Argeş, 1980 (Anul 15, nr. 1-4)

1980-03-01 / nr. 1

2 Argeş — eveniment ORAŞELE PATRIEI Şl LITERATURA II Ф Sub acest generos generic, un grup de scriitori au po­­m posit, în ziua de 12 februarie, la Piteşti, cu intenţia — măr- 1i turisitâ de preşedintele Uniunii, George Macovescu — de a a cunoaşte „la faţa locului“ realităţile argeşene, marile tran-­­ sformări economice, sociale şi culturale pe care le-a trăit n Argeşul în cei cincisprezece ani de cînd conduce destinele­­ patriei şi partidului, tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. A avut loc o primire la tovarăşul Ion Sîrbu, prim-secre- Ш tar al Comitetului judeţean Argeş al IP.C.R., preşedintele gg Consiliului popular judeţean, prilej pentru o amplă infor­­i­­­m­are­supra rezultatelor obţinute de oamenii muncii în e­­fortul lor de a îndeplini exemplar sarcinile stabilite de Con- H gresul al XI-lea al P.C.R., precum şi perspectivele revoluţi-­­ onare ce se deschid în urma Hotărîrilor Congresului al ХП- lea pentru cincinalul 1981—1985 şi în perspectivă. Tovarăşul­­ Ion Sîrbu a insistat asupra necesităţii împletirii armonioase­­ a activităţii economice cu cea spirituală, în cadrul oferit de ■ marele Festival naţional „Cîntarea României“. Omul soci- g­etăţii noastre are nevoie de o afirmare multilaterală a per- _ sonalităţii sale, de potenţare a posibilităţilor spirituale, ast- ■ fel ca manifestarea lui să fie deplină atît în procesul mum- fi cii cît şi în viaţa cotidiană. Ş­i în cuvîntul său, tovarăşul George Macovescu a insis­­g­­at pe ideea rolului deosebit al scriitorului în contempora­­r,I­neitate,­a implicării acestuia în destinele naţiunii, el fiind ■ nu numai martorul pasiv al evenimentelor ci şi pârtiei- Lui pontul activ la desfăşurarea şi influenţarea lor. Preşedintele­­ Uniunii a insistat asupra necesităţii că în fiecare judeţ să­­ se cristalizeze nuclee de creatori care să menţină un dialog continuu cu oamenii muncii, prin opera creată ca şi prin­­ organizarea unor manifestări diverse la locul lor de muncă.­­ ф La întreprinderea de autoturisme Piteşti, scriitorii au­­ avut posibilitatea să se întreţină cu un număr mare de­­ muncitori, tehnicieni şi ingineri care au prezentat diferite­­ aspecte ale fabricării autoturismului românesc. Recitalul po- ■ etic, constituirea cenaclului literar „Primii paşi" (din rîndul I , căruia a citit Felicia Florea, Marinda Ştefan, Alexandru ş. Tîrnoveanu, Constanţa Nicolescu, Constantin Nicolescu),­­ precum şi dialogul susţinut cu numeroşi oameni ai muncii din întreprindere au încheiat acest moment al vizitei. :­ : „ După o vizită la Muzeul judeţean Argeş, prilej de a ■ admira o realizare deosebită — secţia de ecologie — în sala­­ Palatului culturii a avut loc o întîlnire cu membrii cena- g­­urilor literare din Argeş, cu un mare număr de specta- « tori pe tema „Oraşele patriei şi literatura“. După cuvîntul ■ de salut, rostit de prof. dr. Petre Popa, preşedintele C.J.C.E.S. Argeş şi după informarea privind activitatea­­ literară din­­ Argeş, prezentată de criticul literar Sergiu Nicolaescu, re­­ga­doctor-şef adjunct al revistei „Argeş“, preşedintele Uniunii TM scriitorilor, mulţumind gazdelor pentru primire, a apreciat ■ în mod deosebit efortul constructiv al oamenilor muncii, din ■ judeţ dar şi realizările demne de remarcat ale creatorilor­­ din Argeş care, în ultimii ani s-au constituit într-un nucleu , stabil, demn de tot interesul şi creînd posibilitatea înfiinţării unei Asociaţii a scriitorilor la