Argeş, 1976 (Anul 11, nr. 1-4)

1976-03-01 / nr. 1

în pregătirea Congresului educaţiei politice şi al culturii „Trăim în miezul unui ev aprins" Ne aflăm în plină desfăşurare a dezbaterilor privind activitatea poli­­tico-ideologică şi de educaţie comu­nistă a maselor, dezbateri, care pre­faţează Congresul educaţiei politice şi al culturii — eveniment ce va sub­linia rolul atît de important al docu­mentelor adoptate la Plenara C.C. al P.C.R. din 3-5 noiembrie 1971. Pro­cesul dezvoltării conştiinţei socialiste nu poate rămîne un proces în sine, ci are drept obiectiv esenţial creşte­rea participării oamenilor muncii la opera de edificare socialistă - operă care a impus și va impune intensifi­carea muncii, pentru ca societatea noastră să îmbine armonios dezvol­tarea economică cu modelarea unui om nou, pe măsura idealurilor pe care partidul le-a subliniat în atîtea rinduri. Spunea tovarăşul Nicolae Ceauşescu în Raportul la cel de-al XI-lea Con­gres al P.C.R: „întreaga activitate de educare şi formare a conştiinţei socialiste trebuie să ducă la crearea unui nou umanism, care pune­­ pe primul plan omul şi, totodată, îmbi­nă interesele particulare­ cu cele ale întregii societăţi, asigură­­bunăstarea şi fericirea fiecăruia odată cu a în­tregului popor. (. . .) Partidul nostru porneşte în mod consecvent de la principiul că literatura şi arta, ca părţi componente ale conştiinţei so­cialiste, constituie o expresie a pro­cesului dezvoltării generale a socie-^ taţii, în artă îşi găsesc pînă la urma reflectarea, în forme specifice, desi­gur, raporturile de producţie şi so­ciale, modul de gîndire a­ oamenilor dintr-o anumită epocă..." Cu alte cu­vinte, rosturile scrisului nostru înceP cu implicarea politică şi morală în actual, spre a cîştiga gloria pereni­tăţii. Gîndul trebuie să se împletească, dialectic, cu fapta dedicată cetăţii, într-o reală simbioză, şi azi, aşa cum s-a petrecut întotdeauna la realizarea marilor noastre idealuri. Unic prin înalta treaptă atinsă, aceea a comu­nicării depline între principii şi fap­te, între cuvîntul înaripat şi ofensiva viguroasă a vieţii, timpul nostru este cel al unei măreţii calme, atît în e­­xistenţa individuală cît şi colectivă, atît în edificarea solidă pe plan intern, cît şi pe plan extern. Creaţia literar-artistică, la rîndul ei, inspi­­rîndu-se din realismul documentelor noastre de partid, abordează feno­menele devenirii noastre în mod e­­chilibrat, atent, fără minimalizări ori excese de orice natură ar fi ele — efemere mode şi curente — atacînd, în formele sale specifice şi original, cu luciditate şi în chip constructiv, prezentul şi viitorul naţiunii noastre socialiste. Versul lui Labiş, ales de noi drept titlu este un îndemn pentru a ne in­tegra cu toată fiinţa în activitatea de edificare a noastră şi a celor din jurul nostru, reflectînd abnegaţia şi dăruirea, materializate în înţelegerea conştientă a sarcinilor construcţiei socialiste. Importantă, prin generoasa deschide­re a prezentului către viitor prin sub­sumarea valorilor trecutului, este op­ţiunea fiecăruia dintre noi pentru acest eu aprins — opţiune care a­­dînceşte încă o dată sensul moral de etică profesională şi de mîndrie patriotică pentru că ne aflăm şi că trăim, astăzi, acum şi aici. Raporta­rea la