Argeş, 1985 (Anul 20, nr. 1-12)

1985-01-01 / nr. 1

l(2). Permanentele construcţiei Sub bolţile acestui ianuarie ce-a adunat, de prin amintiri, zăpezile de altădată, lucrarea popo­rului român continuă cu şi mai multă intensitate, începutul acestui ultim an al actualului cincinal fi­ind însoţit de proiectele pe care le-avem de împli­nit, de nădejdile că ele vor fi cum se cuvine îm­plinite. Anul 1985 este un an hotărîtor. Afirmaţia se cere aşezată în alte şi alte titmre din fier-beton, de pîine şi de omenie. Ea este măsurabilă prin conştiinţa participării, explică starea de creaţie, me­reu nouă, supusă rigorilor calităţii şi eficienţei. Per­manenţele construcţiei sălăşluiesc în oameni. Şi ei, constructorii, îşi continuă lucrarea de peste an, in deplină conformitate cu programul vizionar hotărît, în numele Ţării, de către Congresul al Xlli-lea al partidului nostru. Ştim bine, în acest ianuarie al ui­tatelor zăpezi, ce şi cit avem de făcut. Precizia şi realismul cu care au fost stabilite obiectivele aces­tei strategii a dezvoltării economico-sociale, contu­rarea prefacerilor calitative din oricare domeniu de activitate dau întreaga măsură a locului şi rolului istoric al Partidului Comunist Român in procesul revoluţionar al făuririi socialismului şi comunismului pe pămîntul românesc. Un proces ce a căpătat di­mensiunile adevărului devenirii noastre ca naţiune mîndră, liberă şi suverană cu deosebire de la ho­tarul de timp al EPOCII NICOLAE CEAUŞESCU, cu două decenii în urmă istoricul Congres al IX-lea al partidului inaugurînd cea mai fertilă în izbînzi pe­rioadă din multimilenara existenţă a poporului român. In ianuarie trăim sărbători fundamentale. Sînt momente de mindrie patriotică, de aleasă recunoş­tinţă. Motivaţia se află cu cinstire păstrată în în­săşi fiinţa poporului român. Ridicat la altitudinea răspunderii comuniste faţă de prezent şi viitor, po­porul român îşi afirmă, mai pregnant ca oricînd, marile sale virtuţi creatoare, demonstrîndu-şi sieşi, ca şi lumii vitregi, că un popor liber, independent, stăpîn pe destinul său, este capabil de măreţe în­făptuiri săvîrşite în lumina dragostei de ţară, a ero­ismului său înnăscut. De aceea, el, poporul, ştie să-şi cinstească eroii. Zilele de naştere ale tovară­şului NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al partidului, preşedintele Republicii, şi tovarăşei aca­demician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, sem­nifică pentru acest popor mîndru zile de veşnicie în calendarul istoriei româneşti. Ctitor de Ţară şi de Oameni, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU ne este, fără ostenire, înţelept cîrmaci, tovarăş, părinte, pri­eten şi exigent sfătuitor, om care îşi dăruieşte ne­contenit energiile oamenilor, pentru triumful măre­ţei cauze a socialismului şi comunismului. Argeşul, el însuşi operă de impresionante di­mensiuni a acestei EPOCI străluminate de forţa şi rodirea creaţiei, îşi continuă lucrarea pentru istorie, respectîndu-şi legămintul asumat în faţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. O face prin oamenii săi. O face în lumina, în spiritul şi exigenţele înaltelor comandamente cuprinse în documentele programa­tice ale Congresului al Xlll-lea al partidului. O face cu limpedea conştiinţă a participării prin creaţie. De altfel, Argeşul întreg înseamnă şantier, înseamnă stare de conştiinţă. Şi nu-i de puţină importanţă să ştii ce ai făcut peste an, spre a înţelege ce tre­buie făcut mai bine peste un alt an , în acest an nou, an hotărîtor pentru atingerea şi depăşirea obiectivelor actualului cincinal. Prin urmare, se cu­vine ştiut că in 1984 economia argeşeană a reali­zat o producţie marfă industrială suplimentară de aproape 1,7 miliarde lei. Este o depăşire impresio­nantă ! De aici trebuie plecat, spre a ne dimensi­ona eforturile din 1985, cînd Argeşul are îndatori­rea de a realiza o producţie marfă industrială de 60,6 miliarde lei, cu 10 la sută mai mult decit in 1984. Şi, pentru că făurim istorie, mai trebuie cu necesitate spus că în urmă cu numai două decenii, producţia industrială a Argeşului abia atingea cifra de 4 miliarde lei. Oare cîte Argeşuri s-au fost ctitorite în acest răstimp istoriceşte scurt, dar de o densitate constructivă de-a dreptul eroică ! Din acest anotimp al necurmatei lucrări pentru mai bine, din Argeş pornesc către ţară cele dinţii semne ale credinţei că autodepăşirea nu-i cumva o noţiune abstractă. Oraş al frumosului, Piteştiul este îndreptăţit — pe temeiul rezultatelor obţinute în întrecera socialistă din ’84 — la ocuparea unui loc fruntaş printre oraşele-gospodar ale ţării. Com­binatul petrochimic din Piteşti adresează o mobili­zatoare chemare la întrecere către toate colectivele de muncă din unităţile de rafinării şi petrochimie, medicamente, cosmetice, coloranţi, lacuri, prelucrare cauciuc şi mase plastice. Nu o face oricum, întru­­cît în anul trecut a realizat planul la producţia netă in proporţie de 131,9 la