Argeş, 1976 (Anul 13, nr. 2-4)

1976-06-01 / nr. 2

Actualitatea Camel • ÎMPLINIREA a 130 DE­ ANI DE LA REVOLUŢIA DE LA 1848 a prilejuit orga­nizarea la Piteşti a unei sesiuni de comuni­cări ştiinţifice omagiale a profesorilor de istorie din Argeş şi din Bucureşti. Privind fenomenul revoluţionar în ansamblu, sau ur­mărind diferite aspecte ale contribuţiei ar­geşenilor sau a unor categorii sociale la în­făptuirea idealurilor revoluţiei, sesiunea s-a bucurat de un binemeritat succes. Co­municările susţinute de conf. univ. dr. Const. Dumitrescu, dr. Petre Popa, lector univ. Ion Şendrulescu, dr. Ion Ilurdubeţiu, de un colectiv al muzeului Goleşti etc. au îmbinat rigurozitatea informaţiei cu inter­pretarea adecvată a evenimentelor.­­ BULETINUL FACULTĂŢII DE ÎNVA­­ŢÂMÎNT PEDAGOGIC din PITEŞTI, re­cent apărut, continuă o frumoasă tradiţie de tipărire a cercetărilor cadrelor de spe­cialitate. Organizat pe şase secţiuni. Bule­tinul se remarcă prin diversitate tematică, prin adecvarea tratării şi prin nivelul ştiin­ţific ridicat. Conf. univ. dr. Const. Dumi­trescu insistă asupra contribuţiei maselor populare argeşene la instaurarea guvernului de la 6 martie 1945 , lector univ. R. Năstase publică „Consideraţiuni asupra subiectului proprietăţii de stat în R. S. România ; lector univ. Vasile Călinescu cercetează „Proble­matica mitului în gîndirea lui Lucian Bla­­ga“ ; lector univ. dr. Luiza Petre-Pîrvan se ocupă, avînd intuiţii fine, de poezia lui A. E. Bakonsky , pline de interes ni s-au părut cercetările asupra limbajului tehnic, semnate de asist. univ. Vasile Rădulescu, Carlos Moetzu (S.U.A.), lector univ. Sia Iri­­miaş. Numeroase cercetări din domeniul chimiei, ştiinţelor naturale, matematicii, edu­caţiei fizice completează acest sumar al ul­timului Buletin ştiinţific. • CU OCAZIA ANIVERSĂRII A 112 ANI DE la înfiinţare, Liceul de matematică şi fi­zică „Nicolae Bălcescu“ din Piteşti a sărbăto­­rit „Ziua liceului“ printr-un bogat program de acţiuni cultural-educative , sesiunea de co­municări ştiinţifice a cadrelor didactice, se­siunea de referate şi comunicări ştiinţifice a elevilor, expoziţia cu lucrările executate de elevi în atelierele de instruire practică, ex­poziţia cercurilor ştiinţifice şi a lucrărilor de diplomă, expoziţia membrilor cercurilor de arte plastice, întreceri sportive, „Cupa Liceu­­lui“ de fotbal, spectacol omagial prezentat la Casa de cultură a sindicatelor din Piteşti, apariţia nr. 22-23 ale revistei „Junimea“. Din cuprinsul divers şi atractiv al revistei re­marcăm articolele semnate de prof. univ. dr. doc. Dan Simonescu, fost elev al liceului, dr. Ion M. Dinu, prof. Marin M. Bădescu, Lucian Iliescu, Ion Pricolici, Virgil Manoiu, Traian Gărduş, precum şi creaţiile literare ale elevilor Ştefan Cristian, Valter Dan, Ma­­nea Constantin, Iancu Cornelia, Ionescu Nicolae. • SOCIETATEA CULTURAL-ŞTIINŢIFI­CA „STROEŞTI-ARGEŞ“, în colaborare cu studenţii facultăţii de utilaj tehnologic din cadrul Institutului de construcţii Bucureşti şi cu grupul coral „Song“ al Centrului uni­versitar Bucureşti au organizat de curînd în localitatea Stroeşti un foarte reuşit specta­col artistic în cinstea Zilei victoriei şi ani­versării cuceririi Independenţei de stat a Ro­mâniei, un spectacol cu mari valenţe educa­tive şi cu un profund mesaj umanist. Cei 110 studenţi, oaspeţi ai satului, au purtat un