Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)

1950-06-11 / nr. 235

2. Pregătiri pentru Diktalta In toate şcolile din oraşul Târgu-Mureş şi judeţ, şcolarii, sub conducerea profesorilor şi învăţătorilor, se pregătesc cu febrilitate pentru examenele de fine de an, acţiune care a luat un caracter de bătălie a examenelor. In grupele de în­văţătură, ori în cercurile de meditaţie, sunt ajutaţi elevii ră­maşi în urmă să recupereze materialul. Trecerea clasei a devenit o chestiune a colectivului clasei, reuşita examenelor o reuşită a tuturor elevilor. Reforma revoluţionară a învăţământului, iniţiată de Par­tidul Muncitoresc Român, a schimbat din temelii forma şi conţinutul învăţământului nostru, de toate categoriile. Seriile de elevi care ies azi din şcoală sunt pregătite serios, consti­tuind cadre puternice necesare construirii socialismului. O LEGĂTURĂ STRANSA INTRE ORGANIZAŢIA U. T. M. SI CONDUCEREA SCOLII LA ŞCOALA TEHNICA METALURGICA Datorită acestei colaborări, frecvenţa a atins 97 la sută, faţă de situaţia anterioară (90 la sută.) Organizaţia U. T. M. a dus o serioasă muncă de lă­murire pentru înlăturarea ab­senţelor nejustificate, înţelegând că „Bătălia examenelor“ nu poate fi câştigată decât prin­­tr-o disciplină strânsă. Cu ajutorul conducerii şco­lii şi a profesorilor diriginţi, au fost formate 22 de grupe de învăţătură, conduse de cei mai buni elevi, pentru ca la exa­mene sa obţină cel mai fru­mos succes. Aceste colective Aici a fost atinsă o frecven­ţă de 100 la sută, în fiecare clasă bătălia pentru examene fiind preocuparea principală a elevilor. Părinţii au înţeles im­portanţa examenelor şi au aju­tat la împărţirea raţională a timpului pentru pregătirea te­meinică a elevilor. La medita­ţii se acordă o atenţiune deo­sebită limbii române, maghia­re, matematicei şi fizicei. Şcoală nou înfiinţată, şcoa­la Profesională de Construcţii a avut de luptat şi cu timpul, (au început cursurile mult mai târziu decât celelalte şcoli) şi cu materialul primului an. Succese scn­ase au încununat munca neostrită a elevilor şi profesorilor, care au primit un larg sprijin din partea partidu­lui, a comitetului provizoriu urban şi a organizaţiilor de massă. In întrecerea pe ţară In şcoala elementară de 7 clase din Şardul Nirajului se lucrează pentru examene, frec­venţa este de 100 la sută, însă lipsind planul de muncă şi şe­dinţele de lucru, pregătirea ele­vilor nu poate fi sistematica. Iată de pildă unul din rezultate­le acestei munci întâmplătoare: Elevii din cl. VI. nu cunosc te­meinic extragerea rădăcinei păt­rate, cu toate că profesoara a explicat cu câteva zile înainte lecţia. Eleva care are­­ în cata­log nu o cunoaşte, nu din vina ei, ci din cauza superficialităţii, aici directorul şcolii şi-a al­cătuit un plan de muncă gene­ral, iar profesorii au primit sar­cini concrete de muncă în această perioadă. A fost atinsă o frecvenţă de 100 la sută. Pregătirile pentru examene sunt în toiu. Grupurile de învă­ţătură, cuprinse în planul de muncă, funcţionează regulat. II. general se observă un pro­gres faţă de semestrul I. Cazarea elevilor este însă submediocră. Dormitoarele sunt în cea mai mare dezordine, cu sunt controlate aşa cum sunt controlate şi absenţele, chiar de către elevi. In atelier, elevii depun o muncă intensă care se soldea­ză cu t late din ce în ce mai um­.waae. A fost confec­ţionat din rebuturi un ciocan mecanic, cu o forţă de 500 kg, care economiseşte munca a 10 oameni, materiale, combustibil. Focul in atelier este făcut cu piatră de var în loc de cărbuni. Au fost făcute de elevi 3 strun­guri paralele şi 16 minginini paralele. O greutate pe care o întâmpină elevii este încărca­rea programului duminica, zi­le când sunt chemaţi să pre­zinte programe artistice. In perioada examenelor aceste activităţi nu treb­ue să îngreu­neze pe elevi. Organizaţia UTM şi de pioneri au sarcina să înlăture această lipsă, pen­tru a asigura un adevărat succes examenelor. organizată între Şcolile de Construcţii, Şcoala din Tg.