Argeş, 1972 (Anul 7, nr. 1-12)

1972-01-01 / nr. 1

ancheta a­rgeș I SIBIU 1 Jr^ "—ЖГ~ Ж este 1.1.С.Р.М.А.И.? IANUARIE 1972 ANUL VII LEI 3 din toate ţările, uniţi-vă ! EUGEN JEBELEANU De-acum înainte De-acum înainte, obişnuieşte-te să trăieşti din amintiri, din umbre de planete pierdute, din norii care fug, din amintiri subţiri. Obişnuieşte-te să trăieşti cu sila şi urîtul aşa-ţi va fi sfîrşitul cum ţi-a fost începutul. Poate nici nu mai ai mult, de altfel obişnuieşte-te cu luna de oţel. Tot ce a fost frumos s-a petrecut cu cel care acum este altul obişnuieşte-te cu prăpastia şi cu saltul. Fapt divers Fiind din pîine scos, omul rămase afară şi afară nu era nici iarnă şi nici vară şi omul murind, spuse: „Aşa trebuie să fie...“ Şi totul se petrecea în ziua de Sfîntul Nimeni nu ştie. Hotărîre Vă voi creşte ca pe nişte pui de lup cu ochi de peruzea în această lume unde oamenii se rup. Argument final Acum e ora cînd eroul alt merit neavînd, decît de-a fi înfruntat singurătatea, se strînge, singur, el, de gît. O face fără întristare şi fără bucurie, doar cu silă, fără resemnare, că totul rost-a în zadar. A încercat să-nalţe gînduri şi-a suferit şi el un pic văzînd cum viermii rînduri-rînduri din viaţă făuresc nimic. Rămînă viermii, el se duce neîngrozit de ei, şi strîns de mîna-i ce-a rămas curată, de ploi spălată şi de plîns. în pagina 20 forum Semnează : acad. Al. PHILIPPIDE, prof. dr. docent AURELIAN SACERDOŢEANU, GHEOR­­GHE NASTASE, prim secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliu­lui popular judeţean, MIRON NICOLESCU, preşedintele Academiei R. S. România. ­%0(p(q­4 GEO BOGZA Povestea vorbei De cum vi se nasc copiii, începeţi să-i învă­ţaţi : — Apa trece, pietrele rămîn... dar v-aţi gîndit oare cum e să fii piatră şi să rămîi, în torentul nebunesc al apelor? V-aţi gîndit cu ce preţ vă puteţi deprinde co­piii cu o mare virtute ? Apa trece, pietrele ră­mîn... ce lesne vă e să spuneţi, să vă întemeiaţi, doar cu­­patru cuvinte, învăţătura pe existenţa noastră. Dar v-aţi întrebat vreodată ce greu e să fii piatră în mijlocul puhoaielor dezlănţui­te? Tot pietrişul pe care îl vedeţi pe maluri sînt dinţii noştri sfărîmaţi, pentru a putea rezista, pentru a nu se lăsa luate de ape, pentru a nu răspunde „da“ uriaşului lor discurs cu care în­cearcă să ne schimbe părerea. Dacă ne-am duce, cum v-aţi mai putea învăţa copiii ? Să ştiţi totuşi că, din timp în timp, cite una din noi se duce. Dar în urmă, chiar acolo de un­­de pornesc apele, se află un munte întreg şi el are grijă ca alta să vină în loc. Dacă nu la noi, la muntele acela, fundamen­tal, să vă gîndiţi cînd spuneţi copiilor voştri: — Apa trece, pietrele rămîn... In acest număr desene de RADU BOUREANU _ Ne adresăm dumneavoastră, tovarăşe DUMITRU PETR­ES­CU, prim vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Argeş — în aceste zile fără zăpadă ale începutului lui 1972 — pentru a vă ruga să ne spuneţi ce va însemna acest an în dezvoltarea eco­nomică a judeţului nostru, ce semnificaţii deosebite are pentru Argeş activitatea în cel de-al doilea an al cincinalului ? — Am să mă refer щи numai la 1972, ci şi la 1973 şi am să vă spun, de la bun început, că pentru judeţul nostru, pentru aceste pămînturi cu