constructiv dialog artistic cu stroeştenii. Printre studenţi s-au aflat şi oaspeţi din Republica Socialistă Vietnam şi Africa, ve­niţi în România pentru studii universitare. • JOI, 15 IUNIE, s-au încheiat şedinţele „la sediu“ ale cenaclului literar „Liviu Re­­breanu“ Piteşti. Momentul a fost marcat de invitaţia ca la această şedinţă de închidere să susţină, an recital de poezie şi muzică o parte din membrii Atelierului literar Ce­­sary (cenaclu al elevilor din municipiul Pi­teşti, care funcţionează pe lîngă Casa stu­denţilor şi elevilor), prilej de a trece în rîndul generaţiei mature un grup de tineri talentaţi. Au citit poezie Allora Şerp, Ioana Floroaica, Valentin Sandu, Marius Dumi­trescu, Valeriu Burhan, Nicolae Ionescu. Despre activitatea cenaclului elevilor au vorbit Gheorghe Soare şi Sergiu Nicolaescu. Au interpretat muzică folk Graţiela Bîrcă şi Mariana Garaiman. A fost o seară emo­ţionantă, membrii susamintitului cenaclu dovedind că duminicile petrecute sub aripa poeziei au fost de bun augur. „CÎNTAREA ROMÂNIEI“ Memoria Argeşului - ediţia a X - a Cea de a X-a ediţie, jubiliară, a „Memoriei Argeşului" s-a înscris în mod firesc — prin specificul obiectivelor sale şi prin tradiţia ce şi-a constituit-o — în seria manifestărilor de amploare ce au loc în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României". Prin diversitatea sa, prin felul în care a reuşit, sub forma dezbaterilor, a simpozioa­nelor şi spectacolelor, să cointereseze oamenii muncii, „Memoria Argeşului“ a afirmat acel climat adecvat, cu caracter popular, propice angajării deschise, militante şi respon­sabile în dezvoltarea, materială şi spirituală, a acestui mereu mai roditor colţ de ţară. „Memoria Argeşului" a reafirmat un adevăr validat de însăşi viaţa: Argeşul este şi un neostenit şantier al construcţiei umane, avînd toate condiţiile — materiale şi morale — pentru stimularea personalităţii umane, pentru emanciparea omului. Ampla manifestare argeşeană a întărit convingerea­ că societatea socialistă realizează nu numai valori pentru oameni, dar şi oameni de valoare. Aceştia sunt creatorii de bunuri materiale, dar şi spi­rituale. Sunt creatori cu propriul material uman, construind şi construindu-se pe sine. însuşi genericul sub care s-a desfăşurat „Memoria Argeşului" — „Creativitatea şi creaţia de masă la parametrii cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice" — a consfinţit prin variate forme unitatea organică dintre conştiinţă, deprinderi şi acţiuni practice, dintre cele mai intime aspiraţii ale omului şi comandamentelor majore ale societăţii socialiste. A fost sesizabilă o tendinţă — ce se impune cu stringenţă — către un echilibru între exigenţele specifice fiecărui domeniu al economicului, al socialului şi cele ale procesului educa­tiv. Impactul dintre economic şi cultural este o evidenţă, din moment ce procesul de dez­voltare a conştiinţei socialiste îşi găseşte o reflectare nemijlocită în modul cum sunt înde­plinite sarcinile economice, în rezultatele obţinute în industrie, în agricultură, în investiţii, în toate sferele de activitate, în atitudinea înaintată faţă de muncă, în spiritul de ordine şi disciplină. Cu siguranţă, prin optimizarea producţiei nu pot fi înţelese doar calitatea superioară a produselor, ridicarea productivităţii muncii, etc. ci, în mod necesar, şi perfec­ţionarea relaţiilor