Argeş, 1983 (Anul 18, nr. 1-12)

1983-01-01 / nr. 1

Ж. Revista a Comitetului judeţean pentru cultură şi educaţie socialista ANUL XVII­ IANUARIE 1983 Nr. 1 (137) LEI 5 S­ tatul de cuget şi de faptă al întregului popor, timpul necurmatei construcţii, conştiinţa însăşi a naţiunii noastre socialiste se ştiu străluminate în acest ianuarie aniversar de omagierea a cinci decenii de activitate revoluţionară şi a zilei de naştere a ctitorului de ţară nouă, NICOLAE CEAUŞESCU. Munca şi lupta tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de peste cinci decenii în mişcarea revoluţionară, în revoluţia şi construcţia socialistă, strălucita sa activitate în fruntea partidului şi statului se constituie, în cel mai pilduitor chip, ca o înaltă demonstraţie a ceea ce înseamnă să slujeşti fără preget interesele şi aspira­ţiile fundamentale de progres şi bunăstare ale poporului, ale cau­zei nobile a socialismului. Bărbatul care şi-a închinat întreaga viaţă şi putere de luptă poporului său avea să-şi contopească, cu mai bine de 50 de ani în urmă, viaţa cu viaţa şi lupta parti­dului comunist, participînd la toate marile evenimente ale istoriei societăţii româneşti contemporane, la bătăliile revoluţionare pentru răsturnarea claselor exploatatoare, împotriva fascismului, la lupta pentru instaurarea puterii populare, la grandioasa operă de fău­rire a noii orînduiri socialiste. Aidoma marilor bărbaţi ai istoriei noastre, strălucit continuator al celor mai progresiste tradiţii ale unui popor mereu nădăjduind în pace, dezvoltînd pe un plan su­perior cele mai bune tradiţii ale gîndirii social-politice româneşti, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU întruchipează cel mai ales model de conducător indisolubil legat de masele largi populare, cuteză­tor şi înţelept, eminent strateg al tuturor devenirilor noastre, în cronica vie a epopeii construcţiei socialiste, chipul patriotului şi revoluţionarului înflăcărat, al comunistului format de timpuriu la şcoala luptei ilegale şi care a înfruntat fără şovăire prigoana, temniţa şi lagărele, înseamnă devotament neţărmurit faţă de pa­trie şi popor, dinamism şi spirit creator, larg orizont de cunoaş­tere, profund umanism.­­ I­n aceşti atît de rodnici 18 ani de cînd tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ne conduce destinele relevă, pe temeiul mari­lor noastre înfăptuiri socialiste, luciditatea realistă şi spiritul ştiinţific, cutezanţa gîndirii novatoare şi atitudinea consecvent revo­luţionară a secretarului general al partidului, făuritorul inspirat al strategiei revoluţionare de continuă ridicare a nivelului de civilizaţie a patriei. Totul pentru om, pentru bunăstarea lui — coordonată fundamentală a revoluţiei şi construcţiei socialiste — este înalta deviză sub semnul căreia se desfăşoară întreaga activitate a se­cretarului general al partidului. Nu există loc în această ţară şi spaţiu de cuget al constructorilor socialismului care să nu poarte amprenta gîndirii prospective şi a acţiunii revoluţionare a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, ce îşi găsesc o deplină fruc­tificare în făurirea unei economii moderne, capabilă să asigure punerea largă în valoare a întregului potenţial materie­ şi uman al ţării, să consolideze independenţa acesteia. Nu există colectiv de muncă ce să nu se fi sfătuit, în clipe de bucurie şi-n mo­mente mai puţin bune, cu secretarul general al partidului. Nu există om al acestei ţâri care să nu fi înţeles, prin însăşi viaţa sa, că numai avînd drept cîrmaci un om iubind poporul din care s-a ridicat, numai astfel poţi avea cu adevărat acces la demnitatea de om. Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU este, deopotrivă, ctitor de ţară şi de oameni noi. Poporul preţuieşte în mod deosebit contribuţia secretarului general al partidului la păstrarea nealte­rată şi dezvoltarea valorilor naţionale, la înflorirea spiritualităţii româneşti, la îmbogăţirea minunatului tezaur de cultură şi civili­zaţie al României socialiste. έ­ ntregul proces de edificare a societăţii socialiste multilate­ral dezvoltate în România poartă pecetea stilului său de mun­că revoluţionară, a intensei sale activităţi creatoare. Argeşul însuşi, prin oamenii săi, se consideră o strălucită creaţie a tovarăşu­lui NICOLAE CEAUŞESCU. în ziua de 9 decembrie 1966, la inaugu­rarea marii hidrocentrale de pe Argeş, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU spunea : „Pe măsură ce învăţăm să