Aradul, 1931-1932 (Anul 2, nr. 1-72)

1931-11-10 / nr. 1

Pag. 2. . Maestrul GEORGE ENESCU cetățean de onoare al orașului Arad. (Urmarea din pag. l­af­ erințele lui au fost întotdeauna și ale voastre. Puternice tre­buie să fie aceste legături, pe cari mirajul ademenitor al succeselor mondiale nu le-a putut rupe. După fiecare marș de triumf prin orașele mari ale apusului, vă rentoarceți iarăș și iarăși spre locurile copilăriei, unde o regină cu adâncă în­țelegere puterea fermecătoare a muzicei, vă alintat primele visuri de artist. Din toată activitatea D-Voa­­stre, pe cât de multilateral pe atât de fecundă, se desprinde, pe lângă fumul de tămâie al închinătorului la altarul artei pure, străduința nestrămutată de-a ridica, in fața streinătății, prest­­iul țării care v’a născut. Și faima numelui vostru peste țării și mări, e o dovadă că ați isbutit. Dorința de-a munci pentru ridicarea fraților de-a­casă, de-a le m­obila sufletele prin arta purificatoare a mu­­zicei, de a-i înălța de la vul­garitatea patimilor omenești spre o mai ideală concepție a vremelnicei sale petreceri te­restre, a sfârșit prin a fi un crez al vieții voastre neostoite. Iar în vremurile de restriște ale neamului, în clipele gro­zave ale refugiului, când atât de ușor ați fi putut uita du­rerea undeva departe de zgo­­motul zângănitului de arme, ați ținut să rămâneți între frații care sufereau, căutând în în­tunericul ce le copleșea su­fletele să le vrăj­ii din sunetele lăutei fermecate o geană de lumină, precum altă dată, cu aceleași sunete dumnezeiești ați isbutit să picurați un strop de nădejde în sufletul unui mare artist al culorilor, țintuit în pat de­ o boală ce nu iartă. A urmat apoi epoca eroică a neamului, învierea lui la o nouă viață. Și atunci, într’un timp când atâți apostoli im­provizați își precupețeau me­ritele, căutând a sconta cu un maxim de beneficia pretiosa lor jertfă adusă întregirii nea­mului. D-Voastră, porneai tăcerea sobră a unei prover­îni­țiale modestii, pe drumul celui mai curat apostolat. In acest drum, nu de cuceritor ci de adevărat martiriu, căci ați fost adeseori răsplătii cu cununa de spini a nepriceperii și a indiferentismului, ați trecut și pe la noi. Cine ar putea reda în cuvinte vraja magică pe care o exercita asupra sufletelor noastre măiastra interpretare a atâtor capodopere pătrunse de mult în patrimoniul sacru al umanității. Ca niște copii ne­putincioși te urmam în împă­răția sfântă a artei, unde su­fletul descâroșit de patimi se contopește cu dumnezăirea ne ați ridicat sus de tot, în sferele armoniilor cerești, ca astfel cu mintea noastră opacă să putem înțelege sbuciumările sufletești ale coloșilor gândirii muz­eale omenești, pe un Bach, Brams, Beethoven, și prin el, să pă­trundem resorturile tainice ale vieții. Și am înțeles atunci mărtu­risirea de credință a poetului. Tu artă sântă’n câte clipe [grele In câte vijelii și sbucium­ări Ai picuat­ nădejdi vieții mele. Ai luminat trudicele’mi cârân. Și cum pornea din harfa ta [divină Acordul lui ca un suspin [ceresc Și-mi învelia tot sufletu'l [lumină. Tu artă sfântă cum să-ți­­ mulțumesc. Ca să-ți mulțumim și noi pentru clipele de înălțătoare reculegere sufletească pe căr­ui le-ați dăruit cu prilejul a­cestor pentru noi neuitate po­pasuri în mijlocul nostru Acum când provedința divină v’a hă­răzit, ca din seninele înălțimi ale maturității să măsurați cu ochiul minunata cale biruită, în acest drum de sublim a­­postolic, lăsați-ne să fim și noi stăpâniți de bucuria cu­cernică a