umane, a omului însuşi. „Memoria Argeşului" a reafirmat o asemenea concepţie: numai oamenii cu o conştiinţă înaintată vor realiza o producţie în modalităţi optime. Ea s-a impus ca o nouă dovadă de acţiune unitară, aflată într-o evidentă inter­ferenţă cu practica social-economică, înscriindu-se drept argument în procesul de optimi­zare a condiţiei umane. „Memoria Argeşului" a înfăţişat, prin modalităţi diverse, realizările, preocupările, as­piraţiile, gîndirea şi simţirea oamenilor muncii argeşeni, inspirîndu-se din izvorul viu al realităţilor Argeşului socialist. Mai mult decît să contemple, să fie beneficiari pasivi ai faptului cultural-artistic, oamenii muncii au participat efectiv şi afectiv la manifestări de înaltă ţinută umanistă, bogate în idei şi sentimente nobile. în această diversitate de ac­ţiuni, numitorul comun l-au constituit caracterul militant pronunţat al programelor şi re­­pertoriilor, calitatea interpretativă. Această a X-a ediţie a „Memoriei Argeşului" a constituit o nouă şi elocventă dovadă că şi aici, în Argeş, nu se urmăreşte dezvoltarea în sine a mişcării artistice. Scopul său primordial, consecvent este ca — prin intermediul spectacolului artistic, al manifestărilor cultural-educative — să contribuie efectiv la formarea unei personalități multilateral dez­voltate. U Festivalul „DARCLÉE U , eveniment de proporţii în viaţa spirituală a municipiului Piteşti şi a judeţului Argeş­­ a constituit desfăşurarea în zilele de 18 — 21 mai a celei de a IV-a ediţii a Festivalu­lui de muzică cultă şi dans clasic „Darclée“ — manifestare care începe să-şi cîştige un loc distinct pe plan naţional. Concursul propriu-zis a scos la iveală preocuparea majoră ce este acordată muzicii culte şi dansului clasic în multe din o­­raşele ţării evidenţiindu-se, în afară de Capitală, oraşele Timi­şoara, Ploieşti, Constanţa, Craiova şi Piteşti — numeroşi elevi bine pregătiţi la liceele de muzică, şcolile populare de artă şi liceale de coregrafie au dovedit nivelul ridicat pe care şcoala românească ştie să şi-l menţină. Considerăm că sprijinul pe care celelalte instituţii de cultu­ră din Piteşti l-au dat organizatorilor — Teatrul „A. Davila“,­ Şcoala populară de artă şi Liceul de Muzică — a contribuit in mare parte la reuşita festivalului, dîndu-i un caracter larg de masă, programul bogat şi variat al celor patru zile constînd în dezbateri teoretice şi demonstraţii practice susţinute de amatori (recitalurile laureaţilor ediţiilor precedente, ale tinerelor speran­ţe argeşene) precum şi contribuţia foarte valoroasă a profesio­niştilor (recitalul artiştilor de la Opera Română), expoziţiile de carte muzicală şi de artă plastică fac dovadă că la Piteşti s-a creat un climat de efervescenţă creatoare în acest domeniu. Pre­zenţa la concurs a 130 de concurenţi din 23 de judeţe ale ţării sunt o dovadă de necontestat a valorii indiscutabile a acestei confruntări. Un sprijin foarte important la succesul festivalului l-a adus Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, care prin specialiştii săi, în frunte cu prof. univ. dr. Petre Brîn­­cuş, preşedintele Uniunii Compozitorilor din R.S R. şi rectorul Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu“ au dat girul unei aprecieri competente a tuturor participanţilor şi propuneri pentru mai bine organizatorilor, pentru ediţiile viiitoare. Manifestările de