Aradul, 1931-1932 (Anul 2, nr. 1-72)
1931-11-10 / nr. 1
Pag. 2. . Maestrul GEORGE ENESCU cetățean de onoare al orașului Arad. (Urmarea din pag. laf erințele lui au fost întotdeauna și ale voastre. Puternice trebuie să fie aceste legături, pe cari mirajul ademenitor al succeselor mondiale nu le-a putut rupe. După fiecare marș de triumf prin orașele mari ale apusului, vă rentoarceți iarăș și iarăși spre locurile copilăriei, unde o regină cu adâncă înțelegere puterea fermecătoare a muzicei, vă alintat primele visuri de artist. Din toată activitatea D-Voastre, pe cât de multilateral pe atât de fecundă, se desprinde, pe lângă fumul de tămâie al închinătorului la altarul artei pure, străduința nestrămutată de-a ridica, in fața streinătății, prestiul țării care v’a născut. Și faima numelui vostru peste țării și mări, e o dovadă că ați isbutit. Dorința de-a munci pentru ridicarea fraților de-acasă, de-a le mobila sufletele prin arta purificatoare a muzicei, de a-i înălța de la vulgaritatea patimilor omenești spre o mai ideală concepție a vremelnicei sale petreceri terestre, a sfârșit prin a fi un crez al vieții voastre neostoite. Iar în vremurile de restriște ale neamului, în clipele grozave ale refugiului, când atât de ușor ați fi putut uita durerea undeva departe de zgomotul zângănitului de arme, ați ținut să rămâneți între frații care sufereau, căutând în întunericul ce le copleșea sufletele să le vrăjii din sunetele lăutei fermecate o geană de lumină, precum altă dată, cu aceleași sunete dumnezeiești ați isbutit să picurați un strop de nădejde în sufletul unui mare artist al culorilor, țintuit în pat de o boală ce nu iartă. A urmat apoi epoca eroică a neamului, învierea lui la o nouă viață. Și atunci, într’un timp când atâți apostoli improvizați își precupețeau meritele, căutând a sconta cu un maxim de beneficia pretiosa lor jertfă adusă întregirii neamului. D-Voastră, porneai tăcerea sobră a unei proverînițiale modestii, pe drumul celui mai curat apostolat. In acest drum, nu de cuceritor ci de adevărat martiriu, căci ați fost adeseori răsplătii cu cununa de spini a nepriceperii și a indiferentismului, ați trecut și pe la noi. Cine ar putea reda în cuvinte vraja magică pe care o exercita asupra sufletelor noastre măiastra interpretare a atâtor capodopere pătrunse de mult în patrimoniul sacru al umanității. Ca niște copii neputincioși te urmam în împărăția sfântă a artei, unde sufletul descâroșit de patimi se contopește cu dumnezăirea ne ați ridicat sus de tot, în sferele armoniilor cerești, ca astfel cu mintea noastră opacă să putem înțelege sbuciumările sufletești ale coloșilor gândirii muzeale omenești, pe un Bach, Brams, Beethoven, și prin el, să pătrundem resorturile tainice ale vieții. Și am înțeles atunci mărturisirea de credință a poetului. Tu artă sântă’n câte clipe [grele In câte vijelii și sbuciumări Ai picuat nădejdi vieții mele. Ai luminat trudicele’mi cârân. Și cum pornea din harfa ta [divină Acordul lui ca un suspin [ceresc Și-mi învelia tot sufletu'l [lumină. Tu artă sfântă cum să-ți mulțumesc. Ca să-ți mulțumim și noi pentru clipele de înălțătoare reculegere sufletească pe cărui le-ați dăruit cu prilejul acestor pentru noi neuitate popasuri în mijlocul nostru Acum când provedința divină v’a hărăzit, ca din seninele înălțimi ale maturității să măsurați cu ochiul minunata cale biruită, în acest drum de sublim apostolic, lăsați-ne să fim și noi stăpâniți de bucuria