contemporaneitate capătă în acest fel materia palpitantă a între­girii într-un cosmos propriu căruia îi este specifică interogaţia perso­nală, dar şi colectivă despre destinele tuturor. Căci numai prin întrebări directe, sincere şi permanente se pot descoperi şi marile răspunsuri cărora raţiunea şi talentul le pot conferi aura artei adevărate, a acelei arte capabile să impulsioneze procesul desăvîrşirii noastre. Această desăvîr­­şire însă n-o putem obţine aşteptînd decrete magice ale raţiunii, ci luînd contact cu marile probleme care ne privesc de aproape, devenind oa­meni de iniţiativă şi de acţiune. Ce ne va conduce, ce trebuie să ne conducă în efortul acesta ? Mai întîi credinţa în dezideratele politicii noastre, în ştiinţă, în puterea şi efi­cacitatea raţiunii omeneşti. Apoi, iu­birea de oameni şi patriotismul, ho­­tărîrea de a veni în ajutorul seme­nilor cu care sîntem întruniţi pe ace­laşi pămînt, cu care împărţim moş­tenirea aceluiaşi trecut şi aspiraţiile către acelaşi viitor şi, în sfîrşit, mi­­zînd pe iubirea ordinii şi armoniei estetice, pe decizia de a da civili­zaţiei noastre caracterul unei opere de artă. lată sintetizate în puţine rinduri cîteva gînduri şi sentimente care au fost permanente în viaţa spirituală românească şi care au căpătat as­tăzi, mai mult ca niciodată, actuali­tate, fiind integrate cu tot firescul lor în întreaga noastră operă con­structivă. Este rezultatul durabil, concluzia cea mai îmbucurătoare care, fără îndoială, va căpăta noi date în viitor. Ce este mai adevă­rat decît adevărul, mai bine decît binele, mai frumos decît frumosul ? Nimic, în afară de fiinţa umană care are conştiinţa acestor atribute şi le practică în modul cel mai firesc cu putinţă. „Creatorul - spunea Tudor Vianu — este omul de care cultura românească are mai multă nevoie, şi lucrul a fost resimţit şi exprimat de mai multe personalităţi, în mai multe feluri". Considerăm efortul permanent, angajat şi pasionant de a crea o literatură în folosul socie­tăţii tocmai o modalitate de a răs­punde prezent chemării atît de cal­de şi cuprinzătoare adresate de că­tre partid creatorilor. Noi înşine, în solul natal, în oa­menii de lingă noi, în acţiunile lor, întîlnim zilnic într-adevăr, acele subiecte la care aspirăm şi la care ne îndeamnă întreaga noastră viaţă chipul de azi al României socialiste, evul său aprins. „ARGEŞ" Г Patriei Eşti zorii mei care aduc în praguri Al dimineţilor azur concret Cu ploi de-april etern renăscătoare Ce-mbracă liliacu-n violet ; Surîs de crin şi zbor înalt de fluturi Imprevizibil peste trandafiri,­­ Eşti flacăra ce i distilează-n inimi Torentul viitoarelor iubiri; Statornicia mea din timp aici, carpatic Iradiind în preajmă primăveri. Eşti dorul meu către nemărginire Şi reazemul în vise şi tăceri ; Mi-eşti zarea calmă fără­ asemănare Şi clipa dăltuită în artere, Spre veşnicii tărîmul­ de lumină Şi în prezent izvorul de putere. Traian REU Strămoşii Pe aici, printre aceste pietre şi stînci, au curs, grele, purtătoarele de rouă ; pe aici au trecut cohortele de strămoşi, cu turmele şi caii lor, din suliţi legănîndu-se . Pribegindu-mi umbra, trec uneori pe aici purtîndu-le povara de aştri şi dorul. Apele au rotunjit pietrele, stîncile, trubadur tîrziu, eu cint sufletul lor. Mihai MINCULESCU Poetului