muncii săvârșite, care vă umple inima și gân­dul în clipele de față. Societățile culturale și filar­monice care m’au încredințat să vă trasmit omagiul lor, ce alt omagiu mai frumos v’ar putea aduce din acest prilej,­­ decât asigurându-vă că să­mânța de mnobilare pe care ați picurat-o în sufletele noas­tre prin sunetele fermecătoare ale vioarei, nu s’a risipit în­­zadar, că mulți din cei care v'au ascultat, s’au simțit după fiecare audițiune muzicală mii buni, mai apropiați de hota­­răle vecinie urmărite­ desă­vârșiri. D-zeu să vă dăruiască încă mulți ani de viață la fel de prodigioasă ca cea de până acum, spre a vă putea bucura aevea de roadele unei munci închinate neamului prin jertfa adusă pe altarul celei mai no­­­­bile arte. maestrul George Iinescu cetățean de onore. Cuvântarea Dlui Dr. Radu. Scumpe maiestre ! Cetățenii municipiului care Vă găzduește astăzi — sunt fericiți că li se dă prilejul de a putea sărbători pe cel mai mare geniu muzical ce l-a avut cândva neamul nostru. Arta Voastră talentul vostru desăvârșită și neasămuit a fermecat nu numai poporul care s’a născut ci a rupt încă de mulți ani zăgazul hotarelor etnice stârcind pretutindeni cea mai profundă admirație. Cununi de laude și cuvinte de slavă a­u­ cules din belșug scumpe măiestre oriunde în cursul unui jumătate de secol neprețuita comoară cu care darnica Natură Te-a înzestrat ați arătat înteaga ei splen­doare — Și precum în drumul vostru spre glorie — drum ce l-ați parscurs cu atâta ușu­rință tot așa și acum când a­ți ajuns cele mai înalte cul­mi ale artei — de mulți râv­nite dar de puțini aleși atinse — dragostea unui neam întreg Vă alintă, căci vraja vioarei magice care V’a stăpânit su­fletul încă din cea mai fragedă copilărie nu a putut stinge niciodată flacăra dragostei de neam și a datoriei de cetățean. De aceia jubileul de 50 ani pe care Păți sărbătorit în anul acesta s’a transformat într’o sărbătoare a neamului româ­nesc ale cărui dureri și siru­­ciume le-au­ împărtășit în vre­muri de grele încercări când prin farmecul artei Voastre s’au al’nat multe suferințe și au încolțit și mai multe spe­ranțe. Comisiunea interimară a mu­nicipiului in asentimentul între­gii populațiuni și a ținut de o plăcută datorie de a participa și ea la această înălțătoare sărbătorire. Și pentru a da o vrednică exteriorizare sentimen­telor sale de admirație față de artistul neîntrecut și de bine meritată considerațiune față de ARADUL. [piscul firii vorbește fir­ul.­ ­Urmarea din pag. I­a)­ nic de a asculta cuvântul cel bun al Evangheliei și expli­carea ei. Ar fi de dorit ca și intelec­tualii să se grupeze în jurul Bisericei. Să nu se încreadă numai în cunoștințele intelec­tuale pe care și le-a căpătat fiecare. Ele uită de om și de sufletul lui. Numai prin reli­gie se poate întoarce omul spre centrul ființei sale sufle­tești Cei vechi, fără de religie, se plecau in fața forței fizice și o adorau. Noi cei de astăzi trebue să ne plecăm în fața înălțimei morale arătate de Isus Christos. Rezultate sufletești. Ca o concluzie, am întrebat pe P. S. Sa episcopul Grigorie ce rezultate concrete a obser­vat în urma acestei acțiuni misionari- ortodocse. Prea 3 Sa ne-a răspuns : Pentru a vedea aceas­a se cere în primul rând perspec­­tiva pe care nu o poate da decât vremea care singură a­­rată rezultatele imponderabile ale acestei acțiuni de ordin spiritual. Totuși se pot vedea și re­zultate imediate. Iată spre ec­­­emplificare, — un caz: In vizitațiile mele canonice am fost și în comuna Vână­tori. In