Argeş, 1976 (Anul 13, nr. 2-4)
1976-06-01 / nr. 2
Wbtfo WL 2005 Revistă social-culturală a Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialistă ,editată de ziarul Secera şi ciocanul MISIUNI STRĂLUCIT ÎNDEPLINITE Intr-o reuşită sinteză s-a spus despre secretarul general al partidului nostru, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că străbătînd pâmîntul de la un capăt la altul, şeful statului român duce pretutindeni mesajul ideilor comunismului, ale progresului, cuvintul de omenie, de prietenie, colaborare şi pace al unui popor pentru care omenia, prietenia, colaborarea şi pacea se înscriu printre trăsăturile şi năzuinţele sale fundamentale. Acest adevăr a fost puternic reconfirmat prin noi şi remarcabile acţiuni de politică externă îndeplinite cu strălucire de omul care în funcţiile de cea mai înaltă răspundere cu care a fost investit de partid şi popor slujeşte cu pasiune, abnegaţie şi tenacitate exemplară cauza propăşirii ţării şi fericirii poporului, a prieteniei, colaborării şi păcii între toate ţările lumii. Aceste noi acţiuni s-au desfăşurat — după cum se ştie — pe trei continente: în Statele Unite ale Americii, în Republica Populară Chineză şi alte ţâri din Asia, în Regatul unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Desigur, fiecare vizită în parte şi-a avut specificul ei. Dar dincolo de acest specific s-au impus, din nou şi pretutindeni, trăsăturile atît de caracteristice secretarului general al partidului nostru. Caracterul intens de lucru, densitatea excepţională a contactelor şi întîlnirilor, schimburile de vederi largi şi cuprinzătoare, acordurile şi înţelegerile convenite au redemonstrat cu tărie un adevăr deja bine cunoscut. Fiecare vizită peste hotare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, dialogurile preşedintelui nostru, reprezentind strălucit interesele poporului, ridică pe culmi tot mai inalte prestigiul patriei, se soldează cu rezultate deosebit de rodnice în planul relaţiilor bilaterale şi constituie, în acelaşi timp, iniţiative cu profunde semnificaţii în procesul relaţiilor internaţionale. Fiecare vizite constituie o nouă şi concludentă reafirmare a principialităţii politicii externe româneşti, a continuităţii ce o caracterizează, a marelui prestigiu pe care România şi l-a cîştigat in lumea contemporană ca militantă consecventă pentru crearea unui climat de colaborarea paşnică şi cooperare între popoare, indiferent de sistemul politic şi social, pentru respectarea fermă a principiilor independenţei şi suveranităţii, pentru o nouă ordine economică şi politică mondială. Cu sentimente de înaltă vibraţie patriotică, de legitimai mîndrie, cui inimile încărcate de bucurie, poporul nostru a urmărit manifestările deosebit de călduroase cu care a fost întîmpinat pretutindeni şeful statului român. Ceremoniile pline de strălucire, onorurile fastuoase, conferirea de ordine şi titluri onorifice, aprecierile elogoiase au oglindit grăitor sentimentele de stimă, atenţia şi preţuirea de care se bucură în lume România Socialistă, înalta consideraţie, şi marele prestigiu internaţional dobindit de preşedintele Republicii noastre pentru activitatea sa neobosită pusă în slujba păcii, a celor mai înalte idealuri ale umanităţii. „Cred că este cazul să subliniez — a ţinut să declare preşedintele Jimmy Carter — că în calitatea de conducător al măreţei sale ţări, el nu numai că a asigurat un progres uriaş al României, dar şi-a cucerit un rol de lider în întreaga comunitate internaţională, ceea ce este remarcabil... A construit punţi pentru relaxarea tensiunilor şi pentru o mai bună înţelegere la scară mondială... Influenţa sa pe arena internaţională este excepţională...". Adăugîndu-se la numeroase alte aprecieri şi manifestări pline de căldură, respect şi admiraţie, aprecierile şi manifestările din cursul vizitelor întreprinse în Statele Unite ale Americii din R. P. Chineză şi alte ţări din Asia, în Marea Britanie, constituie o vie expresie şi recunoaştere internaţională a locului înalt pe care România, personal şeful statului român l-a cucerit în lumea contemporană, „ca urmare a promovării consecvente a unor principii şi poziţii nobile, profund democratice, străbătute de ataşamentul nedezminţit la cauza înţelegerii, păcii şi securităţii internaţionale..." Salutind prin mii şi mii de mesaje rezultatele deosebit de rodnice ale acestor noi acţiuni de politică externă românească, exprimînd cele mai vii mulţumiri tovarăşului Nicolae Ceauşescu pentru excepţionala sa contribuţie la elaborarea şi înfăptuirea politicii noastre externe, poporul român dă încă o dată expresie dragostei şi recunoştinţei nemărginite faţă de activitatea prestigioasă desfăşurată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, faţă de conducătorul partidului şi statului care, aflat permanent in prima linie a construcţiei socialiste în ţara noastră se află in acelaşi timp in prima linie a politicii mondiale, reuşind prin clarviziune şi acţiune consecventă să situeze România pe un loc de mare prestigiu în viaţa internaţională, în rîndul ţârilor lumii. România deţine o poziţie distincta şi joaca un rol semnificativ în afacerile mondiale. Personalitatea dumneavoastră, domnule preşedinte, ca om de stat de renume mondial