la Piteşti au reliefat încă o dată valenţele unei arte de profundă vibraţie care a încălzit inimile tuturor celor angajaţi într-o activitate artistică ce tinde să devină de interes republican. Costin ALEXANDRESCU Sesiune de comunic£ri ştiinţifice A noua sesiune anuală de comunicări ştiinţi­fice a Muzeului judeţean Argeş, desfăşurată in cadrul manifestăril­or cuprinse în cea de a zecea ediţie „Memoria Argeşului“ a fost organizată pe trei secţiuni : istorie, ştiinţele naturii şi muzeo­grafie patrimoniul cultural naţional, in şedinţa plenară de deschidere, din partea invitaţilor se­siunea a fost salutată de acad. prof. dr. doc. Radu Cod­reanu de la Universitatea din Bucureşti. Iar din partea organelor locale de partid si de stat de Florea Dinu preşedintele CJ.C.E.S. Argeş, in cele două zile afectate lucrărilor­­sesiunii au fost­­prezentate peste ^60 de comunicări­ ştiinţifice. A ^0?*.а'эогс^а^° 0 t'em,critcă de mare întindere ştiin­ţifică, de imediată actualitate şi de un însemnat interes atît pentru specialişti şi cercetători cît şi pentru publicul larg, doritor să-şi îmbogăţească orizontul culturii generale. Aria comunicărilor a cuprins aspecte ale istoriei naţionale din epoca bronzului şi pînă în prezent, probleme curente de ecologie şi evoluţie în raporturile omului cu na­tura precum şi noi­ investigaţii privind dezvoltarea artelor de-a lungul veacurilor. Au prezentat co­municări conf. dr. Gh. Ion­iţă — Universitatea Bucureşti, dr. Al. Vulpe — Institutul­ de Arheologie Bucureşti, dr­ Const. Preda, de la acelaşi institut, prof. dr. doc. Dumitru Tudor, membru al Aca­demiei de ştiinţe social-politice, dr. Al. Filipaşcu, — filiala Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., prof­dr. Petre Popa, secretar­­al Comitetului municipal Piteşti al P.C.R., dr. Gh. Bichir şi Ioana Cătănciu — Inst de Arheologie Bucureşti, d­r. Zamfira Mi­hail —­ Institutul de studii sud-est europene Bucu­reşti, Dinu V. Rosetti, arheolog, Bucureşti, Dr. Pa­vel Chihaia — Institutul de istorie a artei Bucu­reşti, Alex­ Ugor, de la Muzeul de istorie al R.S.R., prof. dr. ing. Nicolae Leonăchescu — Institutul de construcţii Bucureşti, Mairiuca Radu Mariana Marcu, Mircea Gherman, Luana Popa şi Margareta Spinii — Muzeul judeţean Braşov, prof. dr. doc­ Z. Beider — Universitatea „Al. I. Cuza" Iaşi, dr. Al. Ionescu de la I.C.C.P.T. Fundulea, dr­ Doina Codrea­nu Bălcescu şi Cristian Rai­cev — Institutul de ştiinţe Biologice Bucureşti, lector dr. Petre Neacşu — Facultatea de biologie din Bucu­reşti, dr. Dan Munteanu — Centrul de cercetări biologice Cluj-Napoca, dr. doc. Horia A­lmăşan — I.C.S.P.S. Bucureşti, dr. Andrei Păn­oiu — Mu­zeul de Istorie a­ R-S.R., Rozalia Polis — Muzeul „Ţării Caşurilor" din Oradea şi Romeo Maschio, Spiridon Gîrstocea, Teodor Miavrodin, conf. dr.. Constantin Dumitrescu, Ion Mihail Gorgoi, Daniil Luca, prof. dr. Ion M. Din­u, Natalia Luca, Sebas­tian Tudor, Constantin Florea, Gheorghe D­eaconu Nicu­lina Coman, prof. Florea Velescu, prof. Adria­na Velescu, Violeta Sima, Ian Nania, prof. dr. George D. Vasiliu, Mircea Măti­eş, Radu Stancu, dr. Gh. Cremenescu, lector dr. Octavian Drăghici, dr. Planescu Apostol, conf. dr. Anghel Richiţeanu, Radu Gava, Ion Băcanu, lector Bibi­ca Drăghici, Aurel Paul Bădescu, Liliana Bulgaru, D. Sofiriu, Sabina Store, M- Cotorobai, lector Gh. Stăn­escu, Grigore