Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)

1950-06-18 / nr. 236

MASINA NOUA DIN FIER VECHI Lăcătuşul Szabó Adalbert de la uzinele „Ianos Herbăk” Sec­ţia „Neptun” Reghin, a reparat prin muncă voluntară o maşină de găurit, care până acum era considerată fier vechi. Această maşină, acţionată în prezent cu motor, efectuiază lucrarea respectivă în 10 minu­te, în­ loc de 8 ore, cum era îna­inte. FARKAS DESTDERIU co­resp. : Anul V Nr. 236. ■frciefaA din foaie iârUe.vtutîvâî 4 pagini 4 lei I Duminică, 18. Iunie 1950. I I Spor la muncă, noilor gospodării agricole colectic l­uni— m w:. in immun ■* ii wMiMii'irormrTiT"-^ In preajma secerişului Mai sunt câteva zile până când ţărănimea muncitoare din judeţul nostru, v­a începe ma­rea bătălie pentru strângerea recoltei. Această campanie tre­­bue organizată în aşa fel, încât să nu se piardă nimic din re­colta dobândită cu atâta tru­dă. Recolta înseamnă pâine pentru poporul muncitor, mate­rii prime pentru industria so­cialistă, înseamnă un mijloc pu­ternic de îmbunătăţire­­­a ni­velului de trai al oamenilor muncii de la oraşe şi sate. In judeţul nostru, pregătirile pentru începerea campaniei de recoltare şi treeriş sunt pe ter­minate, aşa că secerişul şi tree­­rişul va putea începe la timp şi să se desfăşoare în bune con­­diţiuni. Cele 12 secerători sim­ple şi 11 secerători legători sunt reparate şi puse la punct. Deasemenea au fost reparate 272 batoze, 190 tractoare, 70 motoare stabile şi 8 locomobile. In fruntea pregătirilor pentru strângerea recoltei şi treerii stau gospodăriile agricole de Stat si SMT cari au terminat pregătirile la termenul fixat. in general Comitetele Provi­­orii de plăşi, au dat o deose­bită importanţă campaniei de pregătire pentru recoltare. Ast­fel datorită unei munci bine or­ganizate, în plasa Miercurea Niraj, s’au reparat 32 de garni­turi de treerat din 36, până la 12 iunie. Lucrările s’au desfă­şurat în corndiţiuni bune şi în I­lăşile Mureşul de Jos şi Râciu. Au rămas în urmă lucrările de reparaţii în plasa Reghinul de Sus, unde comisia de plasă nu s’a preocupat intens de aceasta campanie. Aici nu a fost orga­nizat controlul executării repa­raţiilor membrii Comitetului Provizoriu de plasă nici nu şti­au unde se află batoze. In această campanie s’au ivit şi unele greutăţi, provenite din birocratismul care mai există la unele instituţii. Astfel agen­ţia Băncii RPR din Reghin a acordat împrumuturile cu mari întârzieri. Deasem­enea, „Com­­lemnul” a distribuit materialul lemnos cu întârziere, ţinându-l la Tg-Mureş, fără a­­ împărţi prin plăşi, unde are sucursale. Chiaburii ca şi în anul trecut au căutat pe toate căile să sa­boteze, nereparându-şi batoze­le. Aşa a făcut Suciu Iuliu din Sânmărtin şi alţii care îşi tot amânau reparaţiile de pe o zi pe alta. Uneltirile lor murdare insă au fost demascate la timp şi chiaburii siliţi să se supună hotărîrilor Guvernului. Acum urmează să organizăm temeinic campania de strângere a recoltei şi treerii. Din rezul­tatele obţinute până în prezent se constată, că recoltele se prezintă mai bine ca totdeauna, ceea ce înseamnă că vom avea o recoltă îmbelşugată. Aceasta se datoreşte eforturilor depu­se de ţărănimea muncitoare ca­re îndrumată de Partid, a fă­cut desmiriştitul, însămânţări- le şi întreţinerea culturilor la timp şi în bune condiţiuni. La gospodăriile agricole de Stat şi colective, culturile sunt mult superioare celor din gospodării­le individuale. In acest an, recoltarea cerea­­­lelor trebuie să se facă în con­diţiuni cu mult mai bune, de­cât în ceilalţi ani şi pentru acea­sta trebue ca fiecare ţăran muncitor să ştie, că timpul cel mai bun pentru recoltare, este atunci când grâul se găseşte în pârgă, adică paiul s’a îngălbe­nit, iar bobiţi se poate rupe uşor cu dinţii. In această fază de coacere, grâul are cea mai bună calitate, germinaţia este mai bună şi păstrarea după re­coltare se face cu mult mai bi­ne. In al doilea rând, bobul de grâu se menţine bine în spic şi nu se scutură, deci pierderile sunt cu mult mai mici. Nicodată nu trebuie lăsat ca grâul să se răscoacă, întrucât în acesta fază se scutură foarte uşor şi pagubele pot fi până la 20%. Recoltarea este un lucru de sezon şi nu poate fi amânata. Ai