Ardealul Nou, 1950 (Anul 5, nr. 210-268)
1950-06-11 / nr. 235
2. Pregătiri pentru Diktalta In toate şcolile din oraşul Târgu-Mureş şi judeţ, şcolarii, sub conducerea profesorilor şi învăţătorilor, se pregătesc cu febrilitate pentru examenele de fine de an, acţiune care a luat un caracter de bătălie a examenelor. In grupele de învăţătură, ori în cercurile de meditaţie, sunt ajutaţi elevii rămaşi în urmă să recupereze materialul. Trecerea clasei a devenit o chestiune a colectivului clasei, reuşita examenelor o reuşită a tuturor elevilor. Reforma revoluţionară a învăţământului, iniţiată de Partidul Muncitoresc Român, a schimbat din temelii forma şi conţinutul învăţământului nostru, de toate categoriile. Seriile de elevi care ies azi din şcoală sunt pregătite serios, constituind cadre puternice necesare construirii socialismului. O LEGĂTURĂ STRANSA INTRE ORGANIZAŢIA U. T. M. SI CONDUCEREA SCOLII LA ŞCOALA TEHNICA METALURGICA Datorită acestei colaborări, frecvenţa a atins 97 la sută, faţă de situaţia anterioară (90 la sută.) Organizaţia U. T. M. a dus o serioasă muncă de lămurire pentru înlăturarea absenţelor nejustificate, înţelegând că „Bătălia examenelor“ nu poate fi câştigată decât printr-o disciplină strânsă. Cu ajutorul conducerii şcolii şi a profesorilor diriginţi, au fost formate 22 de grupe de învăţătură, conduse de cei mai buni elevi, pentru ca la examene sa obţină cel mai frumos succes. Aceste colective Aici a fost atinsă o frecvenţă de 100 la sută, în fiecare clasă bătălia pentru examene fiind preocuparea principală a elevilor. Părinţii au înţeles importanţa examenelor şi au ajutat la împărţirea raţională a timpului pentru pregătirea temeinică a elevilor. La meditaţii se acordă o atenţiune deosebită limbii române, maghiare, matematicei şi fizicei. Şcoală nou înfiinţată, şcoala Profesională de Construcţii a avut de luptat şi cu timpul, (au început cursurile mult mai târziu decât celelalte şcoli) şi cu materialul primului an. Succese scnase au încununat munca neostrită a elevilor şi profesorilor, care au primit un larg sprijin din partea partidului, a comitetului provizoriu urban şi a organizaţiilor de massă. In întrecerea pe ţară In şcoala elementară de 7 clase din Şardul Nirajului se lucrează pentru examene, frecvenţa este de 100 la sută, însă lipsind planul de muncă şi şedinţele de lucru, pregătirea elevilor nu poate fi sistematica. Iată de pildă unul din rezultatele acestei munci întâmplătoare: Elevii din cl. VI. nu cunosc temeinic extragerea rădăcinei pătrate, cu toate că profesoara a explicat cu câteva zile înainte lecţia. Eleva care are în catalog nu o cunoaşte, nu din vina ei, ci din cauza superficialităţii, aici directorul şcolii şi-a alcătuit un plan de muncă general, iar profesorii au primit sarcini concrete de muncă în această perioadă. A fost atinsă o frecvenţă de 100 la sută. Pregătirile pentru examene sunt în toiu. Grupurile de învăţătură, cuprinse în planul de muncă, funcţionează regulat. II. general se observă un progres faţă de semestrul I. Cazarea elevilor este însă submediocră. Dormitoarele sunt în cea mai mare dezordine, cu sunt controlate aşa cum sunt controlate şi absenţele, chiar de către elevi. In atelier, elevii depun o muncă intensă care se soldează cu t late din ce în ce mai um.waae. A fost confecţionat din rebuturi un ciocan mecanic, cu o forţă de 500 kg, care economiseşte munca a 10 oameni, materiale, combustibil. Focul in atelier