predica pe care am ținut-o aici, în b­serică, am desvoltat porunca a V-a De­calogului : Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta..., deci des­pre datoria fiilor de a-și cinsti pe părinții lor. Am spus o pildă: Un om lucra o farfurie din lemn și fiul l-a întrebat ce face cu ea Tatăl său i-a răspuns: Să dau bunicului tău să mănânce din ea. Atunci copilul i-a răspuns: Bine, tată! să o faci mai trai­nică ca să ajungă și pentru tine când vei ajunge bătrân ca tatăl tău!" Această pildă a auzit-o și un calvin care era în biserică. El își alungase din casa pă­rintească pe tatăl său, om bă­trân. A rămas calvinul atât de emoționat încât a plecat de la biserică și și-a adus pă­rintele iarăși în casa sa. Ca încheiere P. S Sa epis­copul Grigorie a mulțumit „A­­radului" pentru că în paginile sale se adăpostește în perma­nență o rubrică pentru ches­tiuni religioase, cât și pentru publicațiile ce apar aici în le­gătură cu activitatea misio­nară ortodocsă. Mulțumește, cu acest prilej, de asemenea autorităților și intelectualilor care îi acordă un concurs efi­cace în lupta pentru întărirea Bisericei noastre. Acestea sunt interesantele declarații pe care­ ni le-a co­municat P. S. S. episcopul Grigorie al Aradului și pe care le împărtășim cu toată plăce­rea cetitorilor noștri. ed. g. Știți pentru ce? Pentru ce ne ridicăm pălă­ria când salutăm? In vechime pălăria se ridica numai când se saluta o doamnă. Cavalerii își ridicau casca de pe cap când întâlneau o doamnă in semn că nu era nevoe de a se apăra în fața ei, și, poate, casca îi incomoda la sărutat. Pentru ce culoarea roșie în­furie taurii? Se zice că roșul înfurie un taur, pentru că cu­loarea roșie este semnul sân­gelui pe care bovinele îl urăsc foarte mult. Omenii de știință au dovedit de asemenea că ro­șul are un efect supra­excitant asupra nervilor. Pentru ce degetul mijlociu este mai lung? Omul preistoric folosea mâinile la mers. Sun­cetățeanul devotat a hotărât să Vă declare cetățean de onoare al­ acestui munici­piu — (aplauze orale) Pri­miți Scumpe Măiestre această manifestare a noastră ca un semn al nețărmuritei simpatii și aprecieri de care Vă bucu­rați din partea cetățenilor a­­cestei urbe și totodată și ca o garanție a unei atrâase le­gături sufletești pentru viitor. Intreaga asistență ovațio­nează în picioare prin aplauze nesfârșite pe maestrul Eo­­sen. Publicul a fost foarte impre­sionat de gestul atât de fru­mos și delicat al conducerii Municipiului Arad, care a pri­mit cu atâta simpatie propu­nerea dlui Inginer Mateescu. Pentru buna reușită a săr­­bătoririi pe lângă cei amintiți a lucrat foarte mult și dl. Ing Șaplra directorul fabricei „As­­tra“, care a găzduit pe George Enescu cu această ocaziune. La sfârșitul concertului pu­blicul a ovaționat mult pe sărbătorit chemândul de mai multe ori și nelăsându-l până a executat­ și o cântare na­țională. Limea diferită a degetelor ajuta la un mai bun echilli­bru al corpului și se putea fixa mai bine pe pământ. Pentru ce scânte­ază stelele ? Se zice că pământul este în­conjurat de un glob format din cristale de nitrogen Scli­pirea stelelor este cauzată de trecerea razelor prin acesta cristale. Pentru ce sunt „cavalerii de onoare* la o nuntă? Cavalerii de onoare sunt niște rămășițe din timpurile vechi când mi­reasa era cucerită prin lupte de către mire. Spre a fi sigur de isbândă, mirele lua cu el câțiva prieteni devotați. Cava­lerii de onoare de azi la nunți sunt reprezentanții acestor buni luptători de atunci. Pentru ce în Anglia