recoltat la timp, ai câştigat, t’ai recoltat la timp, ai pier­dut,” spune marele nostru în­văţător, tovarăşul Stalin. Fiecare spic de grâu este scump, trebuie cules la timp şi treerat, ca să servească oame­nilor muncii. Problema recol­tării interesează îndeaproape întregul popor muncitor şi în această campanie trebuiesc mo­bilizate toate forţele, toate mij­loacele, pentru ca campania de recoltare şi treeriş să fie dusă la bun sfârşit. Imediat după seceriş, se vor organiza echipe de strângerea spicelor. In aceste echipe vor lua parte în special pionerii şi utemiştii, care depunând toate forţele, vor contribui la aduna­rea tuturor spicelor de grâu, ce altădată se pierdeau, fie din neglijenţă, fie din neştiinţă. După secerat, snopii se vor aşeza în clăi la mijlocul s­au la marginea parcelei în aşa fel, ca să fie posibil desmiriştîtor imediat după seceriş. Din timp trebuie să se fixeze locul ariilor, unde se va căra grâul. Ariile trebuie în aşa fel organizate, încât locul unde se fixează să fie corespunzător din toate punctele de vedere. Vor fi aşezate în aşa fel ca aco­lo unde nu sunt fântâni să se poată construi şi din timp să se procure butoaie, care să fie în permanenţă pline cu apă, pen­tru asigurarea contra incendii­lor. Se vor afişa inscripţii pen­tru interzicerea fumatului pe arie. De asemenea la fiecare arie, vor trebui să fie organi­zate posturi de Crucea Roşie. Un rol însemnat în această campanie revine Comitetelor Provizorii de plăşi şi comunale, care aplicând cu hotărîre poli­tica Partidului 1­& Guvernului de sprijinire a ţărănimii sărace şi mijlocaşe, trebuie să aibă grijă de o temeinică pregătire a acestei campanii. Va trebui întărită vigilenţa de clasă, îm­potriva chiaburilor, care şi în anul acesta vor căuta să sabo­teze această campanie. îndeplinirea cu succes a cam­paniei de recoltare şi treerie, înseamnă nu numai asigurarea hranei poporului muncitor, dar şi o înlesnire în mersul înain­te al ţărănimii muncitoare, în lupta pentru o viaţă mai feri­cită, în lupta pentru pace. Andrei Bodor Şeful secţiei agricole judeţene 105 familii din Petea au intrat în gospodăria colectivă 4 noi gospodării agricole colective in judeţul Mureş Duminică II lumie, au fost inaugurate patru noi Gospodarii Agricole Colective în ju­deţul nostru, la Petea, Căpuş, Pogaceaua şi Eremieni. " Alte sute de familii de ţărani, săraci şi mijlocaşi­, care s'au zbătut, ani dearândul in greutăţi şi nevoi, exploataţi de moşieri şi chiaburi, au apucat pe drumul uratul de Partid, unin­­du-şi de bunăvoie pământurile, uneltele mari şi vitele de muncă, alcătuind Gospodării Agri­cole Colective. Ţăranii săraci şi mijlocaşi, îndrumaţi, zi cu zi de organizaţiile de Partid, s-au convins că acesta, este singurul drum care-i scapă de exploatarea chiaburească şi le asigură o viaţă fericită lor şi copiilor lor. Prin aceasta ei contribuie la întărirea ţării noastre dragi, Republica Populară Română, la întărirea forţelor, care in frunte cu Uniunea Sovietica, luptă pentru pa­ce, împotriva imperialiştilor anglo-americani aţâţători la război. Ca într'un cuib, sta pitit in­tre dealuri satul Petea de Câm­pie. Locuit de oameni harnici şi plini de râvna, asupra lui, bel­şugul daca s‘a abătut a luat drumul hambarelor chiabureşti. După eliberarea ţârii noastre de către glorioasa Armată So­vietică, după ce clasa munci­toare a luat conducerea ţării in mâinile sale, viaţa ţăranilor muncitori din Petea s‘a îmbu­nătăţit. Prin reforma agrară au primit pământ Totuşi, de greu­taţi, necazuri şi sărăcie nu au scăpat. Ei au înţeles curând ca altă cale ca să scape de sărăcie şi exploatare chiaburească nu este decât cea arătată de Par­tid, calea gospodăriilor colecti­ve. Deacea s‘au sfătuit şi s‘au înţeles să ceară Partidului şi Guvernului îngăduinţa ca ur­mând pilda colhoznicilor sovie­tici, să-şi unească pământurile şi mijloacele de producţie, întro mare gospodărie colectivă. Duminică, 11 iunie, sărbătoa­rea mult aşteptată de ţăranii săraci şi mijlocaşi din Petea s-a împlinit. Au primit aprobarea pentru înfiinţarea gospodăriei agricole colective. 