Co­nstantinescu, Maria Mulţescu şi Al. Mulţescu, Laurenţiu En­e, Silvestru Voinescu, Du­mitru Anghel, Teodor Cioflan, Cornel Ţucă, Vasile Ioniţă, Vasile Novac şi Flaminiu Mîrţu — repre­zentanţi ai muzeelor din Argeş, Institutului de Invăţămint superior Piteşti, Institutului de Proiec­tare Argeş, Inspectoratului şcolar judeţean, Biblio­tecii judeţene, Trustului Pomicultură Mărăcineni, Staţiunii agricole de cercetări Albota şi Arhivelor Statului Piteşti. Dincolo de incontestabila valoare ştiinţifică şi diversitatea tematică a comunicărilor prezentate şi­­a discuţiilor ce s-au purtat, sesiunea de comuni­cări ştiinţifice a Muzeului judeţean Argeş a pri­lejuit un rodnic schimb de opinii între cercetători din diferite centre cultural-ştiinţifice din ţară, a sugerat noi teme şi metode de cercetare, a înche­iat noi colaborări. Parti­ci­panţii au îmbrăţişat ideea ca viitoarea sesiune a muzeului să se axe­ze pe tema : „Ecosi­nteze carpatine", la care îş­­vor aduce contribuţia cercetători ecologi, istorici, etnografi, lingvişti ş.a. in ziua deschiderii sesiunii, invitaţii au luat par­te şi la vernisajul tradiţionalei expoziţii interjude­­ţene de artă naivă organizată de Muzeul judeţean Argeş. Sesiunea ştiinţifică a Muzeului piteştean s-a dre­scris, în cronica judeţului ca un important act de cultură. Radu STANOI Cenaclu • CENACLUL LITERAR „LIVIU RE­­BREANU“ a desfăşurat în stagiunea 1977-1978 o activitate complexă. Reorganizat pe patru secţiuni (poezie, proză critică-teatru, umor­­brigăzi artistice, folclor), cenaclul a avut o permanentă activitate „la sediu“, joia seara constituind un prilej de întîlniri şi discuţii privind creaţia membrilor săi, a invitaţilor, un prilej de dezbateri asupra literaturii ro­mâneşti contemporane. Modalităţile de lucru au fost mai adecvate scopului esenţial al ori­cărui cenaclu — şcoală de creaţie literară, pistă de lansare pentru tinere talente, în cadrul cenaclului au avut loc lansări de volume ale membrilor săi, mese rotunde şi dezbateri pe marginea acestor cărţi, întîl­niri cu scriitori din ţară. Amintim printre a­­cestea lansările romanelor lui Mihail Diaco­nescu („Adevărul retorului Lucaci“), Marin Ioniţă (Un şlep în derivă“ şi Soldatul ca soldaţii"), a volumului de eseuri „Nesomnul capodoperelor“ de P. M. Gorcea, a altor vo­lume semnate de Aurel Sibiceanu, Ion Cincă, Marian Stoica. Un moment de referinţă pentru activitatea cenaclului l-a constituit întîlnirea cu proza­torul Augustin Buzura şi poeţii Horia Zilieru şi Ilarie Hinoveanu. • DUPĂ VOLUMUL „O VÎRSTA PLINA DE GLORII“, la care membrii cenaclului „L. Rebreanu“ au avut o contribuţie masivă, se află sub tipar culegerile „Liberi, indepen­­denţi şi suverani“ şi „Arc de triumf“, iar în pregătire volumul „Poetul şi cetatea", con­sacrat împlinirii a 590 de ani de atestare do­cumentară a Piteştilor. Continuînd tradiţia întîlnirilor cu publicul, numeroşi cenaclişti au participat la asemenea întîlniri la sate, în întreprinderi, instituţii şi şcoli, cu cadrele armatei sau în celelalte oraşe ale judeţului, întîlnirile vor continua pe tot parcursul verii ca o modalitate adec­vată şi actuală de cunoaştere a realităţilor judeţului, de pregătire a prezenţei mai efici­ente a creatorilor literari în cadrul celei de a II-a ediţii a Festivalului naţional „Cin­­tarea României“. • O ÎNCERCARE REUŞITĂ de diversifi­care a activităţii