Ardealul Nou, 1948 (Anul 3, nr. 105-158)

1948-06-20 / nr. 131

Anul II Nr. 131. IO pagini Lei 5 T»*a poştală pîâtltS îr^aamerangcîinform­ aprobării Dir. Gert. PTT. Nr. 179.868/946. zier democratic Duminică 20 Iunie 1948 Apare sub direcţia unui comitet Sedacţia şi adiţia: T â r s «t-M «re­, Str. Enescu 2 - Tel. 699 In urma propunerilor Partidului muncitoresc Român-Marea Adunare Naţionala a votat în unanimitate Legea pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, miniere, bancare, de asigurări şi transport . Astfel, întreprinderile au devenit bunul comun al poporului — întrunită în sesiune extraordinară Vineri, 11 iunie, Marea Adunare Na­ţională a desbătut şi votat o nouă lege menită să întărească în mod deosebit Republica Populară Română, Legea Naţionalizării întreprinderilor. Sesiunea Marei Adunări Naţionale s-e deschis la orele 1125 sub preşe­dinţia dlui Constantin Agiu. Domnia sa a evocat evenimentele revoluţionare din 1848. Proclamaţia de la islaz. Apoi, d. Augustin Alexa a exprimat adânca recunoştinţă a poporului român pen­tru noul gest de prietenie al Uniunii Sovietice care ne-a scăzut la jumă­tate datoriile. Adunarea a trimis o telegramă de mulţumire g­eneralissi­­mului Stalin. D, primministru dr. Petre Groza a depus apoi proectul de lege pentru naţionalizarea întreprinderilor. Prin consolidarea puterii economice a Repub­icii Populare Române, vom putea asigura un ritm încă necunos­cut în desvoltarea economică şi so­cială a Republicii noastre Populare. Expunerea de motive a dlui mi­nistru Gh. Gheorghiu-Dej a fost ur­mată de ropote de aplauze. Apoi s-a dat citire proectului de lege care a fost votat cu unanimitate. întreprinderile naţio­nalizate din Tg.-Mureş şi judeţ. Tg.-Mureş, Fabrica de Cără­mizi din Mureşeni, Fabrica de Cără­mizi din Sf-Gheorghe, „Székely şi Réti“, Fabrica de mobile, „Panel şi Furnire“, „Burger Ludovic“ preluc­rare de materiile lemnoase, „Keresztes Ion“, fabrică de bufote, „D­amanstein Ernest“, fabrică de sticla „ESck loan“, fabrică de mobile, „Tóth Iosif*, fab­rică de mobile, „Dermugant“, fabrică de piele, „Marton Iosif", tăbăcărie, „Mendel Sameil*, tăbăcărie, „Roth­­bart Paul“, fabrică de s*pun, „Hed­vig“, moară și presă de ulei, ,Kranz Herman“, fabrică de spirt, Fabrică de Z*hâr, „Mudra A’oisie", fabrică de bomboane, „Elekes Ludovic“, fabrică de mezeluri, „Kaucsár Ödön*, fabrica de mezeluri, „Gustoza“, paste făinoase, „Szakács Ana", fabrică de unt și brânzeturi ,,Moga Nicolae", fabri­ă de brânzeturi. Reghin: „Foresta Transilvania", „Reghinul“, „Transilvania“, „Mara şi Vulturul“, tăbăcărie, „Farkas Mendel“, brânzeturi. Judeţul Mureş: „Lomaş“, forestiere Gălăujiş, „Silvania“, Lunca­ Bradului, „Valea Mureşului“, Topliţa, „Composesoratele Particulare“, Bilbor, „Duşa Valeriu“, Topliţa, „Forema“, Glodeni, „Diesel Jacob“, Răstoliţa, „Tesharie“, Borsec „Vagii Cocea“ Topîiţa, „E amor“, Răsto­iţa, ,Union“, Lunca Bradului, „Dorna Foresta“, Răstoliţa, „Foresta Transilvania“, Deda, „Durat­s­­ “, Borsec Primit cu nesfârşite ovaţii, apare la tribună dl. Gh. Gheorghiu-Dej secretar general al P. M. R., prim­­vicepreşedinte al Consiliului de Mi­niştri, raportorul legii, spunând printre altele: „Situaţia creiată în urma trans­formărilor petrecute, impune o schimbare structuala in domeniul economiei naţionale, pentru a pu­tea pune toate forţele productive ale ţării in slujba ridicării nive­lului politic, economic şi cultural al poporului nostru. Această schim­bare structurală este trecerea in mâinile Statului, ca bun comun al poporului, a celei mai impor­tante părţi din mijloacele de pro­ducţie“. In continuare, d. ministru Gheorghiu- Dej a spus: „Trecerea celei mai importante părţi a mijloacelor