Piteşti. Ь • Seara literară a fost încheiată printr-un recital artistic , susţinut de corul de cameră „Ars nova“ (dirijor prof. g George Gomoiu) de interpreta de muzică Folk Graziela Bîrla щ şi recitatoarei Gheorghiţa Glinaşti. Tuturor le mulţumim încă o dată ! iz­gi Conduşi de preşedintele Uniunii, au participat la întîl- I nirile de la Piteşti Franz Stoch, George Bălăiţă, Vlaicu Bâr- Щ na, Daniela Crăsnaru, Nicolae Crişan, Dan Deşliu, Mircea­­ Dinescu, Constantin Florea, Nicu Filip, Mihai Ga­vril, Alex . cu Ivan Ghikia, Ludmila Ghiţescu,­­Traian Iancu, Dinu Ian- ■ culescu, Dumitru M. Ion, Mihail Ilovici, Tom­a George Ma­­iorescu, Lucia Negoită, Constantin Nisipeanu, Otilia |Nico- ku­lescu, Vasile Nicorovici, Ion Petrache, Al. Gheorghiu Pogo- §§ neşti, Al. Raicu, Dan Rotaru, Victor TTulbure, Ion Ţugui, ** Dragoş Vicol, Violeta Zamfirescu, Haralamb Zincă. Ф Ideea finală a vizitei scriitorilor la Piteşti a fost aceea­­ a unei sărbători a spiritului dar şi un moment de lucru, de­­ documentare pentru viitoarele cărţi. Argeşenii au avut încă gre­o dată prilejul să se convingă că efortul lor creator este­­ cun­o­scut şi apreciat la valoarea lui reală, decişi fiind ca «* în viitor să-şi consacre toate forţele pentru a crea o litera­­tură competitivă pe plan naţional. • Jocul întîlnirii de la Piteşti a fost deosebit. Astfel re- ■ vista „România literară“ din 14.02.1980 a dedicat un amplu Щ reportaj acestei întîlniri, iar în nr. din 21.02.1980 a apărut­­ sub genericul „Oraşele patriei“ un alt reportaj dedicat ca­­pitalei judeţului Argeş; în „Luceafărul“ din 16.02.1980, în ar­ticolul cu titlul „La izvoarele creaţiei“ se scrie: „Argeşul ■ contemporan are nevoie de o viaţă literară pe măsura­­ transformărilor trăite în ultimii ani, de o literatură care­­ să-i sintetizeze experienţa cu valoarea de unicat... statuarea­­ oficială a activităţii scriitorilor ar căpăta girul profesionali-­­ zării, precum şi un plus de adecvare“, după o scurtă in- g troducere privind tradiţia şi contemporaneitatea literară a­­ Argeşului, „Flacăra“ din 7.02.1930 relatează: „Cu toate aces- s­tea, la Piteşti în mod paradoxal, nu există încă o Asociaţie I a scriitorilor“; în „România liberă“ din 6.03.1930, prozatorul­­ Niculae Crişan consemnează într-un amplu reportaj: „faţă­­ de numărul, calitatea şi pasiunea scriitorilor argeşeni, ab­­senţa unei Asociaţii scriitoriceşti la Piteşti este o greşeală uşor şi repede de îndreptat“. CENACLURILE LITERARE ARGEŞENE ÎN ACEASTA IARNA...­­ • La sediu sau în deplasări, membrii cenaclurilor argeşene­­ („Liviu Rebreanu“ Piteşti, „George Topîrceanu“ — Curtea de­­ Argeş, „Tudor Muşatescu“, Cîmpulung, Mioarele, Rucăr, Во­­m­tem, „Magda Isanos" Costeşti, Cesary — Piteşti, „Nicolae Labiş“ — Liceul „Zinca Golescu“ — Piteşti, „Ion Barbu“ fie ■ la I.I.S. Piteşti etc.), au susţinut un viu dialog cu publicul­­ din întreprinderi şi Instituţii, cu elevi şi studenţi, c­­ oameni щ ai muncii de la sate, în cadrul tradiţionalei „Luni a cărţii , localităţile Călineşti, Costeşti, Bîrla, Merişani, Vedea s-au “ transformat, pentru mai multe ore, în gazde ale poeziei. „ORA CUVINTELOR“ • Este titlul ultimei antologii lirice (1980) editată de Ce­­naclul literar „Tudor Muşatescu“ din comuna Mioarele. După ■ „Coline sub stele“ (1977), editată de C.I.C.P.M.A.M. Argeş, membrii cenaclului propun cititorilor o plachetă unitară, cu o poezie racordată precis la sensibilitatea contemporană. E­­xistenţa în această comună a unui veritabil animator cur­ gl tural, l-am numit pe profesorul şi poetul Cezar Neacşu, a щ dus la cristalizarea unui cenaclu cu alese virtuţi de la care aşteptăm alte surprize plăcute. Totodată, efortul cenaclului de la Mioarele poate servi drept exemplu şi altor cercuri ■ şi cenacluri literare. , ,,, ■ • O prezenţă din ce în ce mai distinctă între revistele­­ şcolare este „Sînziana“, publicaţia elevilor Liceului de şti­ ■ inţe ale naturii „Zinca Golescu“ din Piteşti. Ultimul număr Ш pe 1979 se impune atenţiei prin ţinuta poeziilor din sumar,­­ prin articolele înfăţişînd­­acţiunile desfăşurate în cadrul­­ cercurilor de specialitate ce fiinţează în liceu, precum şi prin varietatea genurilor publicistice prezente între coper­­ţile (frumos ilustrate grafic) revistei. Şi dacă în acest spaţiu tipografic, nu evidenţiem şi nu ц cităm niciun nume asta constituie încă un semn al succe-­­ sului efortului colectiv al elevilor şi profesorilor care ela­borează această prestigioasă revistă şcolară. EMINESCU — 130 A Societatea de ştiinţe filologice — Filiala Piteşti în со-­В­laborare cu Inspectoratul şcolar judeţean Argeş au omagiat­­ împlinirea a 130 de ani de la naşterea marelui poet Mihai Eminescu printr-o sesiune de comunicări ştiinţifice. In cu­­vîntul său de deschidere, profesorul Gheorghe Soare, in­spector general adjunct, a reliefat importanţa momentului­­ şi a pledat în favoarea ideii de permanenţă a liricii emi­­a­nesciene. fi m Q_ E­­/C­CD­O CD J) CD £ O. CD «/1« Ш ШЯ»c­­DE CD O ARGEȘ 1/1980 ACTUALITATEA POLITICĂ 15 ani de ctitorie Legitate_______ a noii orînduiri­ naliza profundă a ansamblului pro­blemelor construcţiei socialismului prezentă în vasta operă a tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU, ilustrare vie a ceea ce înseamnă a gîndi şi acţiona cutezător, a implicat o serie de aspecte conceptuale ale procesului democratic, de o deosebită semnificaţie teoretică şi practică, între care se detaşează raportul dialectic dintre socialism şi democraţie, principalele căi şi modalităţi de perfec­ţionare a democraţiei socialiste, rolul ei în afirmarea noului tip uman, promova­rea principiilor democratice în relaţiile dintre state şi naţiuni ş.a. în abordarea problematicii democraţiei partidul nostru porneşte de la determina­rea că numai socialismul realizează sen­sul fenomenului democratic, ştiut fiind că în esenţa sa democraţia se structurează pe relaţia popor-putere, pe participarea reală a tuturor cetăţenilor la dezvoltarea problemelor obşteşti, adoptarea deciziilor şi exercitarea conducerii sociale. Democra­ţia socialistă se relevă a fi o modalitate de structurare şi funcţionare a mecanis­mului social-politic statuat prin participa­rea maselor la conducerea socială. Calita­tea de proprietar, producător şi beneficiar determină potenţial ca oamenii muncii să dezbată, decidă şi rezolve toate problemele care le confruntă activitatea. In această perspectivă, democraţia socialistă repre­zintă un tip nou, superior de organizare politică a clasei muncitoare şi celorlalţi oameni ai muncii, condiţionat de premise­le obiective şi subiective create de societa­tea socialistă în totalitatea nivelelor sale structurate economic, social, politic şi cul­tural. Se consideră astfel judicios raportul indisolubil dintre socialism şi democraţie, care implică participarea maselor într-un cadru organizatoric politic adecvat pentru făurirea conştientă a societăţii. „Largul democratism al orînduirii noastre — ară­ta tovarăşul Nicolae Ceauşescu — se