cucernică a muncii săvârșite, care vă umple inima și gândul în clipele de față. Societățile culturale și filarmonice care m’au încredințat să vă trasmit omagiul lor, ce alt omagiu mai frumos v’ar putea aduce din acest prilej, decât asigurându-vă că sămânța de mnobilare pe care ați picurat-o în sufletele noastre prin sunetele fermecătoare ale vioarei, nu s’a risipit înzadar, că mulți din cei care v'au ascultat, s’au simțit după fiecare audițiune muzicală mii buni, mai apropiați de hotarăle vecinie urmărite desăvârșiri. D-zeu să vă dăruiască încă mulți ani de viață la fel de prodigioasă ca cea de până acum, spre a vă putea bucura aevea de roadele unei munci închinate neamului prin jertfa adusă pe altarul celei mai nobile arte. maestrul George Iinescu cetățean de onore. Cuvântarea Dlui Dr. Radu. Scumpe maiestre ! Cetățenii municipiului care Vă găzduește astăzi — sunt fericiți că li se dă prilejul de a putea sărbători pe cel mai mare geniu muzical ce l-a avut cândva neamul nostru. Arta Voastră talentul vostru desăvârșită și neasămuit a fermecat nu numai poporul care s’a născut ci a rupt încă de mulți ani zăgazul hotarelor etnice stârcind pretutindeni cea mai profundă admirație. Cununi de laude și cuvinte de slavă au cules din belșug scumpe măiestre oriunde în cursul unui jumătate de secol neprețuita comoară cu care darnica Natură Te-a înzestrat ați arătat înteaga ei splendoare — Și precum în drumul vostru spre glorie — drum ce l-ați parscurs cu atâta ușurință tot așa și acum când ați ajuns cele mai înalte culmi ale artei — de mulți râvnite dar de puțini aleși atinse — dragostea unui neam întreg Vă alintă, căci vraja vioarei magice care V’a stăpânit sufletul încă din cea mai fragedă copilărie nu a putut stinge niciodată flacăra dragostei de neam și a datoriei de cetățean. De aceia jubileul de 50 ani pe care Păți sărbătorit în anul acesta s’a transformat într’o sărbătoare a neamului românesc ale cărui dureri și siruciume le-au împărtășit în vremuri de grele încercări când prin farmecul artei Voastre s’au al’nat multe suferințe și au încolțit și mai multe speranțe. Comisiunea interimară a municipiului in asentimentul întregii populațiuni și a ținut de o plăcută datorie de a participa și ea la această înălțătoare sărbătorire. Și pentru a da o vrednică exteriorizare sentimentelor sale de admirație față de artistul neîntrecut și de bine meritată considerațiune față de ARADUL. [piscul firii vorbește firul. Urmarea din pag. Ia) nic de a asculta cuvântul cel bun al Evangheliei și explicarea ei. Ar fi de dorit ca și intelectualii să se grupeze în jurul Bisericei. Să nu se încreadă numai în cunoștințele intelectuale pe care și le-a căpătat fiecare. Ele uită de om și de sufletul lui. Numai prin religie se poate întoarce omul spre centrul ființei sale sufletești Cei vechi, fără de religie, se plecau in fața forței fizice și o adorau. Noi cei de astăzi trebue să ne plecăm în fața înălțimei morale arătate de Isus Christos. Rezultate sufletești. Ca o concluzie, am întrebat pe P. S. Sa episcopul Grigorie ce rezultate concrete a observat în urma acestei acțiuni misionari- ortodocse. Prea 3 Sa ne-a răspuns : Pentru a vedea aceasa se cere în primul rând perspectiva pe care nu o poate da decât vremea care singură arată rezultatele imponderabile ale acestei acțiuni de ordin spiritual. Totuși se pot vedea și rezultate imediate. Iată spre ecemplificare, — un caz: In vizitațiile mele canonice am fost și în comuna