este făcut cu piatră de var în loc de cărbuni. Au fost făcute de elevi 3 strunguri paralele şi 16 minginini paralele. O greutate pe care o întâmpină elevii este încărcarea programului duminica, zile când sunt chemaţi să prezinte programe artistice. In perioada examenelor aceste activităţi nu trebue să îngreuneze pe elevi. Organizaţia UTM şi de pioneri au sarcina să înlăture această lipsă, pentru a asigura un adevărat succes examenelor. organizată între Şcolile de Construcţii, Şcoala din Tg.Mureş a luat locul I., elevii dovedind o pregătire tehnică deosebită, avansată. Pentru însuşirea materialului teoretic, a fost organizat un curs suplimentar de 2 săptămâni. întreţinerea elevilor în internat este din cele mai bune, iar sportul şi viaţa artistică constitue preocuparea lor principală în afară de munca zilnică pe șantier și în clasă, cu care se intrepretează pregătirea pentru examene. La literatură elevii nu cunosc cuvintele mai grele, pentru că profesorul nu explică aceste cuvinte. In general, nu putem spune că problema examenelor este privită serios de către profesorii şi învăţătorii şcolii. Directorul şcolii, Dragoş Traian, nu şi-a făcut nici un plan de repeţire, iar ceilalţi i-au urmat pilda. Nu se fac nici planuri de lecţie, din care cauză lecţiile nu sunt reuşite şi elevii nu asimilează. Membrii gospodăriei agricole colective din Acăţari îşi trimit regulat copiii la şcoală şi nu se întâmplă niciodată ca un copil să fie reţinut pentru muncă acasă, paturile vraişte, fără nici o pavoazare, sau dacă aceasta există, poţi numai să bănueşti că a fost odată pavoazare. Conducerea internatului Liceului de băieţi să ia exemplu de la Şcoala Adminstrativă Mixtă Economică, unde dormitoarele strălucesc de curăţenie şi pavoazarea este reuşită. Lipsuri grave la şcoala pedagogică română La intrarea noastră în internat pedagogele stăteau în birou, în timp ce în dormitoare, bucătărie şi sala de mese domnea o dezordine pe care nu am mai întâlnit-o în nici o şcoală. Pereţii poartă urmele meniurilor din anul trecut, mesele murdare, pardoseala abia îşi aminteşte că a fost odată albă, pereţii dormitoarelor sunt murdari, nimeni şi nimic nu se mişcă pentru a fi pavoazate sala de mese şi dormitoarele, iar ziarele de perete aşteaptă de timp îndelungat să fie înzestrate cu articole, care mă rog frumos, ar avea ce să conţină. E o lipsă gravă a direcţiunii, a corpului pedagogic şi mai ales a administratorului Szentkirály. Trebue ca această situaţie să fie cât mai curând îndreptată, deoarece în această perioadă elevul trebue să aibe condiţiuni de muncă cât mai optime. Este o sarcină a organizaţiei de bază U.T.M., ca sub îndrumarea Partidului să ia măsuri pentru ca rezultatele examenelor şi pregătirea elevilor să nu fie ameninţată de această complecta dezinteresare. CONCLUZII In şcolile noastre „bătălia pentru examene“ constitue preocuparea de seamă a elevilor, a profesorilor şi învăţătorilor. In această muncă elevii şi corpul didactic au un sprijin preţios din partea organizaţiilor de massă, UTM şi pioneri, precum şi din partea părinţilor care au înţeles ce important este ca elevii să pregătească temeinic materialul, să treacă fiecare clasa şi să o treacă pe merit. A fost urmată linia trasată de Partidul nostru, pentru înfăptuirea reformei revoluţionare a învăţământului nostru şi rezultatele cursurilor I.C.D. au dat roade bogate. In cercuri de învăţătură, prin vizite dese la casele copiilor, prin