Sfios ţi-e chipul adîncit în vreme de aşteptări ce prins-au să te cheme. Dar ai rămas cu tine-n legămînt de simfonii cu scurgeri în pămînt, şi mai aştepţi la margine de cer printre tării, cu visul tău stingher, c-un ochi străin vecia să te certe şi-n praguri vechi cu vorba să te ierte. Maria CONSTANTINESCU-PITEŞTI Talger Am să revin seara, am să revin coborînd pe margine-vis aripi string inimii, pasăre obosită am să plec luminînd abur nesomnului colind bucurii cînd mă chemi, mă alungi, mă rechemi, liniștea mea, neliniștea mea, risipit bucuriei de tine, nor, otravă, balsam, dăruind girul tremurat ре-obrazul de filă prinset orb, durerii privind triunghiuri cocorii-n dor prea sălbatec. Trebuia pe butuc să-mi las fruntea ori, s-o ţin sub pămînt, dacă n-am putut să te sui în balanţă, aruncînd celuilalt talger lumea întreagă. V_________________| Tudor DIACONU 2 Rodnicia dezbaterilor (Urmare din pag. 1) Pregătindu-n­e să întîmpinăm primul Congres al educaţiei politice şi culturii participăm în pre­zent — de la pionier şi pînă la bătrînul cu părul alb — la dezbaterea problemelor ideologice, ale activităţii politico-educative. Dezbaterea are de­sigur în esenţă acelaşi scop : perfecţionarea, cău­tarea celor mai potrivite, mai eficiente modalităţi de acţiune într-un domeniu atît de important şi de complex cum este cel al dezvoltării conştiinţei socialiste, al cristalizării şi consolidării trăsături­lor omului nou. Şi nu există îndoială — dispu­nem de pe acum de suficiente argumente — că şi aceste dezbateri se vor solda cu un mare şi real cîştig atît pentru organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, cît şi pentru oameni. Mai ales pentru oameni... ...Dezbateri. Adică opinii, sugestii, propuneri, dialog deschis, analiză lucidă, critică, a ceea ce s-a făcut, prefigurare lucidă a ceea ce urmează să fie făcut, adică participare activă, conştientă şi responsabilă a tuturor membrilor societăţii la sta­bilirea şi înfăptuirea treburilor obşteşti. Compo­nentă esenţială a democraţiei noastre socialiste, dezbaterile şi-au demonstrat, îşi demonstrează şi-şi vor demonstra întotdeauna marea lor rod­nicie... Calendar eroic Muscelenii şi reformele lui CUZA Deşi scurtă, perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza se caracterizează printr-o vie activitate pentru aşezarea Statului Român pe baze n­oi, moderne. In vederea împlinirii acestui deziderat, domnitorul Al. I. Cuza şi cel mai apropiat sfetnic al său, Mihail Kogălniceanu, au ac­ţionat cu multă pricepere şi energie. Au fost înfăptuite reforme de o impor­tanţă capitală cum ar fi : secularizarea averilor mănăstireşti, rurală, electorală, ad­ministrativă, justiţie etc. Aplicarea aces­tor reforme, şi în special cea agrară şi cea electorală, s-au bucurat de un sprijin larg din partea populaţiei şi chiar a auto­rităţilor administrative de stat. Semnificative în acest sens sunt o serie de documente inedite aflate la Filiala Argeş a Arhivelor Statului. Astfel, în octombrie 1864, administraţia plaiurilor Nucşoara şi Dîmboviţa şi a plă­­şiilor Argeşel, Podgoria şi Rîurilor trimit Consiliului judeţean Muscel moţiuni prin care se arată atitudinea populaţiei faţă de reformele înfăptuite de A. I. Cuza. In moţiunea înaintată de Administraţia plaiului Nucşoara se