Vânători. In predica pe care am ținut-o aici, în bserică, am desvoltat porunca a V-a Decalogului : Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta..., deci despre datoria fiilor de a-și cinsti pe părinții lor. Am spus o pildă: Un om lucra o farfurie din lemn și fiul l-a întrebat ce face cu ea Tatăl său i-a răspuns: Să dau bunicului tău să mănânce din ea. Atunci copilul i-a răspuns: Bine, tată! să o faci mai trainică ca să ajungă și pentru tine când vei ajunge bătrân ca tatăl tău!" Această pildă a auzit-o și un calvin care era în biserică. El își alungase din casa părintească pe tatăl său, om bătrân. A rămas calvinul atât de emoționat încât a plecat de la biserică și și-a adus părintele iarăși în casa sa. Ca încheiere P. S Sa episcopul Grigorie a mulțumit „Aradului" pentru că în paginile sale se adăpostește în permanență o rubrică pentru chestiuni religioase, cât și pentru publicațiile ce apar aici în legătură cu activitatea misionară ortodocsă. Mulțumește, cu acest prilej, de asemenea autorităților și intelectualilor care îi acordă un concurs eficace în lupta pentru întărirea Bisericei noastre. Acestea sunt interesantele declarații pe care ni le-a comunicat P. S. S. episcopul Grigorie al Aradului și pe care le împărtășim cu toată plăcerea cetitorilor noștri. ed. g. Știți pentru ce? Pentru ce ne ridicăm pălăria când salutăm? In vechime pălăria se ridica numai când se saluta o doamnă. Cavalerii își ridicau casca de pe cap când întâlneau o doamnă in semn că nu era nevoe de a se apăra în fața ei, și, poate, casca îi incomoda la sărutat. Pentru ce culoarea roșie înfurie taurii? Se zice că roșul înfurie un taur, pentru că culoarea roșie este semnul sângelui pe care bovinele îl urăsc foarte mult. Omenii de știință au dovedit de asemenea că roșul are un efect supraexcitant asupra nervilor. Pentru ce degetul mijlociu este mai lung? Omul preistoric folosea mâinile la mers. Suncetățeanul devotat a hotărât să Vă declare cetățean de onoare al acestui municipiu — (aplauze orale) Primiți Scumpe Măiestre această manifestare a noastră ca un semn al nețărmuritei simpatii și aprecieri de care Vă bucurați din partea cetățenilor acestei urbe și totodată și ca o garanție a unei atrâase legături sufletești pentru viitor. Intreaga asistență ovaționează în picioare prin aplauze nesfârșite pe maestrul Eosen. Publicul a fost foarte impresionat de gestul atât de frumos și delicat al conducerii Municipiului Arad, care a primit cu atâta simpatie propunerea dlui Inginer Mateescu. Pentru buna reușită a sărbătoririi pe lângă cei amintiți a lucrat foarte mult și dl. Ing Șaplra directorul fabricei „Astra“, care a găzduit pe George Enescu cu această ocaziune. La sfârșitul concertului publicul a ovaționat mult pe sărbătorit chemândul de mai multe ori și nelăsându-l până a executat și o cântare națională. Limea diferită a degetelor ajuta la un mai bun echillibru al corpului și se putea fixa mai bine pe pământ. Pentru ce scântează stelele ? Se zice că pământul este înconjurat de un glob format din cristale de nitrogen Sclipirea stelelor este cauzată de trecerea razelor prin acesta cristale. Pentru ce sunt „cavalerii de onoare* la o nuntă? Cavalerii de onoare sunt niște rămășițe din timpurile vechi când mireasa era cucerită prin lupte de către mire. Spre a fi sigur de isbândă, mirele lua cu el câțiva prieteni devotați. Cavalerii de onoare de azi la nunți sunt reprezentanții acestor buni luptători de atunci. Pentru