Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)
1950-06-18 / nr. 236
MASINA NOUA DIN FIER VECHI Lăcătuşul Szabó Adalbert de la uzinele „Ianos Herbăk” Secţia „Neptun” Reghin, a reparat prin muncă voluntară o maşină de găurit, care până acum era considerată fier vechi. Această maşină, acţionată în prezent cu motor, efectuiază lucrarea respectivă în 10 minute, în loc de 8 ore, cum era înainte. FARKAS DESTDERIU coresp. : Anul V Nr. 236. ■frciefaA din foaie iârUe.vtutîvâî 4 pagini 4 lei I Duminică, 18. Iunie 1950. I I Spor la muncă, noilor gospodării agricole colectic luni— m w:. in immun ■* ii wMiMii'irormrTiT"-^ In preajma secerişului Mai sunt câteva zile până când ţărănimea muncitoare din judeţul nostru, va începe marea bătălie pentru strângerea recoltei. Această campanie trebue organizată în aşa fel, încât să nu se piardă nimic din recolta dobândită cu atâta trudă. Recolta înseamnă pâine pentru poporul muncitor, materii prime pentru industria socialistă, înseamnă un mijloc puternic de îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In judeţul nostru, pregătirile pentru începerea campaniei de recoltare şi treeriş sunt pe terminate, aşa că secerişul şi treerişul va putea începe la timp şi să se desfăşoare în bune condiţiuni. Cele 12 secerători simple şi 11 secerători legători sunt reparate şi puse la punct. Deasemenea au fost reparate 272 batoze, 190 tractoare, 70 motoare stabile şi 8 locomobile. In fruntea pregătirilor pentru strângerea recoltei şi treerii stau gospodăriile agricole de Stat si SMT cari au terminat pregătirile la termenul fixat. in general Comitetele Proviorii de plăşi, au dat o deosebită importanţă campaniei de pregătire pentru recoltare. Astfel datorită unei munci bine organizate, în plasa Miercurea Niraj, s’au reparat 32 de garnituri de treerat din 36, până la 12 iunie. Lucrările s’au desfăşurat în corndiţiuni bune şi în Ilăşile Mureşul de Jos şi Râciu. Au rămas în urmă lucrările de reparaţii în plasa Reghinul de Sus, unde comisia de plasă nu s’a preocupat intens de aceasta campanie. Aici nu a fost organizat controlul executării reparaţiilor membrii Comitetului Provizoriu de plasă nici nu ştiau unde se află batoze. In această campanie s’au ivit şi unele greutăţi, provenite din birocratismul care mai există la unele instituţii. Astfel agenţia Băncii RPR din Reghin a acordat împrumuturile cu mari întârzieri. Deasemenea, „Comlemnul” a distribuit materialul lemnos cu întârziere, ţinându-l la Tg-Mureş, fără a împărţi prin plăşi, unde are sucursale. Chiaburii ca şi în anul trecut au căutat pe toate căile să saboteze, nereparându-şi batozele. Aşa a făcut Suciu Iuliu din Sânmărtin şi alţii care îşi tot amânau reparaţiile de pe o zi pe alta. Uneltirile lor murdare insă au fost demascate la timp şi chiaburii siliţi să se supună hotărîrilor Guvernului. Acum urmează să organizăm temeinic campania de strângere a recoltei şi treerii. Din rezultatele obţinute până în prezent se constată, că recoltele se prezintă mai bine ca totdeauna, ceea ce înseamnă că vom avea o recoltă îmbelşugată. Aceasta se datoreşte eforturilor depuse de ţărănimea muncitoare care îndrumată de Partid, a făcut desmiriştitul, însămânţări- le şi întreţinerea culturilor la timp şi în bune condiţiuni. La gospodăriile agricole de Stat şi colective, culturile sunt mult superioare celor din gospodăriile individuale. In acest an, recoltarea cerealelor trebuie să se facă în condiţiuni cu mult mai bune, decât în ceilalţi ani şi pentru aceasta trebue ca fiecare ţăran muncitor să ştie, că timpul cel mai bun pentru recoltare, este atunci când grâul se găseşte în pârgă, adică paiul s’a îngălbenit, iar bobiţi se poate rupe uşor cu dinţii. In această fază de coacere, grâul are cea mai bună calitate, germinaţia este mai bună şi păstrarea după recoltare se face cu mult mai bine. In al doilea rând, bobul de grâu se menţine bine în spic şi nu se scutură, deci pierderile sunt cu mult mai mici. Nicodată nu trebuie lăsat ca grâul să se răscoacă, întrucât în acesta fază se scutură foarte uşor şi pagubele pot fi până la 20%. Recoltarea este un lucru de sezon şi nu poate fi amânata. Ai recoltat la timp, ai