Argeş, 1986 (Anul 21, nr. 1-12)
1986-01-01 / nr. 1
Sift inimă, cin&tixe! Flori de aleasa cinstire Se adună puritatea supremă în cuvinte, şi-n fiecare o ţară trăieşte şi-un popor, ce îşi rostesc, slăvind-o, credinţa-n demnitate, în libertate,-n pace, în veşnic tricolor. Elenei Ceauşescu, azi, îi aduce ţara în zi aniversară cîte-o garoafâ-n dar, şi "La mulţi ani !" îi spune, spre fericirea ţării pe care o slujeşte cu patos legendar. Credinţa ,ca în ţară, şi în partid, şi-n ştiinţă azi o cinstim, din inimi, şi o slăvim în cînt. Elena Ceauşescu cînd spunem, spunem pacea I şi ştiinţa românească cuprinse în cuvint. Demn patriot în spirit, în faptă şi-n visare, cutezătoare minte şi eminent savant, suflet în pieptul ţării, purtînd în suflet ţara I şi dîndu-i azi în lume sclipiri de diamant, I Muncind, gîndind, visînd pentru partid şi ţară cu inima bătîndu-i adine pentru popor alături de EROUL ce-i este ţării-n frunte, gîndindu-i, împreună, un falnic viitor. Elena Ceauşescu e-ntruchiparea vie a dragostei de ţară, a-ncrederii-n partid. Cînd "La mulţi ani !" îi spunem, acum, în România, flori în priviri şi-n inimi petalele-şi deschid. Dan SLATINEANU _______________________________________________) În contextul actual, cînd revoluţia tehnico-ştiinţifică a devenit parte integrantă a oricărui proces productiv sau flux tehnologic, este lesne de înţeles ce sarcini mari revin specialiştilor, tuturor cadrelor tehnice în asigurarea transpunerii în viaţă a obiectivelor cuprinse în Hotărîrea adoptată la Congresul Ştiinţei şi învăţămîntului, document prin care se adresează o vibrantă chemare oamenilor de ştiinţă, cercetătorilor, inginerilor, proiectanţilor ca, prin activitatea de zi cu zi, să se acţioneze ferm în direcţia modernizării mijloacelor materiale din dotare, să fie înlocuite tehnologiile perimate, neeconomicoase şi energofage. Aşa cum spunea tovarăşa academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU în cuvîntul la deschiderea lucrărilor Congresului Ştiinţei şi învăţămîntului, „...este necesar ca cercetarea ştiinţifică să se angajeze cu toate forţele în realizarea programelor de cercetare, în elaborarea de noi tehnologii, în introducerea mai rapidă în producţie a cuceririlor ştiinţei şi tehnicii moderne în toate domeniile de activitate“. In Argeş au fost iniţiate o serie de acţiuni menite să mobilizeze forţa creatoare a muncitorilor, a inginerilor, a specialiştilor în vederea soluţionării problemelor tehnice prioritare din judeţ, a intensificării cercetării ştiinţifice, a dezvoltării tehnologice şi introducerii progresului tehnic, în cadrul acestor acţiuni, un loc important îl ocupă organizarea anuală în Argeş, începînd din anul 1982, a Simpozionului Naţional de Invenţii şi Inovaţii, ajuns, la cea de a IV-a ediţie, avînd ca obiectiv principal cunoaşterea şi generalizarea aplicării invenţiilor şi inovaţiilor, preluarea spre aplicare a unor invenţii şi inovaţii din alte judeţe, sensibilizarea şi formarea unei atitudini angajante la specialiştii noştri în sensul creşterii eficienţei economice pe seama actului de inovare şi invenţie. Cît de oportun este acest Simpozion se poate vedea din rezultatele obţinute pe linia cercetării ştiinţifice, în perioada 1982—1985, perioadă corespunzînd celor patru ediţii ale simpozionului , au fost preluate şi aplicate 237 invenţii şi inovaţii, cu o eficienţă economică generală de 563 milioane lei, materializată în creşteri de producţie, în reducerea de consumuri materiale şi energetice, în reduceri de importuri etc. Numai în perioada noiembrie 1984 — noiembrie 1985 s-au preluat pentru aplicare şi generalizare in judeţ peste 90 invenţii şi inovaţii, cu o eficienţă de peste 63 milioane lei. Vom aminti doar cîteva din cele mai reprezentative invenţii şi inovaţii prezentate în cadrul simpozioanelor: Dispozitiv automat de reglare a frînelor autoturismelor ; Dispozitiv automat de rulare liberă a roţilor de automobil ; Maşină pentru şlefuit vopseaua pe autoturisme ; Cadru de susţinere metalică pentru galerii de mină ; Procedeu de