ce în Anglia nu se fac cununii după ora 3 d. m.? Se obișnuia ca să se dea atât de mult la o nuntă în Anglia încât până la oficierea cununiei toți erau beți. De aceea în 1753 s-a votat o lege prin care se spune că cununiile trebuesc oficiate înainte ca părțile interesate să fi devenit incapabile. Popas cu chef. Cu drumul lung plecarăm dela muguri Văzurăm flori, cireșe, grâu.. avere Și iatâ-m ajunși taman la struguri Să-i tragem deci un chef, c'așa se cere... Am ostenit puțin așa-i la drum De mâine ’ncolo începem mai agale Zău parc'am vreamințindu-ne oricum Si mai lungim puțin această vale... își redeschide coana Toamnă hanul Să poposim la ea ca în tot anul Și să cântăm cavern și grâu și struguri, Dar, chef copii, să fie de pomină: Că mulți din noi, vom fi poate rugină Când iarăși vom avea să 'ncepem dela [muguri...] P. Barbu Tribunalul Arad Secția IH* Comercială Nr . P. 2277/1931. 4 încheiere. Tribunalul Dispune Admite în principiu cererea concordat preventiv, făcută de Rna Frați Burza proprietatea &ț Cornel Burza din Arad B-dulf Ferdinand Nr. 23 cu petiția înregistrată la Nr 2277/1931. Delegă cu conducerea prosei cu acordatarea pe dl judeci de ședință Dr Ioan Costa. Ordonă convocarea cred! înaintea domnului judecător gat pentru ziua de 26 Noci 1931 ora 9 a. m. în localii bunalului Arad Et I carnea 58, spre a lua în discuție j pronunța asupra cereri de cona Fixează suma de 25000 lei cheltueli de procedură, și pe debitoare a o depune in niteului judecător delegat si jicj data de 4 Noembrie 193!, sancțiunea de a fi consideri! a căzut deplin drept din ceremii Numește provizoriu până i fimologarea concordatului o lune compusă din creditori: d dreny Ludovic ca proprietari mei Carol Andreny și Fiirad pedl ing Chermer Arad Calea Șaguna și dl Ioideon ca reprezentant al Industria de Fier S. A. din str. M. Cogâlniceanu, fiind ieinați conform legii cu gherea administrare fondul comerț cu verificarea activi pasivului și cu cercetarea inei firmei concordatare, referi la adunarea creditori Potrivit art 8 din lege *1 cepe în fondul statului o I 1 °/0 în sumă de lei 25 501 curat asupra cotei cota oferită de 2 550 616 lei de 2 ®/0 in sumă de 34 ( calculată asupra sumei de 171 lei de care beneficiază des dispune că aceste taxe în totală de lei 59514 lei, salvate în contul Statului la ristrația financiară din localit recipisa ce se va anexa la sumă pe care debitorul o n I pune în termen până la ali creditorilor, sub sancțiunea j țnută de art 7 ltie 2 Pentru asigurarea plăței i speciale de 1 și 2 ° C area inscripției ipotecare imobilului cota parte mează proprietatea debitul cordator prevăzut în cot comunei Arad sub Nr .539 a. Grefa se va conforma și lege îndeplinind formalitățile blicitate și afișare prevăzute cest articol. Dosarele și registrele de vor înainta dlui judecător pentru a proceda mai de? Dată și citită în comert filiu a Tribunalului Arad astăzi 27 Octombrie Președinte Judec (ss) Dr Ioan Costa Al Alesa Grefier Indescifrabil No. 6. 2892 | 1930. Publicație de Hei! . Se vor vinde prin licitablică 2 cai roșii și o tras1 lux cuprinse în procesul No. de mai sus în favoara e de Păstrare Agricolă Ani aidana S P. A Arad peni Di sarea capitalului de 13.15 l acc. și prețuite în 27% Pentru efectuirea licitaței și termenul la 16. Noemvtiii ori 3 d. m. în comunei * conacul. Mobilele se vin pentru banii gata eventuili prețul de strigare. ^ Butenî, la bC Octomvrie Dumitrisc’- i deleg, jude:- l — MHP