consemnează : „Sub­semnaţii alegători primari din comunele rurale din plaiul Nucşoarei autorizăm şi cerem cu stăruinţă de la alegătorii noştri direcţi ca Consiliul judeţean ce vor alege dumnealor la 18 «octombrie 1864» şi care după aceasta se vor reuni în şedinţă pu­blică ...printr-un actu solemn să arate Mă­riei Sale domnitorului Alexandru, loan I-iu, desăvîrşita recunoştinţă şi profundu nostru devotament pentru măreţele fapte naţionale şi dreptate săvîrşite de la 2 maiu pînă astăzi de Măria Sa... care ne-au datu ogoarele noastre, ca moşie a noastră şi ne-au scăpatu de apăsările ce am suferitu în trecutu. In sfîrşit noi subsemnaţii foşti clăcaşi, astăzi cetăţeni liberi şi proprietari pe ogoarele noastre, vom înălţa totdeauna ru­găciuni către cel atotputernic, pentru pre­lungirea zilelor Măriei Sale Alexandru Ion I-iu desăvîrşitorul unirei, întemeietorul Statului Român, a Măriei Sale Doamna Elena ocrotirea orfanilor şi a aşezăminte­lor de învăţătura fetelor“. 1). In­ încheierea moţiunii se arată că „...nu­mele Măriei Sale Voievodului Cuza va fi pomenit­ cu respect din neam în neam“2). Moţiunea este semnată de un număr de 605 cetăţeni din cuprinsul comunelor plaiu­lui Nucşoara 3). Moţiuni asemănătoare au fost trimise Consiliului judeţean Muscel de administra­ţiile plaiului Dîmboviţa şi ale plăşilor Arge­şel, Podgoria şi Rîurilor, deci d­e toate, moţiuni semnate de un număr total de 2437 persoane­­). Un alt document important redactat de Consiliul judeţean de Muscel, ales pe data de 18 octombrie 1864 care,­­reunindu-se în sesiune extraordinară la 26 octombrie 1864 „...a socotit de a sa d­atorie ca cel dintii act al său să fie acesta ca fidel interpret al entusiasmului public de a arăta Măriei Voastre recunoştinţa şi devotamentul jude­ţului întreg pentru măreţele şi naţionalele fapte ce Măria Voastră au săvîrşit de la 2 mai şi pînă acuima. Numele Măriei Voas­tre care a emancipat un întreg popor fiindu-i drepturi politice şi făcînid pe foş­tii clăcaşi «proprietari» că ogoarele lor va rămîine neşters în istoria patriei, în ana­lele Europei, posteritatea «vă» va binecu­­vînta cu recunoştinţă...“ 1 2 3 4 5). In încheierea acestei moţiuni care a fost înaintată domnitorului Cuza, Consiliul ju­deţean Muscel arată că „...,a hotărît ca dru­mul ce se va începe în primăvară «1865» de la frontierea despre Braşov pînă la Cîmpulung cu podull pă Dîmboviţa lingă comuna Rucăr să poarte numele de Alexandru loan I-iu, desăvîrşitorul unirii, întemeietorul Statului Român...“ 6). Tot în semn de recunoştinţă pentru re­formele înfăptuite muscelenii, aşa cum re­iese dintr-un proces-verbal al Consiliului judeţean Muscel din 26 noiembrie 1864, în număr de 2500 au semnat o petiţie prin care şi-au exprimat­, hotărîrea să ofere o sabie de onoare domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avînd ca­­ inscripţie următorul conţinut : „...pentru proiectul de lege elec­torală şi de lege rurală, prezentate de mi­nistru Kogălniceanu în zilele d­e martie şi aprilie care au fost respinse de desfiinţa­tel­e camere, judeţul Muscel şi oraşul Cîm­pulung recunoscători“ 7). Cum pînă la data de 26 noiembrie 1864 nu se reuşise să se strîngă decît suma de 120 galbeni, Consiliul judeţean Muscel „...unindu-se cu dorinţa exprimată de ju­­deţu întreg prin petiţiunea colectivă...