­­Mureş a luat locul I., elevii do­vedind o pregătire tehnică deosebită, avansată. Pentru însuşirea materialului teoretic, a fost organizat un curs supli­mentar de 2 săptămâni. întreţinerea elevilor în inter­nat este din cele mai bune, iar sportul şi viaţa artistică cons­­titue preocuparea lor princi­pală în afară de munca zilnică pe șantier și în clasă, cu care se intrepretează pregă­tirea pentru examene. La litera­tură elevii nu cunosc cuvintele m­ai grele, pentru că profesorul nu explică aceste cuvinte. In general, nu putem spune că problema examenelor este pri­vită serios de către profesorii şi învăţătorii şcolii. Directorul şcolii, Dragoş Traian, nu şi-a făcut nici un plan de repeţire, iar ceilalţi i-au urmat pilda. Nu se fac nici planuri de lecţie, din care cauză lecţiile nu sunt reuşite şi elevii nu asimilează. Membrii gospodăriei agricole colective din Acăţari îşi trimit regulat copiii la şcoală şi nu se întâmplă niciodată ca un copil să fie reţinut pentru muncă acasă, paturile vraişte, fără nici o pa­voazare, sau dacă aceasta exis­tă, poţi numai să bănueşti că a fost odată pavoazare. Conduce­rea internatului Liceului de băieţi să ia exemplu de la Şcoa­la Adminstrativă Mixtă Econo­mică, unde dormitoarele strălu­­cesc de curăţenie şi pavoazarea este reuşită. Lipsuri grave la şcoala pedagogică română La intrarea noastră în inter­nat pedagogele stăteau în birou, în timp ce în dormitoare, bucă­tărie şi sala de mese domnea o dezordine pe care nu am mai întâlnit-o în nici o şcoală. Pe­reţii poartă urmele meniurilor din anul trecut, mesele murda­re, pardoseala abia îşi aminteş­te că a fost odată albă, pereţii dormitoarelor sunt murdari, ni­meni şi nimic nu se mişcă pen­tru a fi pavoazate sala de me­se şi dormitoarele, iar ziare­le de perete aşteaptă de timp îndelungat să fie înzestrate cu articole, care mă rog frumos, ar avea ce să conţină. E o lipsă gravă a direcţiunii, a corpului pedagogic şi mai ales a administratorului Szent­király. Trebue ca această situa­ţie să fie cât mai curând îndrep­tată, deoarece în această perioa­dă elevul trebue să aibe condi­­ţiuni de muncă cât mai optime. Este o sarcină a organizaţiei de bază U.T.M., ca sub îndru­marea Partidului să ia măsuri pentru ca rezultatele examene­lor şi pregătirea elevilor să nu fie ameninţată de această com­plecta dezinteresare. CONCLUZII In şcolile noastre „bătălia pentru examene“ constitue preocuparea de seamă a ele­vilor, a profesorilor şi învă­ţătorilor. In această muncă elevii şi corpul didactic au un sprijin preţios din partea or­ganizaţiilor de massă, UTM şi pioneri, precum şi din par­tea părinţilor care au înţeles ce important este ca elevii să pregătească temeinic ma­terialul, să treacă fiecare clasa şi să o treacă pe merit. A fost urmată linia trasată de Partidul nostru, pentru înfăptuirea reformei revolu­ţionare a învăţământului nostru şi rezultatele cursu­rilor I.C.D. au dat roade bo­gate. In cercuri de învăţătură, prin vizite dese la casele co­piilor, prin