câştigat, t’ai recoltat la timp, ai pierdut,” spune marele nostru învăţător, tovarăşul Stalin. Fiecare spic de grâu este scump, trebuie cules la timp şi treerat, ca să servească oamenilor muncii. Problema recoltării interesează îndeaproape întregul popor muncitor şi în această campanie trebuiesc mobilizate toate forţele, toate mijloacele, pentru ca campania de recoltare şi treeriş să fie dusă la bun sfârşit. Imediat după seceriş, se vor organiza echipe de strângerea spicelor. In aceste echipe vor lua parte în special pionerii şi utemiştii, care depunând toate forţele, vor contribui la adunarea tuturor spicelor de grâu, ce altădată se pierdeau, fie din neglijenţă, fie din neştiinţă. După secerat, snopii se vor aşeza în clăi la mijlocul sau la marginea parcelei în aşa fel, ca să fie posibil desmiriştîtor imediat după seceriş. Din timp trebuie să se fixeze locul ariilor, unde se va căra grâul. Ariile trebuie în aşa fel organizate, încât locul unde se fixează să fie corespunzător din toate punctele de vedere. Vor fi aşezate în aşa fel ca acolo unde nu sunt fântâni să se poată construi şi din timp să se procure butoaie, care să fie în permanenţă pline cu apă, pentru asigurarea contra incendiilor. Se vor afişa inscripţii pentru interzicerea fumatului pe arie. De asemenea la fiecare arie, vor trebui să fie organizate posturi de Crucea Roşie. Un rol însemnat în această campanie revine Comitetelor Provizorii de plăşi şi comunale, care aplicând cu hotărîre politica Partidului 1& Guvernului de sprijinire a ţărănimii sărace şi mijlocaşe, trebuie să aibă grijă de o temeinică pregătire a acestei campanii. Va trebui întărită vigilenţa de clasă, împotriva chiaburilor, care şi în anul acesta vor căuta să saboteze această campanie. îndeplinirea cu succes a campaniei de recoltare şi treerie, înseamnă nu numai asigurarea hranei poporului muncitor, dar şi o înlesnire în mersul înainte al ţărănimii muncitoare, în lupta pentru o viaţă mai fericită, în lupta pentru pace. Andrei Bodor Şeful secţiei agricole judeţene 105 familii din Petea au intrat în gospodăria colectivă 4 noi gospodării agricole colective in judeţul Mureş Duminică II lumie, au fost inaugurate patru noi Gospodarii Agricole Colective în judeţul nostru, la Petea, Căpuş, Pogaceaua şi Eremieni. " Alte sute de familii de ţărani, săraci şi mijlocaşi, care s'au zbătut, ani dearândul in greutăţi şi nevoi, exploataţi de moşieri şi chiaburi, au apucat pe drumul uratul de Partid, unindu-şi de bunăvoie pământurile, uneltele mari şi vitele de muncă, alcătuind Gospodării Agricole Colective. Ţăranii săraci şi mijlocaşi, îndrumaţi, zi cu zi de organizaţiile de Partid, s-au convins că acesta, este singurul drum care-i scapă de exploatarea chiaburească şi le asigură o viaţă fericită lor şi copiilor lor. Prin aceasta ei contribuie la întărirea ţării noastre dragi, Republica Populară Română, la întărirea forţelor, care in frunte cu Uniunea Sovietica, luptă pentru pace, împotriva imperialiştilor anglo-americani aţâţători la război. Ca într'un cuib, sta pitit intre dealuri satul Petea de Câmpie. Locuit de oameni harnici şi plini de râvna, asupra lui, belşugul daca s‘a abătut a luat drumul hambarelor chiabureşti. După eliberarea ţârii noastre de către glorioasa Armată Sovietică, după ce clasa muncitoare a luat conducerea ţării in mâinile sale, viaţa ţăranilor muncitori din Petea s‘a îmbunătăţit. Prin reforma agrară au primit pământ Totuşi, de greutaţi, necazuri şi sărăcie nu au scăpat. Ei au înţeles curând ca altă cale ca să scape de sărăcie şi exploatare chiaburească nu este decât cea arătată de Partid, calea gospodăriilor colective. Deacea s‘au sfătuit şi s‘au înţeles să ceară Partidului şi Guvernului îngăduinţa ca urmând pilda colhoznicilor sovietici, să-şi unească pământurile şi mijloacele de producţie, întro mare gospodărie colectivă. Duminică, 11 iunie, sărbătoarea mult aşteptată de ţăranii săraci şi mijlocaşi din Petea s-a împlinit. Au primit aprobarea pentru înfiinţarea gospodăriei agricole colective. 