“8) a hotărît ca diferenţa pînă la 220 galbeni cît costa sabia, care era deja comandată la Pariis, să fie completată de casa judeţului9). Acelaşi document ne face cunoscut că autorităţile muscelene au ţinut legătura cu Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsiandri, care în acel timp era agentul diplomatic al României la Paris şi care­ a primit că sarcină­ să se îngrijească de con­fecţionarea săbiei respective 10). Cinstea înmînării acestei săbii i-a fost încredinţată lui Nicolae Kretzulescu, preşe­dintele consiliului de miniştri şi consilier a­l judeţului Muscel­ 11). Acesta, în fruntea unei delegaţii din care n-au lipsit istoricul C.D. Aricescu şi Dimitrie Negulici, fratele pictorului Ion Negulici, pe data de 10 de­cembrie 1865, într-o duminică, s-au prezen­tat la domnitorul Cuza şi i-au înmînat sabia. Cu ocazia înmînării, Nicolae Kretzulescu a rostit următoarele cuvinte : „Măria Ta , judeţul Muscel şi reşedinţa sa, oraşul Cîm­pulung, vine azi prin delegaţi şi au onoa­rea a se înfăţişa înaintea Măriei Tale a vă prezenta sabia ce însiimţămîntul lo­r de devotament pentru Măria Voastră a crezut a vă oferi. Cîmpuluingenii şi toţi musce­lenii, locuitorii pămîntu­lui de descălecă­toare a lui Radu Negru să fălesc a putea astăzi să încingă cu sabia oferită d­e dînşii pe domnul României a «le» cărui fapte măreţe vor face epocă în istoria ţării şi vor­­lăsa nemuritor numele lui Alexandru loan“ 12). La aceste cuvinte, domnitorul le-a mulţumit şi i-a însărcinat să mulţu­mească din parte-i muscelenilor şi a adău­gat că atunci cînd este vorba de patrie „... a căutat totdeauna a se insufla din strămoşeasca pildă a domnilor români“ 13). Aceste documente ne mărturisesc fără pu­tinţă de tăgadă popularitatea şi sprijinul de care s-a bucurat domnitorul Alexandru loan Cuza în aplicarea reformelor din pe­rioada domniei s­ale, reforme care au stat la baza dezvoltării, statului modern român. Prof. Mircea GILCĂ Arhivele Statului Pitești 1. — Arh. St. Argeș, fond Prefectura Jud. Muscel, dos. 2/1864, f. 1. 2. — Idem. 3. — Idem, f. 1. V. — 8. 4. — Idem, f. 9 — 42. 5. — Idem, f. 26. 6. — Idem. 7. — Idem, dos. 1/1864—1865, f. 23. 8. — Idem. 9. — Idem, f. 23 și 23 V. 10. — Idem. 11. — Idem, dos. 29/1865, f. 57. 12. —Idem, f. 59. 13. — Idem. CARNET • Aniversare Mihai Emi­­nescu: la Clubul tehnic al tineretului şi Clubul elevilor şi studenţilor din Piteşti s-au recitat versuri şi s-au cîn­­tat cîntece pe versurile Luceafărului, a cărui naştere a fost celebrată cu a­­ceeaşi emoţie ca în fiecare an. • La Curtea de Argeş s-a desfăşurat con­cursul „Cîntecele Argeşului“.­­ Eleva Viorica Marin a cîştigat concursul „Cine ştie cîştigă“ intitulat „DIN CRO­NICA UNIRII".­­ Pe aceeaşi scenă, a Clubului elevilor şi studenţilor din Pi­teşti, continuă Dialogul cultural-artis­­tic-sportiv al liceelor piteştene.­­ Ci­clul de filme medicale pentru elevi — o interesantă iniţiativă a cinematogra­fului „Dacia“ din Piteşti. • Acelaşi cinematograf a organizat o serie de în­­tîlniri pe tema „Filmul documentar — sprijin preţios în procesul de instruire politico-educativă a tinerilor". • cu succes s-a desfăşurat şi cea de-a doua etapă a Festivalului filmului la sate.