Aradul, 1931-1932 (Anul 2, nr. 1-72)

1932-01-24 / nr. 20

• PACTIA $i ADMINISTRAȚIA: H JAD, Sir. Eminescu No. 18. lai­îooj eniî Telefon: 266. Organ al Asociației »Infrățirea« Apare de două ori pe săptămână. Duminecă 24 Ianuarie 1932 VL__________ Hai să dăm mână cu m­ână. Cei cu inima română. Pentru particular­: I Pentru autorități și instituții 200 Lai .... 1 As I .IOO Lki n­uimwaamatti In străinătate dublu. ttsa 1. IOO 50 6 Luri 3 Lesi 250 . 130 1 As 6 Lor 3 Lun ABONAMENTE: U 2­4 IANUARIE. Faptele ce s'au petrecut în 1859 sunt rezulta­tei elaborări ce fu lungă ca și viața popoare­­europene. Franța însă a fost țara unde geniul libertății ci stindardul și dete semnalul emancipării nu luinei, nici chiar numai a Europei, ci a lumii întregi. Ca îngerul din Apocalips, libertatea, egalitatea fraternitatea, sburară în toată lumea, și la trâm­­ii­­ lor popoarele se ridicară din morminte, bă­­ie­ e tronuri se zguduiră și apărătorii se cutremurară. Abil, copil încă, copil, ascuns sub haina de­­ a s’a descoperit în sus prin preferin­ța ce dete­rior din toate celelalte daruri ce i­ se prezentară. Pusă la încercare națiunea română își arată, sub­sdrențele cu care era îmbrăcată, inima de m, inima care nu leșină în fața unei lucrări ia nu-i pot lipsi greutățile ce sunt lipite de te faptă mare. La 24 ianuarie 1859 națiunea română, tare în ta emancipării și regenerării sale, se luptă cu bâte contra rămăș­țelor unui trecut, ce-i schio­­t puterea națională și o umilise în străbuna sa uitare, și putu, pe aripile patriotismului său, tape tronul României pe acela pe care o voi pe Cuza Vodă. Entusiasmul românilor nu se putea opri la fide la 24 ianuarie, fiindcă ideea ce-i stetea­lu­i nu se realizase, ea era concepția unirii și stopării întregului neam românesc. Cuza Vodă a înțeles jertfa ce trebue să aducă a lafel în 1866 națiunea română, ascultând de inspirațiune divină care șoptește în lăuntrul unui în momente decisive, ridică pe tron pe w. I. Ioan Brătianu spunea cu acea ocaziune: „Su­pe Domnitorul Carol­­, pe tronul României, nu suit un strein, fiindcă, precum inteligența, I se ridică la înălțimea geniului, nu e numai tei națiuni, ci a lumii întregi, tot asemenea și ia, este a omenirii întregi și nu face pagubă­­, ci o ridică 11. Nădejdea, neamului nu fu înșelată, căci di­­n întemeiată de Regele Carol­­, prin înălțimea fiului și a inimii ei, s’a identificat întru totul aspirațiunile și nevoile neamului românesc, rea­li desăvârșirea actului dela 24 ianuarie 1859, irea tuturor Românilor sub un sin­­rrege, intr’o singură Țară „Rome- i Mare". Dacă au fost posibile astfel de acte, și dacă mjlocul neamului nostru au răsărit băr­bați ca acari le-au prezidat, aceasta a f­ost posib­i­la­­prin aceea că națiunea română ș’a păstrat o­­xistatea în credință, iar fii ei au fost capabili rifi in momentele supreme ori­ce ambițiuni per­iis și trecătoare. Dacă și noi, cei de azi ca apostolul Pavel pe u­nul către Damasc, ne-am converti, ni s’ar des­­k ochii la lumină și am dori și noi mărirea, i, fericirea și gloria poporului român, am părăsi ici toate preocupările mărunte ce ne bântue cu­ 1 și am face loc unei conștiințe treze, capabilă irenie și abnegațiune, ca astfel să desăvârșim a­l serbării de azi printr’o unire și o înfrățire ge­­­­n­ Spre acest scop într’un glas să proclamăm a­ tare a ceea ce face tăria neamului și să stri­­g­i cu toții: Trăiască legea strămoșească! ier Trăiască brava armată, simbolul lui Trăiască România Marsi ^ Trăiască