cenaclului, de dinamizare a întregii vieţi literare din Piteşti a consti­tuit-o întîlnirea creatorilor argeşeni cu peste 400 de tineri care a avut loc la Casa de cul­tură a sindicatelor. Un inimos animator, cri­ticul Mihail Ilovici, lectorul univ. dr. George Niţu, poeţi şi cîntăreţi de muzică folk, au susţinut un viu dialog cu publicul. Primim asigurări că astfel de manifestări vor deveni periodice. Manifestări ştiinţifice „MEMORIA ARGEŞULUI“, la cea de-a X-a e­­diţie, în cel d­e-al III-lea an al cincinalului revo­luţiei tehnico-ştiinţifice, iniţiată şi organizată în­­tr-un judeţ în plină dezvoltare industrială, era fi­resc să cuprindă în programul său, manifestări specifice unor categorii de oameni ai muncii, tot mai pregnant impuse în structura socio-profesio­­nală a Argeşului : ingineri, chimişti, cercetători, tehnicieni, economişti, maiştri, muncitori, proiec­tanţi. Zilele „Memoriei Argeşului“, consemnează reu­şita întîlnirii chimiştilor şi cercetătorilor din Com­­­binatul petrochimic Piteşti cu prof. dr. Mihai Di­­monie de la Institutul Politehnic Bucureşti — ca­tedra de chimie organică, dr. ing. Ion Diaconescu — şef secţie ICECHIM, dr. ing. Victoria Dimonie şi ing. Cornel Hagiopol — cercetători la ICECHIM, dr. ing. Bernd Bader, ing. Ion Tincu, dr. ing. Dan Munteanu, ing. Ion Măcărăscu. In mijlocul filatoarelor de la întreprinderea de textile Piteşti, a fost invitat din partea Institutului de cercetări şi proiectări textile Bucureşti, ing. Maurice Tuperman, pentru a vorbi despre „Noi realizări şi tendinţe tehnologice în filatură". Informaţii la zi despre perfecţionările utilajelor textile, noile tehnologii în filatură, avantajele şi dezavantajele introducerii maşinii­­de filat cu ca­păt liber, au continuat cu întrebările şi dis­cuţiile purtate de ing. Ion Bădescu, ing. Eugenia Pînzaru şi alţii. La Combinatul de prelucrare a lemnului din Piteşti, una din temele lectoratului tehnic, organi­zat în colaborare cu Comisia inginerilor şi tehni­cienilor, intitulat „Creativitatea tehnică de masă în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea Româ­niei", a fost programată în aceste zile, prilej cu care tov. Alexa Manea — dr. în ştiinţe, a vorbit cadrelor tehnico-inginereşti din C.P.L.­ despre scurtarea termenelor cercetare — proiectare — producţie. La secţia Mecanică a C.P.P. întîlnirea prof. univ. Mihail Renert, de la Institutul Politehnic Bucu­reşti, cu foştii săi studenţi de acum 10-15 ani, a purtat timp de aproximativ 3 ore, amprenta unor emoţii în plus. Nu puţine au fost explicaţiile unor termeni de reacţii, aparatură şi utilaje, inexistente în cursu­rile studenţilor de atunci, cei care astăzi le diri­jează şi stăpînesc cu competenţă colosul chimiei argeşene. Se informează reciproc, se discută noile soluţii tehnice aplicate sau în curs de aplicare, se explică pe bază de materiale vizuale, mecanica ruperii materialelor metalice şi nemetalice, se consultă cu directorul acestei secţii — ing. C. Georgescu asupra tematicii noului lectorat tehnic, ce se va organiza prin Universitatea cultural - ştiinţifică a Municipiului, şi care se va intitula „Probleme actuale ale construcţiei de utilaj chi­mic“. O colaborare firească, manifestări din reuşita cărora reţinem pretextul nobil, prin care oamenii generaţiilor noastre, înscriu cu toată dăruirea, prezentul în memoria viitorului. Marta DIACONU

Next