98 la suta dintre ţăranii muncitori s-au înscris în noua gospodărie colectivă. Adunaţi in sala şcolii primare, după citirea Statutului, în prezenţa tov. Var vari Onisim delegat al comitetului Central al Partidului şi al Guvernului, ei au semnat Statutul şi şi-au ales colectivul de conducere. Semnând, ţăranii săraci şi mijlocaşi arătau de ce s’au înscris în gospodăria colectivă. — Sunt de 55 de ani. Toată viaţa mea am lucrat în stânga şi în dreapta, pe ogor străin, — spune Pălagie Vasâlie lui Ivăn. — O viaţă întreagă am tot căpălit aria pe la Răduţ Ioăn Piului şi alţi chiaburi, şi tot de-abia mi-am ţinut casa. Deamu m’am urât. De-amu vreau să mai muncesc, cât am putere, pintru mine şi pintru familia mea. Io, de-aia semnez, aici. Grea viaţă a dus şi Chiş Ana. A ramas văduvă de pe urma răsboiului, cu doi copii mici. Cu chiu şi cu amar şi-a muncit cele cinci jugăraşe de pământ, fiind toata vremea la cheremul chiaburilor, care o jefuiau fără milă. In timpul secetei a trebuit să vândă purcelul dela gura copiilor, pentru o mână de mălai, ce-a luat-o dela chiaburul Răduţ Ilie. (Urmare în nan. 2-a.) Chemăm la întrecere toate comunele din județul Rured In seara zilei de 14 iunie a. c., peste 300 de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Breaza, s’au adunat în sala Căminului Cultural, unde a avut loc prelucrarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri privitoare la colectarea produselor agricole vegetale După prelucrare, un mare număr de ţărani muncitori au luat cuvânt, manifestându-şi voinţa lor de a lupta pentru îndeplinirea la timp şi în bune condiţiuni a sarcinilor ce le revin în campania de recoltare şi colectare. Ţăranii săraci şi mijlocaşi din Breaza ştiu că, făcând toate lucrările la timp, contribuie la îmbunătăţirea nivelului lor de viaţă, la întărirea scumpei noastre Patrii în lupta pentru pace. — Pentru campania de întreţinere a culturilor, pentru recoltare şi desmiriştit, chem la întrecere pe Pantea Dumitru, — a spus ţăranul muncitor Sântean Ioan. Ciumaş Gheorghe a chemat pe Brassai Alexandru, Szabados Paul pe Szabó Márton. S’au chemat la întrecere şi numeroşi alţi ţărani muncitori.La propunerea ţăranilor muncitori Dicu Mihai şi Szabados Paul, ţăranii săraci şi mijlocaşi din Breaza îndrumaţi de organizaţia de Partid şi sprijiniţi de Comitetul Provizoriu, au chemat la întrecere patriotică toate comunele din judeţ cu următoarele puncte: A. Lucrările pentru întreţinerea culturilor, care să se execute până la 1 iulie: 1. Prăşitul de trei ori la porumb, floarea soarelui, cartofi, soia şi de patru ori la sfecla de zahăr, astfel ca înainte de seceriş prăsilele să fie terminate. 2. Să se distrugă vetrele de huruieni, de pe haturi, răzoare, capete de locuri, şanţuri, terenuri, părăsite,coboare de vite. 3. Distrugerea totala a vetrelor de cuscută (torţei). 4. Distrugerea totală a spinilor şi scaieţilor de pe păşunea comunală. 5. Grăparea tuturor terenurilor după cosit, pentru împiedecarea evaporaţiei şi mărirea producţiei de otavă. 6. Stropiri la pomi, contra San José, la vie contra manei (peronospora), la roşii şi ceapă contra manei. B. Recoltarea cerealelor. 1. Recoltarea grâului, secarei, orzului şi ovăzului să se facă când cerealele sunt in pârga, cu secera, maşina de recoltat sau coasa, pentru a se evita scuturarea. 2. Spicele rămase după secerat ■să fie adunate toate, treerate şi cântărite. 3. Desmiriştirea terenurilor să se facă imediat după recoltare conform planului stabilit pentru fiecare comună. 4. Organizarea asociaţiilor şi încheerea contractelor cu SMT, pentru desmiriştit. 5. Organizarea ariilor in cele mai bune condiţiuni, asigurarea securităţii contra incendiilor, paza, etc. 6. Organizarea funcţionării batozelor şi noaptea. 1. înlăturarea timpilor morţi, prin aprovizionarea la timp a garniturilor cu combustibil sufi-’ cient şi prin deplasări de la o alie la alta. . 8. Organizarea şi planificarea atelajelor, care vor transporta recoltele de pe câmp la arie cu cât mai puţine pierderi. 9. Clădirea stogurilor în condiţiuni bune, pentru a asigura păstrarea până la treerat. La clădirea stogului se ■■ va avea în vedere ca o treime din snopi să se pună la acoperiş. 10. Organizarea şi planificarea atelajelor, pentru transportarea diumului şi cotelor de predare la magazie în cele mai bune condiţiuni.