lucrările de căi ferate pe maiorul A. Apetrei, Teiuș, Blaj Militarii feroviari Pe magistralele de oțel pe maiștrii militari clasa I Gh. Panica, N. Rotaru și I. Cazacu“. De altfel cei trei maiștri militari și-au pus semnăturile pe aproape toate marile poduri de căi ferate construite în ultimii 25 de ani : pe linia Salva—Vișeu, la Sighet, și la Giurgiu, la Bumbești—Livezeni. La ora cînd citiți aceste rînduri, podul de peste Mureș și șoseaua au fost redate circulației. Mă aflam lingă ei cînd peste noul pod a trecut prima locomotivă. S-au privit, și unul din ei a spus doar atît : „Aici, am terminat. Să ne grăbim la podul de la Blaj“. La Blaj, viitura Tîrnavei Mici a deplasat și înclinat una din culeele podului." Militarii au bătut aici 42 de piloți, pe care se va face o palee provizorie. Cu ajutorul ei vechiul pod va fi deplasat și lungit cu 15 metri. I-am găsit în plină activitate pe subordonații căpitanului Al Gavriș și ai locotenenților Gh. Neagoe și V. Marcovici. Ne povestea colonelul Fl. Bodogai că sergentul M. Gongeanu, sudor, a demontat singur calea ferată de pe podul avariat, iar sergentul Emil Hrihorov — pe care soția i-a anunțat printr-o telegramă că apele Dunării le-au luat casa, le-au luat tot — s-a aflat mereu acolo unde era mai greu. Constituie exemple personale comandanții de grupe — sergent D. Negoi, caporalii C. Tudora, Gh. Lungu, Gh. Funieru, M. Huhulea și P. Spirache. Colonelul Eugen Aron ne spunea : „Avem ostași minunați. Prin faptele lor dau dovadă, în aceste zile grele, pentru întreaga țară, de o mare putere de muncă, de curaj, bărbăție și eroism. Și acum, ca întotdeauna, în frunte au fost comuniștii, uteciștii. De fapt în aceste zile cu toții s-au întrecut pe ei înșiși. Aprecierile comandantului suprem, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ne-au îmbărbătat, ne-au turnat în suflete dorința fermă de a ne îndeplini în continuare, cu și mai multă forță, îndatoririle față de popor“. Colonel C. CONSTANTINESCU ZI SI NOAPTEA DATORIE Alba, Hunedoara: "•1 După trecerea primei viituri pe rîul Mureș — ne transmite din Alba Iulia maiorul Mihai Buzenchi — cetățenii județelor Alba și Hunedoara au trăit iarăși, recent, clipe grele. Noua creștere a apelor impunea alte măsuri pentru menținerea căilor de comunicații rutiere, ridicarea de noi diguri de protecție etc.împreună cu populația, militarii din unitățile din care fac parte locotenent-colonelul G. Nanu, maiorul Gh. Vădeanu, în condiții deosebit de grele, ziua și noaptea, într-un efort continuu, au muncit la refacerea digurilor, la protecția municipiului Alba Iulia, a comunei Ilia din județul Hunedoara și la asigurarea viabilității comunicațiilor Teiuș—Blaj. Vințul de Jos—Orăștie. La ora cînd transmit aceste rînduri se lucrează cu intensitate sporită la refacerea și consolidarea căilor ferate și a podurilor, la evacuarea apelor din localitățile intfdate. Cine s-a remarcat în aceste acțiuni ? Greu de spus, pentru că toți militarii — de la comandant la soldat — și-au concentrat întreaga lor putere de muncă, au pus suflet în tot ceea ce au făcut pentru salvarea oamenilor și refacerea obiectivelor distruse. Dej: • In corespondența transmisă din Dej de maiorul Ion Ciucă se spune : Militarii dislocați aici din marea noastră unitate pentru a ajuta la lupta contra calamităților și-au adus, zilele acestea, contribuția la repunerea în funcțiune a 12 obiective industriale, au amenajat un drum de varientare de 500 m prin care se asigură circulația pe șosele naționale importante, au construit 5 podețe, un pod pe suporți, 2 poduri pe pontoane, au descărcat 2 500 tone piatră necesară pentru refacerea căii ferate, au refăcut 3 km terasamente, au deblocat și au pus în stare de funcționare 10 stații importante de cale ferată, au recuperat 150 garnituri de mobilă și 140 tone de alte bunuri materiale. Subunitatea comandată de locotenentul Andrei Petea, într-o noapte, pe ploaie, a construit, în 10 ore, un pod de lemn în lungime de 20 metri. Mediaș . Printre multiplele activități care au loc în municipiul Mediaș, în vederea reluării cursului normal al vieții, se numără și construirea, în prima urgență, a 7 barăci cu 70 de camere