98 la suta dintre ţăranii muncitori s-au înscris în noua gospodărie colectivă. Adunaţi in sala şcolii primare, după citirea Statutu­lui, în prezenţa tov. Var vari Oni­sim delegat al comitetului Cen­tral al Partidului şi al Guver­nului, ei au semnat Statutul şi şi-au ales colectivul de condu­cere. Semnând, ţăranii săraci şi mijlocaşi arătau de ce s’au în­scris în gospodăria colectivă. — Sunt de 55 de ani. Toată viaţa mea am lucrat în stânga şi în dreapta, pe ogor străin, — spune Pălagie Vasâlie lui Ivăn. — O viaţă întreagă am tot că­­pălit a­­ria pe la Răduţ Ioăn Piului şi alţi chiaburi, şi tot de-abia mi-am ţinut casa. De­­amu m’am urât. De-amu vreau să mai muncesc, cât am putere, pintru mine şi pintru familia mea. Io, de-aia semnez, aici. Grea viaţă a dus şi Chiş Ana. A ramas văduvă de pe urma răsboiului, cu doi copii mici. Cu chiu şi cu amar şi-a muncit ce­le cinci jugăraşe de pământ, fiind toata vremea la cheremul chiaburilor, care o jefuiau fă­ră milă. In timpul secetei a tre­buit să vândă purcelul dela gura copiilor, pentru o mână de mălai, ce-a luat-o dela chiaburul Răduţ Ilie. (Urmare în nan. 2-a.) Chemăm la întrecere toate comunele din județul Rured In seara zilei de 14 iunie a. c., peste 300 de ţărani săraci şi mijlocaşi din comuna Breaza, s’au adunat în sala Căminului Cultural, unde a avut loc pre­lucrarea Hotărîrii Consiliului de Miniştri privitoare la colectarea produselor agricole vegetale După prelucrare, un mare nu­măr de ţărani muncitori au luat cuvânt, manifestându-şi voinţa lor de a lupta pentru îndeplini­rea la timp şi în bune condi­­ţiuni a sarcinilor ce le revin în campania de recoltare şi colec­tare. Ţăranii săraci şi mijlocaşi din Breaza ştiu că, făcând toate lucrările la timp, contribuie la îmbunătăţirea nivelului lor de viaţă, la întărirea scumpei noastre Patrii în lupta pentru pace. — Pentru campania de între­ţinere a culturilor, pentru recol­tare şi desmiriştit, chem la în­trecere pe Pantea Dumitru, — a spus ţăranul muncitor Sân­­tean Ioan. Ciumaş Gheorghe a chemat pe Brassai Alexandru, Szabados Paul pe Szabó Már­ton. S’au chemat la întrecere şi numeroşi alţi ţărani munci­tori.­La propunerea ţăranilor mun­citori Dicu Mihai şi Szabados Paul, ţăranii săraci şi mijlocaşi din Breaza îndrumaţi de orga­nizaţia de Partid şi sprijiniţi de Comitetul Provizoriu, au che­mat la întrecere patriotică toate comunele din judeţ cu urmă­toarele puncte: A.­­ Lucrările pentru întreţi­nerea culturilor, care să se execute până la 1 iulie: 1. Prăşitul de trei ori la po­rumb, floarea soarelui, cartofi, soia şi de patru ori la sfecla de zahăr, astfel ca înainte de se­ceriş prăsilele să fie terminate. 2. Să se distrugă vetrele de hur­uieni, de pe haturi, răzoare, capete de locuri, şanţuri, te­renuri, părăsite,c­oboare de vite. 3. Distrugerea totala a vetre­­lor de cuscută (torţei). 4. Distrugerea totală a spini­lor şi scaieţilor de pe păşunea comunală. 5. Grăparea tuturor terenuri­lor după cosit, pentru împiede­carea evaporaţiei şi mărirea producţiei de otavă. 6. Stropiri la pomi, contra San­ José, la vie contra manei (peronospora), la roşii şi­ ceapă contra manei. B.­­ Recoltarea cerealelor. 1. Recoltarea grâului, secarei, orzului şi ovăzului să se facă când cerealele sunt in pârga, cu secera, maşina de recoltat s­au coasa, pentru a se evita scutu­rarea. 2. Spicele rămase după sece­rat ■să fie adunate toate, treera­­te şi cântărite. 3. Desmiriştirea terenurilor să se facă imediat după recol­tare conform planului stabilit pentru fiecare comună. 4. Organizarea asociaţiilor şi încheerea contractelor cu SMT, pentru desmiriştit. 5. Organizarea ariilor in cele mai bune condiţiuni, asigurarea securităţii contra incendiilor, paza, etc. 6. Organizarea funcţionării batozelor şi noaptea. 1. înlăturarea timpilor morţi, prin aprovizionarea la timp a garniturilor cu combustibil sufi-’ cient şi prin deplasări de la o alie la alta.­­ . 8. Organizarea şi planifica­­­rea atelajelor, care vor transpor­ta recoltele de pe câmp la arie cu cât mai puţine pierderi. 9. Clădirea stogurilor în con­diţiuni bune, pentru a asigura păstrarea până la treerat. La clădirea stogului se ■■ va avea în vedere ca o treime din snopi să se pună la acoperiş. 10. Organizarea şi planifica­rea atelajelor, pentru transpor­tarea diumului şi cotelor de predare la magazie în cele mai bune condiţiuni.

Next