Argeş, 1986 (Anul 21, nr. 1-12)

1986-01-01 / nr. 1

Sift inimă, cin&tixe! Flori de aleasa cinstire Se adună puritatea supremă în cuvinte, şi-n fiecare­­ o ţară trăieşte şi-un popor, ce îşi rostesc, slăvind-o, credinţa-n demnitate, în libertate,-n pace, în veşnic tricolor. Elenei Ceauşescu, azi, îi aduce ţara în zi aniversară cîte-o garoafâ-n dar, şi "La mulţi ani !" îi spune, spre fericirea ţării pe care o slujeşte cu patos legendar. Credinţa ,ca în ţară, şi în partid, şi-n ştiinţă azi o cinstim, din inimi, şi o slăvim în cînt. Elena Ceauşescu cînd spunem, spunem pacea I şi ştiinţa românească cuprinse în cuvint. Demn patriot în spirit, în faptă şi-n visare, cutezătoare minte şi eminent savant, suflet în pieptul ţării, purtînd în suflet ţara I şi dîndu-i azi în lume sclipiri de diamant, I Muncind, gîndind, visînd pentru partid şi ţară cu inima bătîndu-i adine pentru popor alături de EROUL ce-i este ţării-n frunte, gîndindu-i, împreună, un falnic viitor. Elena Ceauşescu e-ntruchiparea vie a dragostei de ţară, a-ncrederii-n partid. Cînd "La mulţi ani !" îi spunem, acum, în România, flori în priviri şi-n inimi petalele-şi deschid. Dan SLATINEANU _______________________________________________) έn contextul actual, cînd revoluţia tehnico-ştiin­­ţifică a devenit parte integrantă a oricărui proces productiv sau flux tehnologic, este lesne de înţeles ce sar­cini mari revin specialiştilor, tuturor cadrelor tehnice în a­­sigurarea transpunerii în via­ţă a obiectivelor cuprinse în Hotărîrea adoptată la Congre­sul Ştiinţei şi învăţămîntului, document prin care se adre­sează o vibrantă chemare oa­menilor de ştiinţă, cercetăto­rilor, inginerilor, proiectanţi­lor ca, prin activitatea de zi cu zi, să se acţioneze ferm în direcţia modernizării mijloa­celor materiale din dotare, să fie înlocuite tehnologiile peri­mate, neeconomicoase şi ener­­gofage. Aşa cum spunea tova­răşa academician doctor in­giner ELENA CEAUŞESCU în cuvîntul la deschiderea lucră­rilor Congresului Ştiinţei şi învăţămîntului, „...este necesar ca cercetarea ştiinţifică să se angajeze cu toate forţele în realizarea programelor de cer­cetare, în elaborarea de noi tehnologii, în introducerea mai rapidă în producţie a cuceri­rilor ştiinţei şi tehnicii mo­derne în toate domeniile de activitate“. In Argeş au fost iniţiate o serie de acţiuni menite să mobilizeze forţa creatoare a muncitorilor, a inginerilor, a specialiştilor în vederea solu­ţionării problemelor tehnice prioritare din judeţ, a inten­sificării cercetării ştiinţifice, a dezvoltării tehnologice şi in­troducerii progresului tehnic, în cadrul acestor acţiuni, un loc important îl ocupă orga­nizarea anuală în Argeş, în­­cepînd din anul 1982, a Sim­pozionului Naţional de Inven­ţii şi Inovaţii, ajuns, la cea de a IV-a ediţie, avînd ca o­­biectiv principal cunoaşterea şi generalizarea aplicării in­venţiilor şi inovaţiilor, prelu­area spre aplicare a unor in­venţii şi inovaţii din alte ju­deţe, sensibilizarea şi forma­rea unei atitudini angajante la specialiştii noştri în sensul creşterii eficienţei economice pe seama actului de inovare şi invenţie. Cît de oportun este acest Simpozion se poate vedea din rezultatele obţinute pe linia cercetării ştiinţifice, în perioada 1982—1985, peri­oadă corespunzînd celor patru ediţii ale simpozionului , au fost preluate şi aplicate 237 invenţii şi inovaţii, cu o efici­enţă economică generală de 563 milioane lei, materializată în creşteri de producţie, în re­ducerea de consumuri mate­riale şi energetice, în reduceri de importuri etc. Numai în perioada noiembrie 1984 — noiembrie 1985 s-au preluat pentru aplicare şi generalizare in judeţ peste 90 invenţii şi inovaţii, cu o eficienţă de peste 63 milioane lei. Vom aminti doar cîteva din cele mai reprezentative invenţii şi inovaţii prezentate în cadrul simpozioanelor: Dispozitiv au­tomat de reglare a frînelor autoturismelor ; Dispozitiv au­tomat de rulare liberă a roţi­lor de automobil ; Maşină pentru şlefuit vopseaua pe au­toturisme ; Cadru de susţinere metalică pentru galerii de mină ; Procedeu de obţinere a fibrei poliamidice termosta­­bile ; Instalaţie de