ba­zează pe participarea activă, nemijlocită a maselor populare, a tuturor categoriilor sociale la elaborarea politicii interne şi externe a ţării, precum şi la activitatea de înfăptuire a ei. Poporul nostru împreună cu partidul hotărăsc politica internă şi externă, asigură făurirea socialismului şi comunismului Afirmarea procesuală tot mai deplină a democraţiei este o legitate a noii orînduiri în funcţie de tradiţiile şi particularităţile noastre naţionale, de condiţiile fiecărei etape, fiind modelată de politica partidu­lui comunist care elaborează orientările şi formele de participare a maselor la tre­burile cetăţii. Prin aceasta partidul este implicat organic în structurarea şi func­ţionarea democratică a societăţii. Interdependenţa dintre dezvoltarea de­mocraţiei socialiste şi afirmarea rolului conducător al partidului rezultă din nece­sitatea obiectivă a participării plenare a oamenilor muncii la rezolvarea treburilor obşteşti şi la conducerea societăţii. Aceas­tă cerinţă a impus o serie de măsuri politice, organizatorice, juridice şi educati­ve care au configurat o nouă realitate ca­litativă a democraţiei noastre, corespun­zătoare noilor exigenţe ale construcţiei sociale şi umane. Respectînd riguros cri­teriul gradului de participare reală a cla­sei muncitoare, ţărănimii, intelectualităţii, a tuturor cetăţenilor la procesul decizio­nal a fost creat, într-o concepţie organic structurată, un sistem instituţional şi or­ganizaţional democratic original în care diferitele structuri democratice asigură participarea tot mai competentă şi res­ponsabilă la conducerea socială. Forumu­rile democratice la nivelul naţional şi cel al unităţilor de bază economico-sociale şi teritorial-administrative deschid per­spectiva afirmării largi a democraţiei di­recte şi autoconducerii muncitoreşti în ca­drul unui sistem unitar al procesului de­cizional care angajează pe toţi cetăţenii în viaţa publică la elaborarea şi înfăptuirea deciziilor, la controlul asupra organisme­lor politice de guvernare. Dacă societatea noastră dispune de un sistem democratic corespunzător partici­pării maselor la rezolvarea treburilor ob­şteşti, care deschide noi perspective în­tregului sistem de conducere, determinantă devine asigurarea unui conţinut funcţio­nal al acestor structuri pentru eficienti­­zarea participării la conducere. „Acum esenţial este să asigurăm — menţiona to­varăşul Nicolae Ceauşescu — buna func­ţionare a acestui cadru democratic, folo­sirea deplină a posibilităţilor pe care le oferă. Organismele democraţiei noastre socialiste-consilile oamenilor muncii, adu­nările generale, consiliile populare, orga­nele de conducere democratică la nivel naţional — trebuie să capete un conţinut tot mai profund, să acţioneze efectiv ca foruri de dezbatere responsabilă şi soluţio­narea justă, operativă a tuturor probleme­lor“. In mod justificat în Raportul la Con­gresul al XII-lea se menţionează că, cuce­rirea puterii politice de către clasa mun­citoare şi aliaţii săi, făurirea noilor relaţii de producţie şi sociale sunt doar premise obiective pentru edificarea democraţiei Pro domo socialiste, în timp ce sistemul democratic, conştiinţa civică se realizează prin activi­tatea politico-organizatorică, ideologică, cultural-educativă a partidului comunist. Documentele Congresului al XII-lea re­levă că soluţionarea conştientă a contra­dicţiilor şi dezvoltarea ascendentă a orîn­­duirii socialiste impun perfecţionarea con­ducerii colective, participarea tot mai