pentru adăpostirea unor familii sinistrate. Organizați în două schimburi, militarii de sub comanda sergentului-major Ion Ciungan dovedesc pricepere și îndemînare. Se remarcă în mod deosebit echipele soldatului Gh. Buzoianu și caporalului Nicolae Matei — ne informează locotenent-colonelul N. Duralia. • Pe adresa Școlii militare de maiștri și subofițeri „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu a sosit următoarea scrisoare din partea comitetului de partid al întreprinderii „Emailul Roșu“ din Mediaș : „Prin prezenta vă facem cunoscut că echipa de militari, condusă de căpitanul D. Cărămidă, s-a achitat cu cinste de misiunile încredințate. Timp de patru zile a lucrat, alături de muncitori, pentru repunerea în funcțiune a întreprinderii. Pe această cale aducem mulțumiri militarilor și școlii pe care au reprezentat-o cu cinste“ Bistrița - Năsăud. ’•i Subunitățile comandate de locotenent-colonelul Octavian Buhatir au depus eforturi deosebite pentru refacerea podului de cale ferată din localitatea Ciociu, avariat de furia apelor. Podul a fost redat circulației cu două zile mai devreme decît prevederea inițială. In prezent se lucrează la consolidarea lui. Zeci și sute de tone de piatră sînt descărcate și așezate în locurile stabilite. Pentru munca depusă, militarii au fost felicitați de primul secretar al comitetului județean de partid Bistrița-Năsăud, tovarășul Adalbert Crișan, și de ministrul transporturilor. De asemenea, merită să fie amintite eforturile militarilor de sub comanda maiorului Gh. Vulpe care, după ce au refăcut calea ferată pe o distanță de 200 de metri în dreptul localității Sârățel, s-au deplasat la Livezile, unde au contribuit la repararea și consolidarea căii ferate ce duce la Vatra Dornei. (Locotenent colonel George Pirghie) AJUTOR PROMPT ȘI PREȚIOS _> ■> Lipova . Orașul și-a deschis larg ferestrele spre un soare care se incapăținează să rămină ascuns după norii din care se cern, trist, picuri mărunți și reci. Zidurile poartă greaua pecete a apelor ridicate cindva pînă sub ferestre, pînă sub streșini, pînă în tavan. Aici, ca și în atîtea alte locuri, alături de oamenii muncii, militarii au înscris pagini eroice în lupta cu stihiile, iar acum contribuie la ștergerea urmelor calamității, la normalizarea vieții. Ne aflăm într-o zonă unde un grup de militari în frunte cu locotenenții Marcu Dumitru și Negru Gheorghe ajută la degajarea molozului unor case distruse de ape. Un grup de sinistrați ne înconjoară, exprimîndu-și recunoștința față de militari, față de elevii unei școli militare de ofițeri de rezervă, mulțumită cărora populația a fost prevenită la timp de inundații și ajutată să-și pună la adăpost mare parte din bunuri, să-și salveze viața. Acum militarii ajută la instalarea corturilor. In ziua cînd ne aflam în localitate, Mureșul încerca pe alocuri digul de pămînt de pe străzile de lingă gară. Se aștepta o nouă viitură și militarii fuseseră solicitați să întărească digul. Printre ei, sergentul Vasile Bucur , chiar și în perioada de vrif a inundațiilor, el a comandat un pluton de militari care, lucrînd in trei schimburi, la Lipova Băi, a contribuit la ridicarea producției zilnice de sticle îmbuteliate cu apă minerală de la 35 000 la 170 000 bucăți. Șeful stației C. F. R., tov. Romulus Stangic, ne spune : „Am primit și primim un ajutor prompt și prețios din partea militarilor și la consolidarea și degajarea căii ferate. Chiar în acest moment, subunitatea comandată de locotenent-colonelul Diaconescu, venită din alt oraș, contribuie la consolidarea unui pod“. Centrala termică a cvartalului de blocuri a fost și ea pusă în stare de funcțiune cu sprijinul militarilor, acolo acționînd o echipă alcătuită din elevii Ion Nistor, Toma Dumitrescu, Mihai Banu, Pompiliu Stoica, — ingineri electromecanici. Din beciurile locuințelor și clădirilor publice, pompierii militari au scos mîlul și tot ei sînt cei care din cisterne mari distribuie populației apă potabilă. Orașul se ridică din mii și apa poluată , se cer noi eforturi în drumul spre normalizarea vieții. Militarii își înscriu efortul în efortul general. Locotenent-colonel C. BOTONCEA ACUM: RECONSTRUCȚIA OPERĂ TOT