M. 8. Carol II. Regi al­­finor Românilor I Tratativele cu Rusia. Inițiatorii conferinței, marii conferinți a desarmării, în fața atmosferii răsboinice din ul­tima săptămână și-au dat sea­ma că ședințele S’ mai cu seamă problema desarmării, nu are nici un rost. Până a­­cum s’a hotărât întrunirea con­ferinței, însă numai pentru a vota o notă, prin care să se ceară Statelor Unite, prelung­­­rea moratorului Hoover cu încă 6 luni precum și fixirea datei la care se va ținea conferința. Probabil în toamnă. Se spune că în acest timp lucrurile se vor lămuri, deoarece până a­­tunci în G­ermania și la Ame­rica vor fi aleși noii președinți de republică, Hindemburg și Hoover, a căror mandat ex­piră anul acesta. Tot în cursul acestui an, vor avea loc și alegerile pentru parlamentul francez. In principiu, ideia a­mânării conferinței d­efarmării este bună, pentru ci se poat ușor întâmpla, ca j­î iă atunci spiritele ag­­ate pe declarațiu­­nile cancelarului B lining, să se liniștească, să se calmeze Se mai poate întâmpla apoi, ca lozinca lansată de di Mu­ssolini, anularea reparațiilor de răsboi, să câșt­ge teren, li­chidându­se odată și pentru totdeauna această contabilitate Tratativele duse de minis­terul nostru de externe, în ve­derea încheerii pactului de nea­gresiune cu Rusia, a ajuns la un punct mort, după cum era și de așteptat. Motivul: ches­tiunea Basarabiei. In privința acesteia, delegatul a propus ca în pactul de neagresiune să între un punct special, în care să se spună, că Basara­bia nu face parte din terito­riile asupra cărora România are dreptul de suveranitate Natural, acest punct a fost re­fuzat de către delegații noștri. La aceasta, delegații sovietici au răspuns că ei semnează un pact de neagresiune în care nu va fi nici o amintire des­pre Basarabia, g ve­rnul de la Moscova, rezervându-și drep­tul de a publica, după sem­nare, un comunicat prin care să exp­lre punctul de vedere asupra Basarabiei. Propunerea a fost refuzată și tratativele au fost suspendate pentru 4 zile urmând ca delegaț­a rusă să ceară noi instrucțiuni. r. b. Noi și ei Se amână sau nu? P Ideia de etnie­ie Principatele Române de la întemeere pânâ la unirea cea mici. — O PRIVIRE GENERALĂ — Ideia de unire a trăit în toate timpurile la poporul român, căci imediat după formare, du­pă naștere s’au format prin toată Dacia stătulețe mai mici sau mai mari, a căror desvol­­tare, deși fu oprită aproape o mie de ani de popoarele nă­vălitoare (375—1357), totuș era posibilă. Istoricii moderni afirmă, că Muntenia și Moldova nu s’au întemeiat prin descălecare, prin coborîrea poporului Român dintr’o­rigine în­altă, ci prin reunirea stătulețelor locuite de români. Bogdan s’a coborît în Moldova numai cu o ceată. Cum s’a făcut reunirea stătu­lețelor atât în Muntenia cât și în Moldova — nu se știe. Poa­­te că prin război, poate că prin închinare. Insă atât este sigur, că la anul 1320 Basarab cel Mare în Muntenia, iar la anul 1360 Bogdan Vodă în Mol­dova se are sub sceptrul său aceste stătulețe. Deci, impu­nător s’a validizat aci princi­piul de unire. I­m­pre­j­urări­l­e, vecinii, precum și firea domnitorilor au îm­piedecat însă­și unirea Mun­teniei cu Moldova t­ip de 500 de ani. Prin această mult, foarte mult a pierdut poporul român în toată privința. Unde am fi astăzi? Căci înclinarea spre antre a trăit totdeauna în po­por, precum ne arată istoria. Ștefan cel Mare a cucerit Muntenia în mai multe rânduri, însă a fost constrâns să pună domn de acolo. Petru