sută, iar la export — 133 la sută. Aflaţi în primele linii ale bătăliei pen­tru energie, minerii musceleni s-au angajat ca în luna ianuarie să dea peste plan 1 000 tone de căr­bune. Angajament deja depăşit, aşa cum le este bunul obicei. In acest ianuarie ce inaugurează Anul internaţional al tineretului, unul din harnicii tineri ai patriei socialiste afirma : „Lozinca «Tine­retul este viitorul patriei» trebuie înţeleasă nu nu­mai ca o lozincă, ci ca o temă de lucru. Este o relaţie simplă pe care toţi trebuie să o înţelegem în adevăratul sens pe care-l exprimă". Asemenea „teme de lucru" se confundă cu lucrarea însăşi. Cu lucrarea minţii îndeosebi. Şi iată cum, dintr-un ianuarie către un alt ianuarie, permanenţele construcţiei sălăşluiesc in creatorii de Argeș, în interesul patriei socialiste și­ al fiecăruia în parte. ARGEȘ CONDUCĂTORULUI IUBIT, INTRU MULŢI ANI! ÎNTRU MULŢI ANI, îi urăm, în acest ianuarie, conducă­torului iubit pentru tot ce a făptuit şi făptuieşte pentru ca pămîntul etern al României să înflorească sub soarele socialismului victorios, pentru ca pe acest pâmînt să crească în demnitate roadele vieţii şi muncii noastre libere . ÎNTRU MULŢI ANI, îi urăm conducătorului iubit pentru tot ce a făptuit şi făptuieşte pentru ca omul să devină şi să rămînă om, să se poată bucura în linişte de munca sa, să-şi împlinească personalitatea în marea familie a celor peste 22 milioane de oameni ai României socialiste ! ÎNTRU MULŢI ANI, îi urăm conducătorului iubit pentru mesajul de pace şi prietenie pe care-l duce în întreaga lume — chintesenţă a experienţei seculare a unui popor care a dorit şi a luptat în zbuciumata lui istorie pentru pace şi prietenie ! ÎNTRU MULŢI ANI, îi urăm conducătorului iubit, din Argeş, pentru Argeşul contemporan luminat de lumina gîndirii sale prea pline de marile întrebări ale lumii contemporane, ale poporului al cărui simbol este, pentru Argeşul luminat împreună cu Ţara, făurindu-i istoria, pregătind-o pentru întîlnirea cu viitorul comunist ! în pag. 2 — 3 EPOCA CEAUȘESCU Coloane la epopeea patriei д­и. OMAGIU Şi iată, e iar sărbătoare-n cuvinte, cînd versul se-adună frumos spre-a cinsti, în graiul etern al rostirii române, pe-acel ce-i al păcii Erou şi va fi. Slăvindu-l, cu gînduri de flori şi lumină, cinstim demnitatea acestui popor ce liber azi urcă, şi fără-ncetare, spre zări comuniste, mai sigur, în zbor. Cînd spun Ceauşescu, numesc o istorie, o epocă demnă, de zbor şi avînt Cînd spun Ceauşescu, aud veşnicia cum curge, asemeni luminii-n cuvînt. Cînd spun Ceauşescu, slăvesc România şi Ctitorul Erei pe care-o trăim. Cinstindu-i cu toţii acum, în Ianuarie, slăvim România, şi pacea-o cinstim. E iar sărbătoare în noi şi-n cuvinte, cînd versul se-adună frumos spre-a cinsti, în graiul etern al rostirii române, pe-acel ce-i al păcii Erou şi va fi. Dan ROTARU Eminescu — 135 OPERE XI Continuă să apară impozantele volume din seria de „Opere“ de Eminescu, pre­gătită de neuitatul Perpessicius și conti­nuată de regretatul Al. Oprea, săptămî­­nile acestea stînd la indemînă volumul al XI-lea cuprinzind articolele publicate la Timpul în intervalul 1 februarie — 31 decembrie 1880. Cititorul de azi va re­găsi în paginile acestui volum admirabile analize ale situaţiei politice a vremii sale, priviri pătrunzătoare asupra situaţiei eu­ropene şi mai ales memorabile formule privind istoria patriei. In „Studii asupra situaţiei“, după un amplu excurs istoric în vremile lui Mircea şi Ştefan, poetul exclamă : „Aşadar „independenţa“, pre­cum o numim astăzi, nu este un „copil găsit“ fără căpătîi şi fără antecedente, ci un prinţ care dormea cu sceptrul şi co­roana alături“. Consecvent sieşi, Emines­cu reia un „Austro-Ungaria şi naţionali­tăţile“ (11 aprilie 1880) ideile din „Să fa­cem un congres“, „Echilibrul“ etc. publi­cate în „Federaţiunea“ (cf. „Opere“, v. IX, 1980, p. 88—92), depăşind încă o dată simplele chestiuni ocazionale prin atin­gerea marii probleme a Transilvaniei şi a dreptului românilor transilvăneni la autodeterminare şi la unire cu patria­­mumă. Poetul se bucură sincer de izbînzile obţinute de popoarele vecine in lupta lor pentru independenţă şi libertate (cf. „Ră­săritul Europei“, 25 mai 1880, „Ieri în sfîrşit conferinţa de la Berlin“, 18 iunie 1880 etc.), integrînd-o în cadrul larg al luptei tuturor popoarelor sud-est-europe­­ne de la sfîrşitul veacului trecut, încu­nunată cu atît de mari succese. Articolele publicate de poet în această perioadă demonstrează încă o dată adîn­­ca cunoaştere a realităţilor din întreaga ţară, comentariile sale devenind adevăra­te analize economice, sociale şi politice, depăşind problemele partidului conserva­tor şi înscriindu-se în cadrul mai larg al analizelor principiale. De altfel, aceasta este caracteristica esenţială a multora dintre articolele lui Eminescu, pe care le pune la dispoziţia cititorului şi acest vo­lum, caracteristică asupra căreia ne pro­punem să revenim. S. I. NICOLAESCU

Next