­­ La Piteşti a fost deschisă o expo­ziţie­­ de fotografii, organizată cu pri­lejul celei de-a 26-a aniversări a Re­publici India. • Un cvartet studen­ţesc de la Conservatorul „Ciprian Po­­rumbescu" din Bucureşti a susţinut la Piteşti un reuşit concert de muzică simfonică. • A apărut nr. 20 al revis­tei şcolare „Sânziana“ de la liceul „Zinca Golescu“.­­ S-a desfăşurat fa­za municipală a concursului cultural­­artistic al pionierilor şi şcolarilor „Sub flamura partidului, te slăvim, Repu­blică Socialistă România“. • A avut loc, în organizarea C.I.C.P.M.A.M. Argeş, vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică,­­ o selecţie a lucrărilor ela­borate în tabere de creaţie de către artiştii plastici amatori. • Prin efor­turile Muzeelor judeţene din Craiova şi Argeş a fost deschisă la Piteşti o expoziţie retrospectivă de pictură Ni­colae Furduescu. * La Buzoeşti s-a desfăşurat festivalul comunal al artiş­tilor amatori. • Academicianul Re­mus Răduleţ a avut cu elevii li­ceului „Nicolae Bălcescu“ un dialog pe tema „Revoluţia tehnico-ştiinţifică şi implicaţiile ei asupra învăţămîntu­­lui“.­­ Membrii cenaclului piteş­­tean „Liviu Rebreanu“ au desfăşurat o serie de acţiuni, sub semnul apropi­atului Congres al educaţiei politice şi al culturii. Manifestările s-au transfor­mat în vii dialoguri cu un public re­ceptiv, fie el din Cîmpulung, Costeşti, Piteşti, Curtea de Argeş, fie din Bă­­lileşti, Domneşti, Priboieni, Ştefăneşti, Valea Mare, Băbana, Merişani, Cora­bia. La aceste acţiuni, desfăşurate sub forma şezătorilor literare, a serilor de muzică şi poezie, a dezbaterilor pe teme de creaţie literară, a întîlnirilor cu scriitori de frunte ai literaturii noas­tre, au participat: Ion Bănuţă, Tudor Diaconu, Otilia Nicolescu, Ludmila Ghiţescu, Vasile Măruţă, Nicolae O­­prea, Dumitru Anghel, Marian Stoica Ion Popa Argeşeanu, precum şi redac­torii revistei noastre. întâlnirile au be­neficiat şi de aportul tinerilor cântă­­reţi de muzică folk Mariana Garaiman, Marian Spitariu şi Leonard Bănuţă. „KORUNK“ 50 Revista „Korunk“ a sărbătorit de curînd cinci decenii de la apariţie, perioadă în care a slujit cu devoţi­une şi militantism cele mai înaintate idei ale epocii, devenind o tribună de răspîndire a marilor probleme pe care le-a străbătut poporul nos­tru. Evenimentul a fost onorat prin vibrantul mesaj adresat de către secretarul general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, în cu­prinsul căruia sînt trasate şi sar­cinile întregii noastre prese. „Con­­tinuînd bogatele sale tradiţii revo­luţionare — se spune în mesaj — dezvoltîndu-şi continuu caracterul militant, revista „Korunk“ este che­mată să pună permanent în centrul preocupărilor lupta pentru înfăptu­irea politicii generale a partidului şi statului nostru, educarea oameni­lor muncii în spiritul concepţiei ma­terialismului dialectic şi istoric, al învăţăturii marxist-leniniste, al pa­triotismului şi internaţionalismului proletar, al devotamentului neclin­tit faţă de patria noastră socialistă, faţă de cauza bunăstării şi fericirii întregului popor". Cu prilejul acestei aniversări, u­­răm revistei „Korunk“ noi succese în nobila activitate pe care o des­făşoară pentru înfăptuirea sarcinilor de o deosebită importanţă ce îi re­vin în dezvoltarea şi înflorirea cul­turii socialiste în patria noastră. V

Next