cu experienţă şi influenţă este larg recunoscuta“. ELISABETA a II-a MIHAIL FLORESCU Membru Corespondent al Academiei R.S.R., Ministrul Industriei Chimice — In epoca modernă, intre cercetarea teoretică şi experimentală, între cercetarea pură şi cea aplicată, nu mai există graniţe. De altfel, aceasta se reflectă şi în practica activităţii de cercetare şi de producţie. Industria sau agricultura, transporturile sau comerţul, planificarea sau finanţele fac apel la cercetarea academică şi universitară, pentru a putea elabora metodele practice pentru activitatea lor economică. Legături strinse între cercetarea pură şi cea aplicativă, între cercetarea teoretică şi cea practică s-au creat de-a lungul anilor mai mult poate decit in orice disciplină, intre ştiinţa chimiei şi industria chimică. In industria chimică actuală este de neconceput o îmbunătăţire apreciabilă a producţiei pe cale exclusiv empirică, fără ca schimbările de natură tehnologică să nu se întemeieze pe principiile şi legile descoperite de ştiinţa chimică şi fizica modernă. Un exemplu deosebit de interesant al interdependenţei strinse între cercetarea bazelor teoretice, cercetarea tehnologică şi dezvoltarea unei producţii de o deosebită importanţă economică, il constituie polietilena, care se produce pe scară industrială largă, după două procedee fundamentale distincte, rezultînd un material cu configuraţii moleculare deosebite, avind proprietă-2e biloţile astfel dirijate, incit fiecare tip corespunde unor domenii de utilizare bine definite. Cercetarea ştiinţifică în domeniul obţinerii polietilenei, care a început la sfîrşitul secolului al XIX-lea prin lucrări de laborator, a luat o extindere deosebită după 1930, din momentul in care s-a întrevăzut utilitatea folosirii ei în ramuri industriale de mare importanţă. Dar aceasta nu a stimulat numai cercetările aplicative, ci a impulsionat şi cercetarea fundamentală, în măsură să elucideze problemele teoretice structurale care să conducă la soluţiile tehnice pentru instalaţiile industriale. Astfel, printr-un sistem complex de cercetări fundamentale şi aplicative, care s-au întrepătruns in timp şi spaţiu industria dispune astăzi de polietilenă pe măsura cerinţelor domeniilor de aplicaţie. După unele date publicate, timpul care a trecut între înregistrarea invenţiei — în acest caz nu s-a luat în considerare întreg timpul folosit pentru cercetare — şi cel al aplicaţiei industriale a fost de 96 de ani pentru polistiren, de 55 de ani pentru esteri vinilici, de 10 ani pentru nylon, de 6 ani pentru polietilenă, de 5 ani pentru polipropilenă şi policarburanţi şi 2 ani pentru polietilena de mare densitate. Se constată că timpul necesar dintre înregistrarea invenţiei şi realizarea instalaţiilor industriale în chimie a scăzut în ultimele decenii ale secolului (1950—1970). Aceasta se datoreşte faptului că s-au destinat fonduri importante pentru investiţii şi cheltuieli de cercetare experimentală, ce necesită în chimie mijloace tehnice, financiare şi personal cu mult mai mari decit in cercetarea fundamentală. Aceasta spre deosebire de fizica energiilor inalte unde cercetarea fundamentală se poate realiza cu mijloace tehnice şi financiare de foarte mari dimensiuni. Conlucrarea strînsă între oamenii de ştiinţă şi colectivele de cercetare şi proiectare tehnologică din unităţile de cercetare departamentale şi uzinale a facilitat preluarea de către cercetarea aplicativă a rezultatelor obţinute în cercetarea fundamentale, lucru care a permis realizarea unor procedee tehnologice şi produse competitive pe plan mondial dintre care unele au fost deja transpuse în industrie, iar altele sunt in curs de valorificare. O serie de obiective industriale au fost construite sau dezvoltate avind la bază cercetările elaborate de către cercetătorii români. Pentru exemplificare se menţionează : Combinatul de îngrăşăminte fosfatice Năvodari, instalaţiile de insecto-fungicide de la Oradea, dezvoltarea capacităţilor de producţie a fibrelor polinitrilacrilice de la Săvineşti, dezvoltarea capacităţilor de producţie pentru cauciuc sintetic de la Borzeşti, Uzinele de medicamente de la Bucureşti, Iaşi şi Cluj, uzinele de detergenţi de la Ploieşti şi Timişoara, instalaţiile de prelucrarea ţiţeiului de la Ploieşti, Piteşti şi Borzeşti etc. Totodată au fost elaborate, sau sunt un curs de definitivare, o serie de tehnologii originale, a căror transpunere în producţie va avea o contribuţie esenţială la realizarea ritmului prevăzut de dezvoltare al industriei chimice. Astfel, s-au elaborat noi tehnologii pentru obiective de investiţii ca de exemplu : procedeul continuu de obţinere a anilinei, a alcoolului furfurolic şi răşinile turanice, procedeele de obţinere a fibrelor de polipropilene şi poliesterice cu concentraţie mărită, a sărurilor de bariu, tehnologii avansate de obţinere a îngrăşămintelor chimice cu microelemente, a acidului adipic, a răşinilor epoxidice şi altele. In prezent sunt asigurate tehnologiile pentru realizarea cauciucului poliizoprenic şi polipolibutadienic, obţinerea concomitentă a stirenului şi a propilenoxidului, auxiliari acrilici utilizaţi in industria uşoară, antidăunători agricoli şi altele. (Continuare în pag. 4) CHIMIA — o ştiinţă a viitorului