lar­gă a maselor la conducerea tuturor acti­vităţilor sociale. Intrucît adîncirea demo­craţiei conduce spre integrarea creativită­ţii conştiente a oamenilor muncii în struc­tura şi exercitarea puterii politice, parti­dul ia în considerare perfecţionarea ro­lului statului socialist în conducerea uni­tară a vieţii economico-sociale pe linia adîncirii conţinutului democratic al func­ţiilor sale şi conducerii colective, a rapor­tului dintre libertate şi responsabilitate. Dezvoltarea democraţiei socialiste se co­relează cu creşterea responsabilităţii so­ciale a fiecăruia asupra îndatoririlor, con­ştient asumate, pe baza cunoaşterii cerin­ţelor logice obiective ale dezvoltării socia­le şi ale respectării legalităţii socialiste. In perspectiva Hotărîrilor Congresului al ХП-lea funcţionarea mecanismului demo­cratic impune afirmarea mai hotărîtă a conştiinţei revoluţionare şi a responsabili­tăţii comuniste. Ca participare la conduce­re, democraţia socialistă este strins legată de responsabilitatea revoluţionară conce­pută în termenii concreţi ai faptelor de muncă şi viaţă în spiritul eticii şi echită­ţii socialiste, angajare responsabilă, con­ştiinţă participativă, efort sporit de cu­noaştere şi creaţie pentru înţelegerea fi­nalităţilor actelor pe care le întreprinde fiecare. Competenţa şi responsabilitatea revoluţionară conferă actului participativ o înaltă valoare socială şi dimensionează personalitatea de tip nou, ca scop suprem al întregului efort constructiv. Ample re­zonanţe cunosc în sistemul nostru demo­cratic noile deschideri operate de modifi­cările din fractura şi funcţionalitatea Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste şi sistemului electoral. Astfel că, cel mai democratic forum al comuniştilor români a conceput obiectivele şi exigen­ţele dezvoltării României socialiste prin efortul concertat al întregului popor şi noua calitate a democraţiei noastre socia­liste, aptă să valorifice iniţiativa, expe­rienţa şi energia creatoare a maselor în aspiraţia naţiunii noastre spre noi trepte de progres şi civilizaţie socialistă şi co­munistă. Lector univ. Ion BUŞE #MI Mă mai duc prin satul meu, de trei, de cinci, de şapte ori pe an. Niciodată însă de 2, de 4, de 6 ori, de un număr cu soţ, număr încheiat. Mă mai duc pentru o zi, pentru trei, pentru cinci şi rămîn mereu dator o zi care să încheie şirul, rămîn dator mereu una care să aibă de unde mă lua sau poate, de unde s-o iau. Şi aşa... de la an la an, de la dato­rie la datorie. De aici, de la oraş ştiu că multe s-au schimbat în acest sat al meu. Ştiu prea bine că acolo — ca şi aiurea, peste locuri hărăzite parcă absolutului şi nemişcării — s-au revăr­sat ritmuri frenetice, civilizatorii ; ştiu prea bine, ştiu „pe dinafară“ că, acolo, liniştea dinţii s-a deschis larg. Ştiu toate acestea — şi altele pe deasupra — ştiu şi sufletul mi se umple de o orgolioasă bucurie, cu atît mai orgolioasă cu cît am convingerea că nu peste ani, istoria pe care o scriem în emoţie şi trăinicie, îşi va desfă­şura din plin şi acolo, tulburătoarele ei sen­suri. Cînd mă duc însă în sat, acesta se revarsă peste sîngele meu, îl simt, îl văd, îl aud în legea copilăriei mele: el este o monadă, un cosmos, un centru de univers în care mă aş­ OAMENII MUNŢILOR • In luna februarie a.c., ing. P. Grăjdanu, de la Grupul de şantie­re „Argeş-Olt“, împreu­nă cu o mină de ortaci, a escaladat munţii Fă­găraş şi­ a poposit unde­va, pe rîul Sebeş, în judeţul Braşov punînd bazele unei noi colonii