controlul lecţii­lor, prin planificarea repeţi­­rii materialului, pe proble­me, a fost atins un rezultat cum niciodată şcolile noastre nu au atins. Numeroase şco­li au o frecvenţă de 100 la su­tă, un procent foarte scăzut de elevi rămaşi în urmă, iar pregătirea şcolară a elevilor constitue un salt calitativ uriaş faţă de trecut. Sunt însă şi lipsuri. Nu peste tot a fost pătrunsă se­riozitatea acestei campanii, in unele locuri atitudinea în­văţătorilor este superficială faţă de lipsurile elevilor, nu se fac planuri de muncă şi nu sunt controlate grupele de învăţătură. Chestiuni ele­mentare nu sunt adâncite în clasă, iar elevii ies de la cla­să nelămuriţi. Cade în sarcina secţiilor de învăţământ ale Comite­tului provizoriu judeţean şi orăşenesc, a secţiilor de în­văţământ şi cultură de la cla­se, ca aceste lipsuri şi slă­biciuni să fie înlăturate.. Ne mai despart doar câteva zile de examene şi munca trebue să fie din ce în ce mai intensă. Reuşita examenelor însem­nează un succes al politicii culturale duse de Partidul nostru, un succes al luptei noastre de zi cu zi pentru construirea socialismului, pentru făurirea omului nou pentru pace. 75 la sută îmbunătăţiri la Şcoala elementară cu 7 clase No. 2. La Şcoala Profesională de Construcţii Lipsă complectă de organizare la Şardul Nirajului O bună organizare la Acăţari, La Liceul de băeţi Nr. 1 ARDEALUL NOU. 11 iunie 1950. d­amend­orl ^in în arta plastică sovietica“ — expoziţia din sălile sindicatului artiştilor — In sala de expoziţii a sindica­tului artiştilor, din Tg.-Mureş s-a deschis expoziţia documen­tară „Lem­n în arta plastică so­vietică“, prilej pentru artiştii noştri plastici sa tragă învăţă­minte preţioase din cea mai înaintată pictură şi sculptură din lume. Această expoziţie ne prezintă una din cele mai inspirate teme ale plasticii sovietice, viaţa ma­relui geniu al omenirii munci­toare, întemeietorul primului Stat socialist din lume, Vladi­mir Ilici Lenin. In cadrul expo­ziţiei ne este prezentată viaţa şi munca neobosită a lui Lenin, începând de la terminarea exa­menelor universitare, în epoca grea a ilegalităţii, a înfiinţării primului Partid de tip nou. 11 vedem pe Lenin, alături de Sta­lin, în perioada Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie, la Smolnâi. Tunurile Aurorii ves­teau lumii întregi începutul unei ere noi în viaţa omenirii, era socialismului. Cu putere este prezentată activitatea lui Lenin în perioada primilor ani ai con­strucţiei socialiste „iţi juram tovarăşe Lenin“, opera sculptorului Vucetici, ne prezintă ziua de doliu, 24 ianua­rie 1924, când tovarăşul Stalin a rostit „Jurământul“. Expoziţia ilustrează bogăţia artei plastice sovietice, puterea ei educativă, forţa ei măreaţă care contribue la formarea omu­lui nou, legătura de nesdrun­­cinat ce trebue să existe între omul artei şi lupta oamenilor muncii pentru construirea unei vieţi mai bune. Pentru artiştii noştri această expoziţie trebue să constitue un îndreptar în munca lor cre­a­­toare, în lupta lor pentru făuri­rea unei arte legate de popor şi de lupta pentru construirea so­cialismului, pentru Pace. 15 ani dela moartea lui IVAN VLADIMIROVICI MICIURIN In ziua de 7 Iunie s-au împli­nit 15 ani dela moartea marelui om de ştiinţă Ivan Vladimirovici Miciurin. Viaţa lui Miciurin este o viaţă de munca neobo­sită. Datorita muncii sale de peste 60 de ani în domeniul cul­tivării plantelor, datorită nenu­măratelor sale experienţe, el a câştigat faima unui mare transformator al naturii. Marele om