sablare a pieselor ; Dispozitiv de avans pentru obţinerea contracţiei ţesăturilor ; Procedeu de rea­lizare a planşeelor de beton armat ; Panou de faţadă din beton uşor ; Procedeu de co­­polimerizare a etilenei cu ace­­tat de vinil ; Componduri de polietilenă pentru armături la uşile autoturismelor. Organizarea anuală a Sim­pozionului privind invenţiile şi inovaţiile a avut ca efect creş­terea numărului de muncitori şi specialişti cu preocupări în acest domeniu. în prezent, ju­deţul nostru numără 5 540 ino­vatori, faţă de 4 791 ci­i erau în 1981, iar numărul total al invenţiilor şi inovaţiilor în­registrate este de 318 în 1985, faţă de 290 în 1981. în aceeaşi perioadă de timp, în întreg judeţul s-au aplicat 1 573 in­venţii şi inovaţii. Se cuvin de asemenea amintite întreprin­derile care s-au afirmat în mod deosebit la cele patru ediţii ale Simpozionului, ob­­ţinînd rezultate bune în apli­carea sau generalizarea in­venţiilor şi inovaţiilor pre­zentate : întreprinderea de Reţele Electrice, Institutul de Reactori Nucleari Energetici, Combinatul Petrochimic, Tex­tila, Trustul Antrepriză Gene­rală de Construcţii Montaj, întreprinderea Electroargeş. Dacă realizările amintite mai sus oglindesc eforturile încununate de succes ale ce­lor peste 6 000 de inventatori şi inovatori argeşeni în a pro­mova cu consecvenţă tot ce este nou, modern în tehnică, de a concepe şi a inova pro­duse cu parametri tehnici şi calitativi superiori, în noul plan cincinal, 1986—1990, exi­genţele sunt şi mai mari. „Pîn­­ în 1990 — spunea tovarăşul NICOL­AE CEAUŞESCU la Congresul Ştiinţei şi Învăţa­­mîntului — produsele româ­neşti realizate trebuie să fie la nivelul celor mai bune produse similare pe plan mon­dial, iar, în unele domenii, să se situeze pe primul loc“, „în acelaşi timp — cităm din cuvîntul tovarăşei ELENA CEAUŞESCU — vom trece de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă a industriei, a agriculturii şi a celorlalte ra­muri ale economiei naţionale. O atenţie deosebită se va a­­corda realizării unei noi cali­tăţi a muncii şi vieţii între­gului popor, creşterii gradului de civilizaţie şi bunăstare a naţiunii noastre socialiste* Este un obiectiv de mare însemnătate economică şi pe deplin realizabil care ilustrea­ză încrederea conducerii parti­dului nostru faţă de creaţia tehnică a specialiştilor, a in­ventatorilor şi inovatorilor, încrederea în capacitatea teh­­nico-productivă a oamenilor muncii din întreprinderi. Ne-am promis ca, sub condu­cerea Comitetului judeţean de partid, la nivelul municipiu­lui, oraşelor şi în întreprin­deri, să se constituie colective formate din activişti, specia­lişti, cadre cu înaltă califica­re care să analizeze şi să sta­bilească împreună cu organi­zaţiile de partid, cu conduce­rile întreprinderilor, direcţiile de acţiune pentru valorifica­rea superioară a potenţialului tehnic şi uman, pentru lărgi­rea cadrului de participare a maselor la actul de creaţie ştiinţifică şi tehnică. Ideile, mari sau mici, nu vin singure. Noul trebuie căutat cu pasiune şi perseverenţă. A-ţi face datoria faţă de pa­trie şi partid nu înseamnă doar a-ţi îndeplini, fie şi e■­­xemplar, atribuţiile de servi­ciu. A-ţi face datoria faţă de patrie şi partid înseamnă să cauţi, zilnic, metode şi soluţii noi pentru modernizarea pro­ducţiei şi a produselor, pentru a încorpora în oricare produs cît mai puţine materii prime şi materiale, combustibil şi energie, dar cît mai multă inteligenţă, cît mai multă muncă vie. Dr. ing. Alexandru CAPÄTTNÄ, preşedintele Comisiei Judeţene a Inginerilor şi Tehnicienilor Argeş I Ştiinţa, creativitatea. — factori primordiali ai dezvoltării economice Lucrare de Romulus CONSTANTINESCU. ARGES NR. 1/1986 - pag. 2 Crnduculatului „Argeşul constituie o ilustrare grăitoare a justeţei politicii partidului nostru de dezvoltare puternică a industriei socialiste, de amplasare a forţelor de producţie şi a unităţilor industriale pe întregul teritoriu al ţării, în toate judeţele, asigurînd în acest fel ridicarea la viață nouă, la o civilizaţie socialistă avansată, a tuturor localită­ţilor, a întregului nostru popor." NICOLAE CEAUŞESCU CEAUŞESCU