construim mai bine, ne avîntăm mai îndrăzneţ înainte, spre noi obiective". Aidoma întregii ţări, argeşenii ştiu că tot ce s-a proiectat, teme­­luit, durat şi înălţat în aceşti 18 ani, ani-nădejde şi ant-efort, a dat cea mai autentică substanţă identităţii cuvîntului cu fapta. In ziua de 12 august 1982, secretarul general al partidului sublinia : „Intr-adevăr, Argeşul constituie o ilustrare grăitoare a justeţei politicii partidului nostru de dezvoltare puternică a industriei so­cialiste, de amplasare a forţelor de producţie şi a unităţilor in­dustriale pe întreg teritoriul ţării, în toate judeţele, asigurind în acest fel ridicarea la o viaţă nouă, la o civilizaţie socialistă avansată a tuturor localităţilor, a întregului popor". Intre aceste două date, statornice repere ale istoriei, argeşenii l-au avut în­totdeauna alături pe gînditorul şi omul de acţiune NICOLAE CEAUŞESCU, arhitectul certitudinilor noastre, revoluţionarul care ne-a învăţat să clădim temerar şi durabil, în mijlocul oamenilor, mereu în mijlocul oamenilor, secretarul general al partidului a fost prezent aici şi la naşterea celui dintii autoturism românesc, şi la amplasarea Combinatului petrochimic, la inaugurarea Trans­­făgârăşanului şi la „Ziua Recoltei", mereu în tumultul vieţii, prin capacitatea sa de a cunoaşte temeinic realităţile operei de con­strucţie a socialismului şi de a da, pornind de la acestea, soluţiile optime. Forţa creatoare a personalităţii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU de aici izvorăşte , din legătura trainică, directă cu viaţa ţării, din cunoaşterea gîndurilor şi năzuinţelor poporului, din neostenita sa grijă pentru patria socialistă şi oamenii ei. Eroul construcţiei de ţară NICOLAE CEAUŞESCU — un OM pentru oamenii ţării. „ARGEŞ" “­“ T * • • ~h MS 4îf* ♦ • Un Om pentru oamenii ţarii „Ceauşescu ţine cu viaţa!“ -a spus, pe drept cuvînt, că rareori în istorie personalitatea unui con­ducător a­ pătruns şi şi-a pus pecetea pe absolut toate domeniile de activitate, aşa cum a influenţat fundamental întrea­ga noastră viaţă economico-socială, însăşi istoria contemporană a României, con­ducătorul partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. S-a spus, pe bună dreptate, că atunci cînd ţările mici au avut destine mari, a­­ceasta s-a datorat marilor personalităţi pe care istoria le-a hărăzit spre gloria lor. O astfel de mare personalitate, spre gloria acestui pămînt românesc, avem astăzi la cîrma destinelor noastre. S-a spus că, străbătînd pămîntul de la un capăt la altul, ducînd pretutindeni mesajul comunismului şi progresului, cuvîntul de omenie şi pace al poporului nostru, şeful statului român a construit punţi pentru relaxarea tensiunilor, pen­tru o mai bună înţelegere la scară mon­dială, s-a afirmat ca un adevărat erou al destinderii, erou al păcii şi, prin toate acestea, erou al umanităţii. ...Citim în aceste zile de cald şi vibrant patriotism, cînd aniversăm, cu respect şi cu dragoste, împlinirea a 50 de ani de activitate revoluţionară şi ziua de naştere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, gînduri, opinii, mesaje pornite de pe tot cuprinsul pămîntului românesc. Şi citim, cu justi­ficata mîndrie cu care auzi vorbe frumoa­se spuse despre un om drag şi apropiat, declaraţii, ginduri, opinii rostite de şefi de state şi guverne, de prestigioase per­sonalităţi ale vieţii politice, economice, cultural-ştiinţifice mondiale. Sunt toate a­­cestea şi multe altele expresii ale atenţiei şi preţuirii, ale stimei şi admiraţiei de care se bucură astăzi în lume România socialistă, ale înaltei consideraţii şi deo­sebitului prestigiu internaţional dobîn­­dit de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pen­tru activitatea sa neobosită în slujba păcii, a celor mai înalte idealuri ale uma­nităţii. Multe şi emoţionante gînduri, la adre­sa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, au fost rostite în aceşti ani nu numai de către noi, oamenii muncii din România, ci şi de mulţi, foarte mulţi oameni de pe toa­te meridianele globului. Gînduri rostite spontan, aşa cum au fost, de exemplu, şi cele ale unui feroviar elveţian. ...O formaţie artistică din Argeş trecea prin Elveţia în drum către Franţa, unde urma să prezinte mai multe spectacole, undeva pe Valea Loarei. La un moment dat au fost cerute biletele la control şi aflînd că întreg vagonul este ocupat de artişti amatori din România, controlorul a replicat: — A, comuniştii lui Ceauşescu ? Nu mai trebuie arătat nimic! Totul e-n or­dine ! Era unul dintre acele atît de frecvente cazuri cînd stima şi respectul cîştigate de conducătorul partidului şi statului nostru se răsfrîngeau şi asupra noastră, ca cetă­ţeni români. Şi controlorul elveţian a continuat : — Ceauşescu, mare om, foarte mare om! Ţine cu ţara voastră, dar ţine şi cu omenirea, ţine cu dreptatea, cu pacea, cu viaţa... Cuvinte simple, spuse de un om simplu, undeva pe drumurile de fier ale Elveţiei. Cuvinte care exprimă adevăruri binecu­noscute astăzi în întreaga lume! Nicolae OANŢA Arhitectul României Stă la cîrma vieţii noastre, cu întreaga sa putere, un bărbat de-un fel cu neamul şi cu biruinţa lui, cel ce poartă peste vreme forţa comunistei ere şi-n rotunda păcii vatră nu-i măsura timpului. Arhitect fără odihnă al priveliştei curate, şi-nţelept lâsînd o lume fără nori nimicitori. Ei veghează libertatea ctitoriilor durate, şi-mplineşte năzuinţa celor drepţi şi muncitori. Din fintîna lui de gînduri se înalţă calea noastră către vremea viitoare, ca un zbor de ciocîrlii. Şi prin grija lui de ctitor zarea nu-i mereu albastră, şi mereu ni-s merit-n floare pe aceste temelii. Dăruit cu-ntreaga viaţă cîrmuirii-n demnitate, din străbuni îşi trage jarul românescului izvor, şi-ntorcînd spre rodul ţării visurile noastre toate, El cuprinde nemurirea care curge-n Tricolor. George ŢÂRNEA Judeţul Olt — la dimensiunile contemporaneităţii Interviu cu tovarăşa ŞTEFANIA STANESCU, secretar al Comitetului judeţean Olt al P.C.R. V­ă rugăm, pentru început, stimată tovarăşă secretară, să creionaţi pentru cititorii noş­tri cîteva aspecte definitorii pentru jude­ţul Olt care a cunoscut, în cei 18 ani, de cînd în fruntea partidului şi statului nostru se află to­varăşul NICOLAE CEAUŞESCU, o dezvoltare deosebită. S­trăbătut în partea de sud a ţării de sem­nătura voievodală a multisecularului Alu­­tus, pe o distanţă de 160 km, de sus, din dealurile Vitomirului şi pînă jos, unde va­lurile Dunării scaldă mănoasa cîmpie, judeţul Olt constituie o vatră cu adinei rezonanţe în is­toria veche şi cea contemporană a României. Pă­­mînturile sale aduc străvechi mărturii şi vestigii ale unei intense vieţi materiale şi de conştiinţă ce se îmbină armonios cu prezentul creator, cu noua geografie spirituală, înscriindu-se astfel în amplul proces de dezvoltare economico-socială armonioasă, echilibrată, rezultat al politicii înţe­lepte a partidului nostru. Aici au trăit şi vitejii Basarabii, Buzeştii şi Brîncovenii, din aceste a­­dîncuri a izvorît setea de libertate şi dreptate a celor ce s-au numit Iancu Jianu, Tudor Vla­­dimirescu, Radu Şapcă. Şi tot aici trăiesc urma­şii lor, oameni care au transformat neînsemna­tele tîrguri oltene de altădată (despre care au relatat unii călători ai vremii precum Evlia Ce­­lebi sau Deodato) în avîntate citadele industriale. Dacă în 1965 industria realiza o producţie mar­fă de 1,5 miliarde lei, în 1980 aceasta se ridica la 21 miliarde, iar la sfîrşitul anului 1985 va ajunge la 25 miliarde lei. Oamenii muncii au în­scris anul trecut o producţie industrială mai ma­re de aproape 6 ori faţă de nivelul anului 1970. Oltul ocupă în prezent locul 15 pe ţară în ceea ce priveşte volumul producţiei industriale şi lo­cul 6 la producţia agricolă, cunoscînd îndeosebi în ultimii 18 ani cele mai semnificative şi înnoi­toare transformări, purtînd viziunea profund şti­inţifică a secretarului general al partidului, to­varăşul Nicolae Ceauşescu. Numeroasele şi mo­bilizatoarele întîlniri de lucru cu comuniştii, cu cei ce muncesc şi trăiesc în această parte de ţa­ră, au avut drept obiectiv analiza modului în care înfăptuim sarcini de mare răspundere cit şi măsurile ce se impun pentru perfecţionarea mun­cii şi producţiei, pentru ridicarea calităţii şi spo­rirea eficienţei întregii activităţi. Sub auspiciile Festivalului naţional „Cîntarea României“ — cadru dinamic de desfăşurare a unor ample manifestări cu conţinut educativ, po­litico-ideologic şi cultural-artistic — s-a pus mai bine în valoare creaţia tehnico-ştiinţifică, în timp ce geniul creator de pe aceste meleaguri aduce noi şi pilduitoare contribuţii de primenire şi îmbogăţire a valorilor. Arta populară din Olt este de o mare frumusețe și originalitate, de la ornamentele ceramicii din vestita cultură Vă­­dastra la cele de pe vasele de Oboga și în cro­matica renumitelor covoare cunoscute astăzi în lumea întreagă. Sergiu NICOLAESCU (Continuare în pag. 12)

Next