de producţie în mâna Statului, este o necesitate, deoarece aceste arme economice se smulg din mâinile acelora de la care am smuls armele politice. Lăsând mai departe mijloacele de producţie în aceste mâini, ar însemna să permitem burgheziei înlăturarea poporului de la conducerea politică, continuarea po­liticei ei de a desorganiza viaţa no­astră economică, pentru a compromite regimul în ochii poporului. Ar în­semna să-i permi­tem si foloseasca mai departe aceste unelte ca mijioc de manevră în scopul de a restabili vechiul regim. Trecându-le în mâinile Statului — la cârma căreia stă guvernul, reprezen­tând interesele poporului — însemnă a lărgi în sectorul economic a republicii noastre populare, succesele obţinute pe tărâm politic. Este evident că nici plani­ficarea economiei naţionale nu poate fi concepută, atâta timp, cât cele mai importante mijloace de producţie sunt în mâna capitalului particular. Pentru a putea trece la o economie planificată, pe care cea mai mare parte a popo­rului o aşteaptă din partea guvernului, este necesar a trece a­­ceste mijloace în mâi­nile Statului. înfăptuind acest act revoluţionar, vom putea stimula toate energiile creatoare ale poporului nostru, într’o muncă conştienţi şi în­sufleţită. NUMĂR FESTIV la aniversarea a 2 ani de la apariţie De acum nu va mai fi sabotaj — Naționalizarea a fost primită cu entuziasm de muncitorii de la „Székely & Réti“* — „Nu vom mai servi interesele altora. — Acum mașinile sunt și ale mele“. Noul director al fabricei de mobile „Székely și Réti“ este un muncitor, Héincz Andrei pe care-l întâlnesc în în curtea fabricii. O schimbare vizibilă s’a petrecut după naţionalizarea fabricii, schim­bare ce se observă din atmosfera vioaie a curţii. Toate atelierele luc­rează. Trec, însoţit de director prin cele 14 secţii ale fabricei de mobile, reportaj de MIRCEA LUCA La secţia de montare a mobilelor stăm de vorbă cu muncitorul Bogda­nov Emil, conducătorul secţiei care ne spune: ,,Toţi am primit cu bucurie vestea aceasta mare. Ne-am adu­nat spontan toţi muncitorii şi am trimis telegrame de mulţumire Guvernului R. P. R., Marii Adu­nări Naţionale şi Comitetului Central al Partidului nostru, Partidul Muncitoresc Român, avantgarda clasei muncitoare. Ne am arătat recunoştinţa şi ne-am luat angajamentul să mun­cim mai cu spor şi mai bine pen­­tru ca pentru noi muncim. La secţia de lustruire stăm de vorbi cu muncitorul Kocsis Ioan, care e bu­curos, că de acum lu­i va mai exista sabotaj. „Vom conduce noi — ne spune — şi vom conduce mai bine, pentru că e vorba de interesele noastre. Vom mări producţia, vom fi mai spornici şi vom economisi cu griji orice material. Secţia de maşini lucrează febril, semn că lucrurile merg strună. Con­ducătorul secţ­ei, Pa­zai Iosif, ştie că cu cât maşina e mai îngrijită, cu atât e mai productivă: „Acum sunt ale noastre, parei altfel ’pun mâna pe ele decât (Continuare în pagina 9-a) ii —— — De la „Propunerile PCR“ la naţionalizare de Georgeta Man Inflaţia care a inceput încă din perioada pregătirii războiului anto­­nescian, a cuprins ţara noastră într’un ritm crescendo după ieşirea noastră din războiu. Cauzele: bugete deschi­­librate, acoperite din emisiunile Băn­cii Naționale, cheltuirea resurselor bănești pentru scopuri neproductive, o nesănătoasă politică a creditelor. Desigur că aceasta politică nu era întâmplătoare. Dirijată de elementele exponente ale marelui capital reac­­ț­onar aflate în fruntea departamen­­telor de specialitate, avea scopuri bine determinate. In acest timp Partidul Comunist Român, scut al intereselor masselor, lupta pentru introducerea reformelor al căror rezultat trebuia să prezinte Continuare In pag. 10-n

Next