şi ARGEŞUL Poporul român, independent şi suveran, sărbătoreşte in acest ianuarie 1986, ca de fiecare dată, într-o atmosferă de însu­­fleţitor entuziasm, ziua de naş­tere a celui mai iubit şi mai stimat fiu al naţiunii — tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU, se­­cretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Re­publicii Socialiste România, ca expresie a dragostei neţărmurite pe care o poartă ilustrului nos­tru conducător, erou comunist, personalitate proeminentă a lumii contemporane. Pentru toţi cei ce trăim şi mun­cim pe plaiurile argeşene, viaţa şi activitatea revoluţionară a to­varăşului NICOLAE CEAUŞESCU se constituie într-un sublim sim­bol al luptei românilor pentru statornicie, pentru progres şi libertate, al acţiunii ferme, cu­tezătoare şi clarvăzătoare a partidului nostru comunist, in scopul transformării fundamen­tale a României intr-o ţară nouă, socialistă, multilateral dezvolta­tă, iubitoare de pace şi de în­ţelegere între popoare. Comuniştii din Argeş, toţi lo­cuitorii judeţului nostru poar­tă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU o deosebită stimă pentru activitatea sa plină de dîrzenie, desfăşurată pe aceste locuri incă din anii tinereţii sale revoluţionare. Totodată, îşi ex­primă deplina lor recunoştinţă pentru faptul că tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU i-a re­prezentat, în mod strălucit, in­tre anii 1952 şi 1969, ca deputat în Marea Adunare Naţională, perioadă în care Argeşul a cu­noscut o continuă evoluţie eco­nomică şi social-culturală. „Cunosc bine Piteştiul încă din 1935 — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — cînd am lucrat aici ca secretar al U.T.C.-ului, l-am cunoscut şi în anii de după 23 August. De alt­fel, după cum ştiţi, mult timp am fost deputat in Piteşti ; pe atunci discutam şi ne gîndeam la unele lucruri în legătură cu dezvoltarea economico-socială a oraşului...". Rememorînd anii luptei anti­fasciste, împotriva exploatării şi a asupririi, aducem un prim plan şi acum, în momentele de săr­bătoare, însemnatele acţiuni re­voluţionare organizate de tînă­­rul comunist NICOLAE CEAUŞESCU în zona Argeş — Muscel, în unităţile industriei textile din Piteşti, la minele de la Godeni şi Poienari, în şcolile de meserii sau în atelierele din Cîmpulung, în comunele Valea Mare şi Mioarele. La 1 mai 1935, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a reprezentat tine­retul din această zonă la Confe­rinţa Regionalei Oltenia a Uni­unii Tineretului Comunist, care s-a desfăşurat în condiţii de ile­galitate la Rîmnicu Vîlcea. La 1 ianuarie 1936, din ini­ţiativa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Piteşti s-a or­ganizat Filiala Argeş a Blocu­lui Democratic, prin intermediul căreia, partidul comunist a des­făşurat variate activităţi politi­ce; printre ele menţionăm şi ti­părirea, în acest oraş, a ziaru­lui „Omul liber". După 23 August 1944, tovară­şul NICOLAE CEAUŞESCU a continuat să îndrume, cu deose­bită competenţă, activitatea or­ganizaţiilor comuniste de partid şi de tineret din Argeş, contri­­buind, totodată, la rezolvarea unor importante aspecte politi­ce şi economice locale. La 16 aprilie 1947, a participat la şe­dinţa extraordinară a Biroului Comitetului judeţean Argeş al partidului, cu care prilej s-au dezbătut, în principal, căile am­­plificării luptei pentru înfringe­­rea reacţiunii, munca de partid la sate şi problema intensifică­rii activităţii tineretului unm al alegătorilor în patru Ie­gislaturi consecutive — 195* 1?