nu se fac cununii după ora 3 d. m.? Se obișnuia ca să se dea atât de mult la o nuntă în Anglia în­cât până la oficierea cunu­niei toți erau beți. De aceea în 1753 s-a votat o lege prin care se spune că cununiile trebuesc oficiate înainte ca părțile in­teresate să fi devenit inca­pabile. Popas cu chef. Cu drumul lung plecarăm dela muguri Văzurăm flori, cireșe, grâu.. avere Și iatâ-m­ ajunși taman la struguri Să-i tragem deci un chef, c'așa se cere... Am ostenit puțin așa-i la drum De mâine ’ncolo începem mai agale Zău parc'am vrea­mințindu-ne oricum Si mai lungim puțin această vale... își redeschide coana Toamnă hanul Să poposim la ea ca în tot anul Și să cântăm cavern și grâu și struguri, Dar, chef copii, să fie de pom­ină: Că mulți din noi, vom fi poate rugină Când iarăși vom avea să 'ncepem dela [muguri...] P. Barbu Tribunalul Arad Secția IH­* Comercială Nr . P. 227­7/1931. 4 încheiere. Tribunalul Dispune Admite în principiu cererea­ concordat preventiv, făcută de R­na Frați Burza proprietatea &ț Cornel Burza din Arad B-dulf Ferdinand Nr. 23 cu petiția înregistrată la Nr 2277/1931. Delegă cu conducerea pros­­ei cu acordatarea pe dl judeci de ședință Dr Ioan Costa. Ordonă convocarea cred!­ înaintea domnului judecător gat pentru ziua de 26 Noci 1931 ora 9 a. m. în localii bunalului Arad Et I carnea 58, spre a lua în discuție j pronunța asupra cereri de cona Fixează suma de 25000 lei cheltueli de procedură, și­­ pe debitoare a o depune in nite­ului judecător delegat si jicj data de 4 Noembrie 193!,­­ sancțiunea de a fi consideri! a căzut deplin drept din cerem­ii Numește provizoriu până i fi­mologarea concordatului o l­une compusă din creditori: d dreny Ludovic ca proprietari mei Carol Andreny și Fii­­­rad pe­dl ing Cherm­er Arad Calea Șaguna și dl Ioi­deon ca reprezentant al In­dustria de Fier S. A. din­­ str. M. Cogâlniceanu­, fiind i­einați conform legii cu gherea administrare­ fondul comerț cu verificarea activi pasivului și cu cercetarea i­nei firmei concordatare, referi la adunarea creditori Potrivit art 8 din lege *1 cepe în fondul statului o I 1 °/0 în sumă de lei 25 501 curat asupra cotei cota oferită de 2 550 616 lei­­ de 2 ®/0 in sumă de 34 ( calculată asupra sumei de 171 lei de care beneficiază des dispune că aceste taxe în­­ totală de lei 59514 lei, sal­vate în contul Statului la r­is­trația financiară din localit­ recipisa ce se va anexa la sumă pe care debitorul o n I pune în termen până la al­i creditorilor, sub sancțiunea j ț­­nută de art 7 lti­e 2 Pentru asigurarea plăței i­­ speciale de 1 și 2 °­ C area inscripției ipotecare imobilului cota parte mează proprietatea debitul cordator prevăzut în c­ot comunei Arad sub Nr .­539 a. Grefa se va conforma și lege îndeplinind formalitățile blicitate și afișare prevăzute cest articol. Dosarele și registrele de­ vor înainta dlui judecător pentru a proceda mai de? Dată și citită în comert filiu a Tribunalului­­ Arad astăzi 27 Octombrie Președinte Judec (ss) Dr Ioan Costa Al Alesa Grefier Indescifrabil No. 6. 2892 | 1930. Publicație de Hei! . Se vor vinde prin licita­blică 2 cai roșii și o tras1 lux cuprinse în procesul No. de mai sus în favoara e de Păstrare Agricolă Ani ai­dana S P. A Arad peni Di sarea capitalului de 13.15­ l acc. și prețuite în 27% Pentru efectuirea licitaț­ei ș­i termenul la 16. Noemvtii­i ori 3 d. m. în comunei * conacul. Mobilele se vi­n pentru banii gata eventuil­i prețul de strigare. ^ Butenî, la bC Octomvri­e­ Dumitrisc’- i deleg, jude:- l­ — MHP

Next