obţinere a fibrei poliamidice termostabile ; Instalaţie de sablare a pieselor ; Dispozitiv de avans pentru obţinerea contracţiei ţesăturilor ; Procedeu de realizare a planşeelor de beton armat ; Panou de faţadă din beton uşor ; Procedeu de copolimerizare a etilenei cu acetat de vinil ; Componduri de polietilenă pentru armături la uşile autoturismelor. Organizarea anuală a Simpozionului privind invenţiile şi inovaţiile a avut ca efect creşterea numărului de muncitori şi specialişti cu preocupări în acest domeniu. în prezent, judeţul nostru numără 5 540 inovatori, faţă de 4 791 cii erau în 1981, iar numărul total al invenţiilor şi inovaţiilor înregistrate este de 318 în 1985, faţă de 290 în 1981. în aceeaşi perioadă de timp, în întreg judeţul s-au aplicat 1 573 invenţii şi inovaţii. Se cuvin de asemenea amintite întreprinderile care s-au afirmat în mod deosebit la cele patru ediţii ale Simpozionului, obţinînd rezultate bune în aplicarea sau generalizarea invenţiilor şi inovaţiilor prezentate : întreprinderea de Reţele Electrice, Institutul de Reactori Nucleari Energetici, Combinatul Petrochimic, Textila, Trustul Antrepriză Generală de Construcţii Montaj, întreprinderea Electroargeş. Dacă realizările amintite mai sus oglindesc eforturile încununate de succes ale celor peste 6 000 de inventatori şi inovatori argeşeni în a promova cu consecvenţă tot ce este nou, modern în tehnică, de a concepe şi a inova produse cu parametri tehnici şi calitativi superiori, în noul plan cincinal, 1986—1990, exigenţele sunt şi mai mari. „Pîn în 1990 — spunea tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU la Congresul Ştiinţei şi Învăţamîntului — produsele româneşti realizate trebuie să fie la nivelul celor mai bune produse similare pe plan mondial, iar, în unele domenii, să se situeze pe primul loc“, „în acelaşi timp — cităm din cuvîntul tovarăşei ELENA CEAUŞESCU — vom trece de la dezvoltarea extensivă la cea intensivă a industriei, a agriculturii şi a celorlalte ramuri ale economiei naţionale. O atenţie deosebită se va acorda realizării unei noi calităţi a muncii şi vieţii întregului popor, creşterii gradului de civilizaţie şi bunăstare a naţiunii noastre socialiste* Este un obiectiv de mare însemnătate economică şi pe deplin realizabil care ilustrează încrederea conducerii partidului nostru faţă de creaţia tehnică a specialiştilor, a inventatorilor şi inovatorilor, încrederea în capacitatea tehnico-productivă a oamenilor muncii din întreprinderi. Ne-am promis ca, sub conducerea Comitetului judeţean de partid, la nivelul municipiului, oraşelor şi în întreprinderi, să se constituie colective formate din activişti, specialişti, cadre cu înaltă calificare care să analizeze şi să stabilească împreună cu organizaţiile de partid, cu conducerile întreprinderilor, direcţiile de acţiune pentru valorificarea superioară a potenţialului tehnic şi uman, pentru lărgirea cadrului de participare a maselor la actul de creaţie ştiinţifică şi tehnică. Ideile, mari sau mici, nu vin singure. Noul trebuie căutat cu pasiune şi perseverenţă. A-ţi face datoria faţă de patrie şi partid nu înseamnă doar a-ţi îndeplini, fie şi e■xemplar, atribuţiile de serviciu. A-ţi face datoria faţă de patrie şi partid înseamnă să cauţi, zilnic, metode şi soluţii noi pentru modernizarea producţiei şi a produselor, pentru a încorpora în oricare produs cît mai puţine materii prime şi materiale, combustibil şi energie, dar cît mai multă inteligenţă, cît mai multă muncă vie. Dr. ing. Alexandru CAPÄTTNÄ, preşedintele Comisiei Judeţene a Inginerilor şi Tehnicienilor Argeş I Ştiinţa, creativitatea. — factori primordiali ai dezvoltării economice Lucrare de Romulus CONSTANTINESCU. ARGES NR. 1/1986 - pag. 2 Crnduculatului „Argeşul constituie o ilustrare grăitoare a justeţei politicii partidului nostru de dezvoltare puternică a industriei socialiste, de amplasare a forţelor de producţie şi a unităţilor industriale pe întregul teritoriu al ţării, în toate judeţele, asigurînd în acest fel ridicarea la viață nouă, la o