ATIT DE EROICĂ (Urmare din pac. I) In această atmosferă in care fiecare cetățean are, mai mult ca oricînd, sentimentul că aparține țării și țara, la rîndu-i îi aparține, ritmurile muncii în județele lovite de calamități înregistrează grafice uimitoare. De pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor agricole și instituțiilor din zonele afectate de inundații și-au reluat activitatea, multe lucrînd deja cu intreaga capacitate. În telegramele trimise Comitetului Central, tovarășului Nicolae Ceaușescu, comitetele județene raportează, odată cu aceste vești de pe frontul refacerii, și despre asumarea de către cei ce muncesc a unor angajamente suplimentare în producție. De minunată expresie a conștiinței socialiste, a răspunderii civice, a temerității și încrederii în sine constituie aceste angajamente luate acolo unde revărsările au oprit pentru o vreme munca în uzine și au provocat pagube colosale ! Ideea directoare a depășirii actualelor greutăți pricinuite de calamități, a asigurării, pe mai departe, a dezvoltării dinamice a economiei naționale, a înfăptuirii mărețului program elaborat de Congresul al X-lea inspiră muncitorimea, țărănimea, intelectualitatea Republicii Socialiste România la un efort atotcuprinzător. în întreaga țară se amplifică bătălia producției, se înzecesc eforturile din întreprinderile industriale, unitățile agricole pentru realizarea unor producții suplimentare cît mai mari și de bună calitate, pentru recuperarea grabnică a pagubelor produse economiei, înfăptuirea și întregime a sarcinilor de plan pe acest an în industrie și asigurarea unei recolte bune în agricultură. Oamenii muncii de cele mai diverse categorii își iau angajamente solemne și zi de zi acestea sînt îndeplinite, printr-o uriașă mobilizare a forțelor și energiilor. Pretutindeni în țară se desfășoară o activitate impresionantă pe tărîmul creației materiale și spirituale, pentru încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 și pregătirea condițiilor înfăptuirii Grandiosului plan pe anii 1971—1975. E lupta întregului popor-constructor, sub steagul partidului, pentru un mîine senin în care distrugerile din primăvara lui 1970 vor fi doar amintiri dureroase. ...Și pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezultatele obținute în construcția socialistă, în creșterea bunăstării poporului s-au evidențiat unitatea și hotărîrea de muncă a națiunii noastre socialiste — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîntarea ținută la Slobozia ; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aș putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conștiință al națiunii noastre socialiste, a notarii și întregului popor ca, strîns unii in jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România" PE FRONTUL RECONSTRUCȚIEI — CA ȘI PE FRONTUL APELOR — ARMATA SE AFLA IN LINIA TNTÎI. Imaginea ostașului-soldat, gradat, subofițer, maistru sau ofițer , izgonind apele, reparind instalații industriale, refăcînd căi de comunicații, transportînd materiale, alimente și medicamente, zidind, montind, a devenit la fel de integrată în tabloul general al acestor zile ca și cealaltă ipostază a sa, de luptă acerbă, neînfricată, generoasă pînă la sacrificiu, pentru a stăvili dezlănțuirile sălbatice ale naturii. Armata populară, care și-a cucerit merite deosebite prin vitejia și hotărîrea cu care s-a bătut cu puhoaiele, în numele vieții, își dovedește și în munca de reconstrucție iubirea sa fierbinte de țară, devotamentul față de cauza socialismului, credința cu care urmează partidul, legătura indestructibilă cu poporul. Acum, pentru unitățile militare angajate în acțiunea de normalizare a producției industriale și agricole și a transporturilor în județele sinistrate, examenul eroismului, al disciplinei, conștiinciozității și fermității în îndeplinirea misiunilor stă în munca concretă ce le-a fost încredințată. Efectivele lor, în frunte cu comuniștii, adaugă noi și noi pagini cronicilor ostășești. Luptînd umăr la umăr cu oamenii muncii, ostașii trăiesc din adîncul ființei sentimentul cel mai frumos ce-i este dat unui patriot adevărat — al mulțumirii pentru datoria dusă pînă la capăt,