Rareș plă­nuia să unească români­, căci­­ ocupă mare parte și ușor se pot uni... din cauză că vorbesc aceeași limbă". — Apoi stă­ruia să scoată pe Turci din Europa. Tot Petru Rareș a bă­tut pe Ferdinand I (fratele lui Carol V) la Feldioara. Eroul Mihaiu Viteazul a rea­lizat visul, reunirea Românilor, executând Instinctul național. Și savantul Dimitrie Cantemir a stăruit pentru unire. Ideia unirii Principatelor Române ia cel mai important avânt la anul 1848, iar a fo­losit foarte mult unirii răsboiul Crimeii, adică Congresul de pace de la Paris după răsboiu (1856), pentru că puterile mari de la Congres întreabă și Ță­rile Române cari sunt dorințele lor? Dar, să vedem mai dea­­proape chestiunea această! Țarul Nicolae I ciuta un motiv de risbol, ca ii puni mina pe Constantinopole Când auzi ci să ceartă călugării or­todocși cu cei catolici pentru cheile bisericii Sf. Mor­mânt dela Ierusalim, căută pri­cina ca să se amestece în a­­facerile Turciei slăbite. Și pen­tru că Sultanul recunoscu în a­­nul 1«53 pe Napoleon III ca protector al catolicilor din Tur­cia, de aceea și el pretindea aceași drept față de supușii ortodocși creștini ai Sultanu­lui. Dar ei fiind în număr de 10—12 milioane în Turcia, ceea ce ar fi însemnat că țarul să devină stăpân de fapt al Turciei, sultanul îndemnat de Anglia și Franța a respins ce­rerea această, iar țarul crezând că are de luptat numai cu Turcii a ocupat Principatele­ Române. Atunci Anglia și Fran­ța au trimis oștile lor în Do­­brogea, apoi în Crimeea unde Rușii fură crunt bătuți și în sfârșit primi ă pacea în Paris la anul 1856. La Congresul acesta se hotărî că țarul să retragă oștile sale din Princi­pate, iar ele au fost întrebate asupra dorințelor lor. Desluși­rile necesare erau deja date străinilor de refugiații și de scriitorii noștri în frunte cu Alexandri, Kogălniceanu, Băl­­cescu, Ghica, Frații Brătianu și alții, cari au câșt­gat de partea noastră și pe Napoleon al III lea. Pentru Principate politica latină a împăratului Napoleon era ceea mai folo­sitoare, căci el voia sâ înlăture influența rusească. Fără Napo­leon n’ar fi ajuns la rezultatul cunoscut Principatele Române, căci și propunerea lui de u­­nire a stârnit protestările Aus­triei și a Turciei, zicând că unirea este opera câtorva re­voluț­onari și că poporul român nu dorește unirea. Atunci a propus Napoleon, ca să fie în­trebate Principatele, cari printr’­­un plebiscit a trebuit sâ și a­­rate dorințele lor. Ambele Prin­cipate au ales Divanuri ad hoc, cari au votat ce­le cinci dorințe formulate de Kogălniceanu. Prin und­ele aceste s’a cerut și­­ unirea Mu­nteniei cu Moldova într’un singur stat sub numele de România". In Divanurile ad hoc a rostit oratorul Kogâl­­niceanu cuvintele pline de du­rere zicând: ,Fiecare pagină Î din istoria noastră s’o stoarcem­i va curge sânge și lacrămi*. Camisiunea din București a dus dorințele Românilor la Pa­ris, unde Congresul s’a adunat din nou și a hotărât asupra dorințelor. Insă poporul era nemulțumit cu hotârîiile Con­gresului și aleseră de domn ambele Țâri pe Alexandru loan Cuza ași, că în ziua de 5 Ia­nuarie anul 1859 s’a ales la Iași, și în ziua de 24 Ianuarie 1859 la București. Astfel s’a făcut unirea ceea mică iar ceea mare la anul 1918. Prof. M. Colarov □ După Mahatma Gandhi, a fost arestată soția sa, precum și unele din rudele apropiate. Cu toate aceste mișcarea na­ționaliști pornită de aceasta își face cuvant natural, cu toate sforțările englezilor de a o înăbuși.

Next