civilizaţie socialistă avansată, a tuturor localităţilor, a întregului nostru popor." NICOLAE CEAUŞESCU CEAUŞESCU şi ARGEŞUL Poporul român, independent şi suveran, sărbătoreşte in acest ianuarie 1986, ca de fiecare dată, într-o atmosferă de însufleţitor entuziasm, ziua de naştere a celui mai iubit şi mai stimat fiu al naţiunii — tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, ca expresie a dragostei neţărmurite pe care o poartă ilustrului nostru conducător, erou comunist, personalitate proeminentă a lumii contemporane. Pentru toţi cei ce trăim şi muncim pe plaiurile argeşene, viaţa şi activitatea revoluţionară a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU se constituie într-un sublim simbol al luptei românilor pentru statornicie, pentru progres şi libertate, al acţiunii ferme, cutezătoare şi clarvăzătoare a partidului nostru comunist, in scopul transformării fundamentale a României intr-o ţară nouă, socialistă, multilateral dezvoltată, iubitoare de pace şi de înţelegere între popoare. Comuniştii din Argeş, toţi locuitorii judeţului nostru poartă tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU o deosebită stimă pentru activitatea sa plină de dîrzenie, desfăşurată pe aceste locuri incă din anii tinereţii sale revoluţionare. Totodată, îşi exprimă deplina lor recunoştinţă pentru faptul că tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU i-a reprezentat, în mod strălucit, intre anii 1952 şi 1969, ca deputat în Marea Adunare Naţională, perioadă în care Argeşul a cunoscut o continuă evoluţie economică şi social-culturală. „Cunosc bine Piteştiul încă din 1935 — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — cînd am lucrat aici ca secretar al U.T.C.-ului, l-am cunoscut şi în anii de după 23 August. De altfel, după cum ştiţi, mult timp am fost deputat in Piteşti ; pe atunci discutam şi ne gîndeam la unele lucruri în legătură cu dezvoltarea economico-socială a oraşului...". Rememorînd anii luptei antifasciste, împotriva exploatării şi a asupririi, aducem un prim plan şi acum, în momentele de sărbătoare, însemnatele acţiuni revoluţionare organizate de tînărul comunist NICOLAE CEAUŞESCU în zona Argeş — Muscel, în unităţile industriei textile din Piteşti, la minele de la Godeni şi Poienari, în şcolile de meserii sau în atelierele din Cîmpulung, în comunele Valea Mare şi Mioarele. La 1 mai 1935, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a reprezentat tineretul din această zonă la Conferinţa Regionalei Oltenia a Uniunii Tineretului Comunist, care s-a desfăşurat în condiţii de ilegalitate la Rîmnicu Vîlcea. La 1 ianuarie 1936, din iniţiativa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la Piteşti s-a organizat Filiala Argeş a Blocului Democratic, prin intermediul căreia, partidul comunist a desfăşurat variate activităţi politice; printre ele menţionăm şi tipărirea, în acest oraş, a ziarului „Omul liber". După 23 August 1944, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a continuat să îndrume, cu deosebită competenţă, activitatea organizaţiilor comuniste de partid şi de tineret din Argeş, contribuind, totodată, la rezolvarea unor importante aspecte politice şi economice locale. La 16 aprilie 1947, a participat la şedinţa extraordinară a Biroului Comitetului judeţean Argeş al partidului, cu care prilej s-au dezbătut, în principal, căile amplificării luptei pentru înfringerea reacţiunii, munca de partid la sate şi problema intensificării activităţii tineretului unm al alegătorilor în patru Iegislaturi consecutive — 195* 1?71, 1961 ?i 1965. Karasi NICOLAE CEAUŞESCU a realzat numeroase întîlniri cu oameni ai muncii din industrie , din agricultură, precum şi di alte sectoare de activitate, contribuind decisiv, în această parte a ţării, la începutul opere la industrializare, la finalizarea procesului de transformare revoluţionară a satelor, la dezvoltare tuturor domeniilor social-culturale. La 22 martie 1965, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU a fost investit cu cea mai înaltă funcţie de conducere