controlul lecţiilor, prin planificarea repeţirii materialului, pe probleme, a fost atins un rezultat cum niciodată şcolile noastre nu au atins. Numeroase şcoli au o frecvenţă de 100 la sută, un procent foarte scăzut de elevi rămaşi în urmă, iar pregătirea şcolară a elevilor constitue un salt calitativ uriaş faţă de trecut. Sunt însă şi lipsuri. Nu peste tot a fost pătrunsă seriozitatea acestei campanii, in unele locuri atitudinea învăţătorilor este superficială faţă de lipsurile elevilor, nu se fac planuri de muncă şi nu sunt controlate grupele de învăţătură. Chestiuni elementare nu sunt adâncite în clasă, iar elevii ies de la clasă nelămuriţi. Cade în sarcina secţiilor de învăţământ ale Comitetului provizoriu judeţean şi orăşenesc, a secţiilor de învăţământ şi cultură de la clase, ca aceste lipsuri şi slăbiciuni să fie înlăturate.. Ne mai despart doar câteva zile de examene şi munca trebue să fie din ce în ce mai intensă. Reuşita examenelor însemnează un succes al politicii culturale duse de Partidul nostru, un succes al luptei noastre de zi cu zi pentru construirea socialismului, pentru făurirea omului nou pentru pace. 75 la sută îmbunătăţiri la Şcoala elementară cu 7 clase No. 2. La Şcoala Profesională de Construcţii Lipsă complectă de organizare la Şardul Nirajului O bună organizare la Acăţari, La Liceul de băeţi Nr. 1 ARDEALUL NOU. 11 iunie 1950. damendorl ^in în arta plastică sovietica“ — expoziţia din sălile sindicatului artiştilor — In sala de expoziţii a sindicatului artiştilor, din Tg.-Mureş s-a deschis expoziţia documentară „Lemn în arta plastică sovietică“, prilej pentru artiştii noştri plastici sa tragă învăţăminte preţioase din cea mai înaintată pictură şi sculptură din lume. Această expoziţie ne prezintă una din cele mai inspirate teme ale plasticii sovietice, viaţa marelui geniu al omenirii muncitoare, întemeietorul primului Stat socialist din lume, Vladimir Ilici Lenin. In cadrul expoziţiei ne este prezentată viaţa şi munca neobosită a lui Lenin, începând de la terminarea examenelor universitare, în epoca grea a ilegalităţii, a înfiinţării primului Partid de tip nou. 11 vedem pe Lenin, alături de Stalin, în perioada Marei Revoluţii Socialiste din Octombrie, la Smolnâi. Tunurile Aurorii vesteau lumii întregi începutul unei ere noi în viaţa omenirii, era socialismului. Cu putere este prezentată activitatea lui Lenin în perioada primilor ani ai construcţiei socialiste „iţi juram tovarăşe Lenin“, opera sculptorului Vucetici, ne prezintă ziua de doliu, 24 ianuarie 1924, când tovarăşul Stalin a rostit „Jurământul“. Expoziţia ilustrează bogăţia artei plastice sovietice, puterea ei educativă, forţa ei măreaţă care contribue la formarea omului nou, legătura de nesdruncinat ce trebue să existe între omul artei şi lupta oamenilor muncii pentru construirea unei vieţi mai bune. Pentru artiştii noştri această expoziţie trebue să constitue un îndreptar în munca lor creatoare, în lupta lor pentru făurirea unei arte legate de popor şi de lupta pentru construirea socialismului, pentru Pace. 15 ani dela moartea lui IVAN VLADIMIROVICI MICIURIN In ziua de 7 Iunie s-au împlinit 15 ani dela moartea marelui om de ştiinţă Ivan Vladimirovici Miciurin. Viaţa lui Miciurin este o viaţă de munca neobosită. Datorita muncii sale de peste 60 de ani în domeniul cultivării plantelor, datorită nenumăratelor sale experienţe, el a câştigat faima unui mare transformator al naturii. Marele