­71, 1961 ?i 1965. Karasi NICOLAE CEAUŞESCU a real­zat numeroase întîlniri cu oa­meni ai muncii din industrie , din agricultură, precum şi di alte sectoare de activitate, con­tribuind decisiv, în această par­te a ţării, la începutul opere l­a industrializare, la finalizarea pro­cesului de transformare revolu­ţionară a satelor, la dezvoltare tuturor domeniilor social-cultu­rale. La 22 martie 1965, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a fost investit cu cea mai înaltă funcţie de conducere a partidului nos­tru. Anii următori vor consacra Argeşul ca una dintre cele mai puternice zone economice şi so­­cial-culturale ale României con­temporane, aspect datorat, în primul rînd, atenţiei cu totul deosebite acordate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU acestor tradiţionale plaiuri româneşti. „Judeţul Argeş — apreciază conducătorul­ partidului şi sta­tului nostru — s-a dezvoltat pu­ternic în ultimii 20 de ani, a devenit unul din centrele im­portante ale industriei româ­neşti, ocupînd astăzi locul pa­tru pe ţară. Aceasta se reflectă în marile unităţi petrochimice construite aici, în marile obiec­tive industriale din construcţia de maşini, din industria uşoară şi din alte domenii, în creşterea producţiei de petrol şi de căr­bune. Intr-adevăr, Argeşul con­­stituie o ilustrare grăitoare a justeţei politicii partidului nostru Din gîndirea social — politică a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU C­unoscută şi apreciată u­­nanim, în ţară şi peste hotare, personalitatea proeminetă a secretarului ge­neral al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, în­truneşte calităţi de excepţie , profunzime şi rigoare ştiinţi­­că, deosebită capacitate de analiză şi sinteză, mare pute­re de surprindere şi exprima­re în formulări teoretice veri­tabile a liniilor şi tendinţelor de evoluţie ale sistemului so­cial, flexibilitate şi precizie în argumentare, inegalabilă receptivitate la nou şi la ce­rinţele obiective ale dezvoltă­rii, inepuizabile disponibilităţi la cooperare şi conlucrare în scopul promovării progresului multilateral, pe fondul activi­tăţii practice, revoluţionare a­­totcuprinzătoare şi eficiente, în care se îmbină dialectic, armonios, luciditatea critică şi neliniştea creatoare. S-a spus, şi nu fără temei, că „nu exis­tă creaţie în nici unul din do­meniile socialului în care să nu fie înglobat un apreciabil spirit critic“. Actul autentic de creaţie nu este posibil fă­ră a exprima critic marginile pe care le cuprinde produsul activităţii anterioare, limitele a ceea ce s-a creat sau s-a produs pînă la un moment dat (moment generic al unui nou act creator); „nimic nu poate împinge, nu te poate stimula la progres atunci cînd spiritul critic lîncezeşte, cuprins de somnolenţă sau adormire“. Numai atunci cînd este viu, aprins, spiritul critic oxige­nează actul creaţiei, îl anco­rează în real şi-i dă forţa au­tenticităţii. Luciditatea critică dă măsurii măsură, relevă responsabilitatea cu care sunt încărcate întreprinderile trans­formatoare ale vieţii sociale, stimulează drumul căutărilor, dă tăria încercărilor, creează curajul acţionat, îndeamnă la raportări permanente la co­mandamentele epocii, la obiec­tivele pe care partidul le sta­bileşte în urma investigării şi interpretării materialist-dia­­lectice a realităţii sociale. De aceea, procesul construcţiei so­cialiste este conceput de parti­dul nostru, de secretarul ge­neral, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Re­publicii, ca un proces de pro­fundă originalitate, de perma­nentă şi veritabilă creaţie is­torică în care se unesc poten­tele creatoare, „starea de ve­ghe constructivă“, ale întregu­lui popor pentru punerea în valoare a posibilităţilor şi re­surselor materiale şi urmare de care dispunem. Elementul hotărîtor care potenţează acti­vitatea creatoare îl constituie angajarea politică a fiecăruia în parte şi a colectivităţii în ansamblul său, în concepţia P.C.R., a se­cretarului general al partidu­lui, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, acţiunea şi an­gajarea politică integrează procesele şi eforturile teore­tice şi practice de modelare, de adecvare permanentă a re­laţiilor social-umane şi a rea­lităţilor sociale la cerinţele o­­biective ale dezvoltării şi ale legilor generale de dezvoltare socială în scopul înfăptuirii o­­biectivelor înscrise în Progra­mul partidului. Exprimînd interese de cla­să şi reflectînd obiectiv rea­litatea socială, politicul — ca fundament al acţiunii politice — constituie instrumentul, dar şi calea, modalitatea prin ca­re realitatea socială devine ma­terie pentru acţiunea socială transformatoare, obiectiv de luptă, domeniu al efortului colectiv. Acţiune - creaţie -practică revoluţionară

Next