de constructori. „Descălecarea“ are tîlcul ei. In goana febrilă după rezerve de apă care să se transforme în licăr de lumină, ori mai pro­zaic în sursă de energie capabilă să mine maşi­nile noilor capacităţi industriale ce inundă ţara, s-a ajuns la con­cluzia, sau la vechiul proverb care spune că picătură cu picătură se face lacul mare. In ter­meni mai puţini pro­fani, specialiştii au ho­­tărît că treisprezece rîuri şi pîrîuri de pe versantul nordic al munţilor Făgăraş, să-şi întrerupă curgerea nor­mală, şi să fie întoarse din drum şi aduse în lacul de acumulare de la Pecineagu, cel care adună spuma Dîmbovi­ţei cea dulce, precum zice poetul, şi cristalină aici, adăugăm noi, întoarcerea din dru­mul milenar va avea loc prin tunele săpate de om prin munte. In total, se vor sfredeli, cu maşini de mare randa­ment, dar tot după ti­pare ciclice minereşti, 30 km. de galerie, cu numai 10 km. mai pu­ţini decit au fost tre­­buincioşi mar­i captări de pe Argeş, în marea numită Vidraru. Trei sau patru ani, oameni vrednici, oameni ai munţilor vor asculta bătăile în piatră şi ex­ploziile, îşi vor scălda frunţile în cerul albas­tru, îşi vor creşte copiii sănătoşi în colonii pitu­late sub streaşină de brazi şi vor pleca mereu biruitori... Printre constructorii de hidrocentrale se dis­cută şi despre alt în­drăzneţ proiect, numit pe planşele proiectanţi­lor „Argeş-amonte“. Un­deva, în Căldarea Pă­­deanu se va naşte un nou lac de acumulare în care vor fi captate şu­voaiele argintii de pe ambii versanţi ai Făgă­­raşilor, ca apoi să se azvîrle în turbinele cen­tralei de pe rîul Capra, scăpărînd lumină. Va fi încă o operă de mari proporţii, în care oame­nii munţilor vor scrie epopeea anilor optzeci. Gîndindu-ne la cei plecaţi de curînd la Se­beş, să mai menţionăm că în coloniile muncito­reşti de la Pecineagu şi şi Rîuşior au continuat să sosească echipe de artişti care să aducă în lumea încărcată de muncă de acolo, flacăra unui zîmbet de prieten. „TRIBUNA DEMOCRAŢIEI“ • Acel gînd mare şi frumos cuprins în indi­caţia secretarului gene­ral al partidului, ca în cadrul Frontului Demo­craţiei şi Unităţii Socia­liste să se iniţieze am­ple dialoguri civice sub denumirea atît de plas­tică „Tribuna democra­ţiei“ a început să prin­dă viaţă în judeţul Vîl­­cea. Tribuna democraţiei, replică modernă a ve­­chei agore, se vrea o ac­ţiune organizată temei­nic, în care să se dez­bată temeinic cu masele de cetăţeni probleme de mare interes economic, social sau politic. Cum au pornit vîlce­­nii la lucru ? Două ni se par exemplele semni­ficative. Mai întîi, o sesiune de comunicări şi referate avînd ca temă umanis­mul orînduirii noastre, în organizarea Comite­tului judeţean de par­tid şi a Academiei „Şte­fan Gheorghiu“ a ilus­trat profundele tran­sformări calitative din domeniul perfecţionării democraţiei socialiste. Sugestive, documentate, ştiinţifice comunicările tovarăşilor Teodor Co­­man, prim secretar al Comitetului judeţean de partid şi prof. dr. Ma­rin Voiculescu. Pe mar­ginea lor s-au purtat constructive dezbateri. O a doua manifesta­re, iniţiată de Consili­ul municipal al F.D.U.S. a avut ca temă gospo­dărirea, înfrumuseţarea şi sistematizarea muni­cipiului Rîmnicul Vîl­­cea. Referatele tovară­şilor Ion Predescu şi Eduard Hotel, au evi­denţiat zestrea legisla­turii 1977 — 1980, dar mai ales perspectiva dezvoltării localităţii. Au făcut intervenţii utile prin valoarea lor constructivă dr. Dragoş Serafim, ing. T. Mără­­șescu, prof. Mihai Buba-

Next