de ştiinţă rus a creat aproape 350 de noi specii superioare de fructe şi plante fructifere, făcând posibilă culti­varea lor până în regiunile cele mai îndepărtate din Nordul şi Nord-Estul Uniunii Sovietice. Principalul mobil al cercetă­rilor lui Miciurin a fost dragos­tea sa faţa de Patrie şi faţa de popor. Succesele lui minunate au făcut, ca Miciurin sa devină unul dintre cei mai populari oameni de ştiinţă din URSS, mergându-i vestea şi dincolo de hotarele ţării sale. In ciuda condiţiilor grele în care lucra, înainte de Revo­luţie, Miciurin a reuşit să lase mult în urmă pe cei mai buni selecţioneri europeni şi americani; totuşi „înainte de re­voluţie nu întâmpinam în calea mea decât batjocură, dispreţ şi indiferenţă“, — spunea el. — Abia după Marea Revoluţie So­cialistă din Octombrie, Miciurin, s-a putut bucura de sprijinul Statului. Teoriile lui şi-au găsit cea mai largă aplicare în prac­tica construirii socialismului. Prin grija Partidului Comu­nist (bolşevic), care dă tot sprijinul ştiinţei înaintate, visul lui Miciurin de a transforma Uniunea Sovietică într'o gradi­nă înfloritoare, a devenit reali­tate. Pe baza învăţăturilor lui Miciurin, oamenii sovietici au început să realizeze un gran­dios plan de transformare a na­turii, să obţină în gospodăriile agricole colective, pe ogoare şi în fermele de vite, rezultate cum nu a cunoscut încă omenirea, învăţăturile lui Miciurin au început să fie puse în practică şi în ţara noastra. La gospodă­riile agricole de Stat, la gospo­dăriile agricole colective şi sta­ţiunile experimentale, folosin­­du-se bogata experienţă miciu­rinistă, s-au reuşit obţinerea de rezultate frumoase. Să învăţăm din minunata experienţă a agri­culturii sovietice, pe al cărei teren miciurinismul şi-a găsit o atât de­ frum­oasă aplicare şi desvoltare. Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Copilului la Tg. Mureş Pentru toţi oamenii muncii din lumea întreagă ziua copi­lului a fost un nou prilej de a-şi manifesta dorinţa şi voinţa lor de a lupta pentru pace, contra aţâţătorilor la un nou război. La Tg.-Mureş ziua copilului a fost sărbătorită în parcul 23 August. Cu mult înainte de începerea serbării parcul răsuna de cân­tece voi­aşe ale pionerilor care în rânduri dese având în frunte acordeonişti, toboşari şi gornişti se îndreptau spre parc, unde ur­ma să aibe loc serbarea. A vorbit despre importanţa zilei internaţionale a copilului tov. Marc Alexandria. A urmat un bogat program prezentat de echipele artistice ale pionerilor. t Cerc de citit la păşunea Plingeni Fanaţe La păşunea noastră s-a or­ganizat un cerc de citit la care se adună bărbaţii, femeile, dimineaţa şi seara. In ziua de 3 iunie cercul a avut 28 de participanţi, din Fâ­­naţe şi Merişor. Au venit intre aceştia ţăranii săraci şi mijlo­caşi, Huza Pavel, Pol Vasile, Somodi Alexandra, Vlad Rafila, Cătană Ludovic, Vlad Anica şi alţi. Au fost citite „De ce cu Cost­ea Daşcovici, ţăran mijlocaş am intrat în Gospodăria Agricolă Colectivă" din „îndrumătorul Cultural", ,,Colhozul Stalin, is­­vor nesecat de belşug şi bună­stare'' din broşura „O pildă măreaţă", şi alte materiale. Au urmat numeroase discuţii, la care învăţătorul din sat a dat răspunsurile cerute. I. Cismaşiu. Se aduce la cunoştinţă surori­lor de Cruce Roşie ( infirmiere brevetate, auxiliare sanitare) că termenul pentru preschimbarea carnetelor s-a prelungit până la 30 iunie. In­teresaţii se vor prezenta cu ac­tele necesare la filiala Crucea Roşie pa raza căreia domicili­ază.

Next