tradiţii străvechi, lu­minate astăzi de soarele împlinirilor socia­lismului, 1972—1973 constituie un prag de trecere către o nouă înflorire. în aceşti ani se plămădesc condiţiile pentru ca judeţul Argeş, din punct de vedere al producţiei globale industriale, să poată ocupa în anul 1975 locul trei pe ţară, faţă de locul zece pe care îl ocupa în 1970, înaintea actualului plan cincinal. — O ascensiune spectaculoasă. — Desigur. O asemenea ascensiune pre­tinde eforturi mari, investiţii nu numai de bani ci şi de inteligenţă, un elan creator care să cuprindă întreaga populaţie a ju­deţului într-un efort colectiv. Ne aşteaptă treburi multe şi complicate, dar este nu numai o datorie, ci şi o plăcere să duci la capăt asemenea treburi, care contribuie la îmbunătăţirea vieţii tale şi a tuturor celor din jur. PERSPECTIVE — Vă rugăm să vă referiţi în această privinţă la câteva dintre ramurile m­ai im­portante ale economiei judeţului... — Voi da referinţe concrete. Uneori, gla­sul cifrelor merită să fie auzit. în ce pri­veşte industria chimică, vom produce în 1975 de peste două ori şi jumătate mai mult decit în 1970. în cinci ani, o produc­ţie care aproape se triplează ! Aceste re­alizări le vom obţine prin dezvoltarea Combinatului petrochimic, a rafinăriei de petrol, prin intrarea în producţie a unor fabrici noi, precum şi prin ridicarea ne­contenită a pregătirii profesionale a tutu­ror muncitorilor, inginerilor şi tehnicieni­lor care lucrează în acest domeniu, în a­­celaşi ritm accelerat va creşte şi producţia industriei constructoare de maşini , se va dezvolta capacitatea de producţie a Uzinei de autoturisme Piteşti şi a Fabricii de au­toturisme de teren de la Cîmpulung. Cifre­le vorbesc de la sine. In Argeş, se vor produce într-un singur an, în 1975, 55 000 de autoturisme, 14 500 de autoturisme de te­ren şi 11 000 de autoutilitare. Se va dez­volta Fabrica de motoare electrice Piteşti. Şi în acest domeniu, după cum se obser­vă, creşterea producţiei se va obţine în primul rînd dezvoltînd capacităţile de pro­ducţie ale unităţilor industriale existente. — Obiective noi ? — Desigur, o pondere însemnată o vor avea unităţile industriale noi. Astfel la Topoloveni, cîndva o aşezare cu specific exclusiv agricol, se va construi o turnătorie de fontă, iar la Curtea de Argeş o fabrică de piese de radio. In ce priveşte energia electrică, să notăm că vor continua lucră­rile la hidrocentralele de pe rîul Argeş şi că pe harta judeţului va apărea un­­obiectiv energetic nou : centrala, electrică de ter­­moficare Piteşti-Sud. Şi în acest domeniu, creşterile sunt deosebit de însemnate, pro­ducţia în 1975 fiind aproximativ dublă faţă de anul 1970. în cadrul industriei ma­terialelor de construcţie, în 1972 va intra în producţie, parţial, Combinatul de mate­riale de construcţie din Cîmpulung care, în 1973, va da o producţie anuală de aproape două milioane de tone, înscriindu-se astfel în rîndul celor mai mari fabrici de mate­riale de construcţie din ţară. Combinatul se va extinde treptat prin edificarea unei fabrici de granulit şi blocuri de zidărie uşoară, precum şi a unei secţii de azbo­ciment. — La Curtea de Argeş, deci, se vor fa­brica piese de radio, obiecte fine... Am re­(Continuare .

Next