om de ştiinţă rus a creat aproape 350 de noi specii superioare de fructe şi plante fructifere, făcând posibilă cultivarea lor până în regiunile cele mai îndepărtate din Nordul şi Nord-Estul Uniunii Sovietice. Principalul mobil al cercetărilor lui Miciurin a fost dragostea sa faţa de Patrie şi faţa de popor. Succesele lui minunate au făcut, ca Miciurin sa devină unul dintre cei mai populari oameni de ştiinţă din URSS, mergându-i vestea şi dincolo de hotarele ţării sale. In ciuda condiţiilor grele în care lucra, înainte de Revoluţie, Miciurin a reuşit să lase mult în urmă pe cei mai buni selecţioneri europeni şi americani; totuşi „înainte de revoluţie nu întâmpinam în calea mea decât batjocură, dispreţ şi indiferenţă“, — spunea el. — Abia după Marea Revoluţie Socialistă din Octombrie, Miciurin, s-a putut bucura de sprijinul Statului. Teoriile lui şi-au găsit cea mai largă aplicare în practica construirii socialismului. Prin grija Partidului Comunist (bolşevic), care dă tot sprijinul ştiinţei înaintate, visul lui Miciurin de a transforma Uniunea Sovietică într'o gradină înfloritoare, a devenit realitate. Pe baza învăţăturilor lui Miciurin, oamenii sovietici au început să realizeze un grandios plan de transformare a naturii, să obţină în gospodăriile agricole colective, pe ogoare şi în fermele de vite, rezultate cum nu a cunoscut încă omenirea, învăţăturile lui Miciurin au început să fie puse în practică şi în ţara noastra. La gospodăriile agricole de Stat, la gospodăriile agricole colective şi staţiunile experimentale, folosindu-se bogata experienţă miciurinistă, s-au reuşit obţinerea de rezultate frumoase. Să învăţăm din minunata experienţă a agriculturii sovietice, pe al cărei teren miciurinismul şi-a găsit o atât de frumoasă aplicare şi desvoltare. Sărbătorirea Zilei Internaţionale a Copilului la Tg. Mureş Pentru toţi oamenii muncii din lumea întreagă ziua copilului a fost un nou prilej de a-şi manifesta dorinţa şi voinţa lor de a lupta pentru pace, contra aţâţătorilor la un nou război. La Tg.-Mureş ziua copilului a fost sărbătorită în parcul 23 August. Cu mult înainte de începerea serbării parcul răsuna de cântece voiaşe ale pionerilor care în rânduri dese având în frunte acordeonişti, toboşari şi gornişti se îndreptau spre parc, unde urma să aibe loc serbarea. A vorbit despre importanţa zilei internaţionale a copilului tov. Marc Alexandria. A urmat un bogat program prezentat de echipele artistice ale pionerilor. t Cerc de citit la păşunea Plingeni Fanaţe La păşunea noastră s-a organizat un cerc de citit la care se adună bărbaţii, femeile, dimineaţa şi seara. In ziua de 3 iunie cercul a avut 28 de participanţi, din Fânaţe şi Merişor. Au venit intre aceştia ţăranii săraci şi mijlocaşi, Huza Pavel, Pol Vasile, Somodi Alexandra, Vlad Rafila, Cătană Ludovic, Vlad Anica şi alţi. Au fost citite „De ce cu Costea Daşcovici, ţăran mijlocaş am intrat în Gospodăria Agricolă Colectivă" din „îndrumătorul Cultural", ,,Colhozul Stalin, isvor nesecat de belşug şi bunăstare'' din broşura „O pildă măreaţă", şi alte materiale. Au urmat numeroase discuţii, la care învăţătorul din sat a dat răspunsurile cerute. I. Cismaşiu. Se aduce la cunoştinţă surorilor de Cruce Roşie ( infirmiere brevetate, auxiliare sanitare) că termenul pentru preschimbarea carnetelor s-a prelungit până la 30 iunie. Interesaţii se vor prezenta cu actele necesare la filiala Crucea Roşie pa raza căreia domiciliază.