a partidului nostru. Anii următori vor consacra Argeşul ca una dintre cele mai puternice zone economice şi social-culturale ale României contemporane, aspect datorat, în primul rînd, atenţiei cu totul deosebite acordate de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU acestor tradiţionale plaiuri româneşti. „Judeţul Argeş — apreciază conducătorul partidului şi statului nostru — s-a dezvoltat puternic în ultimii 20 de ani, a devenit unul din centrele importante ale industriei româneşti, ocupînd astăzi locul patru pe ţară. Aceasta se reflectă în marile unităţi petrochimice construite aici, în marile obiective industriale din construcţia de maşini, din industria uşoară şi din alte domenii, în creşterea producţiei de petrol şi de cărbune. Intr-adevăr, Argeşul constituie o ilustrare grăitoare a justeţei politicii partidului nostru Din gîndirea social — politică a tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Cunoscută şi apreciată unanim, în ţară şi peste hotare, personalitatea proeminetă a secretarului general al P.C.R., tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, întruneşte calităţi de excepţie , profunzime şi rigoare ştiinţică, deosebită capacitate de analiză şi sinteză, mare putere de surprindere şi exprimare în formulări teoretice veritabile a liniilor şi tendinţelor de evoluţie ale sistemului social, flexibilitate şi precizie în argumentare, inegalabilă receptivitate la nou şi la cerinţele obiective ale dezvoltării, inepuizabile disponibilităţi la cooperare şi conlucrare în scopul promovării progresului multilateral, pe fondul activităţii practice, revoluţionare atotcuprinzătoare şi eficiente, în care se îmbină dialectic, armonios, luciditatea critică şi neliniştea creatoare. S-a spus, şi nu fără temei, că „nu există creaţie în nici unul din domeniile socialului în care să nu fie înglobat un apreciabil spirit critic“. Actul autentic de creaţie nu este posibil fără a exprima critic marginile pe care le cuprinde produsul activităţii anterioare, limitele a ceea ce s-a creat sau s-a produs pînă la un moment dat (moment generic al unui nou act creator); „nimic nu poate împinge, nu te poate stimula la progres atunci cînd spiritul critic lîncezeşte, cuprins de somnolenţă sau adormire“. Numai atunci cînd este viu, aprins, spiritul critic oxigenează actul creaţiei, îl ancorează în real şi-i dă forţa autenticităţii. Luciditatea critică dă măsurii măsură, relevă responsabilitatea cu care sunt încărcate întreprinderile transformatoare ale vieţii sociale, stimulează drumul căutărilor, dă tăria încercărilor, creează curajul acţionat, îndeamnă la raportări permanente la comandamentele epocii, la obiectivele pe care partidul le stabileşte în urma investigării şi interpretării materialist-dialectice a realităţii sociale. De aceea, procesul construcţiei socialiste este conceput de partidul nostru, de secretarul general, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, preşedintele Republicii, ca un proces de profundă originalitate, de permanentă şi veritabilă creaţie istorică în care se unesc potentele creatoare, „starea de veghe constructivă“, ale întregului popor pentru punerea în valoare a posibilităţilor şi resurselor materiale şi urmare de care dispunem. Elementul hotărîtor care potenţează activitatea creatoare îl constituie angajarea politică a fiecăruia în parte şi a colectivităţii în ansamblul său, în concepţia P.C.R., a secretarului general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, acţiunea şi angajarea politică integrează procesele şi eforturile teoretice şi practice de modelare, de adecvare permanentă a relaţiilor social-umane şi a realităţilor sociale la cerinţele obiective ale dezvoltării şi ale legilor generale de dezvoltare socială în scopul înfăptuirii obiectivelor înscrise în Programul partidului. Exprimînd interese de clasă şi reflectînd obiectiv realitatea socială, politicul — ca fundament al acţiunii politice — constituie instrumentul, dar şi calea, modalitatea prin care realitatea socială devine materie pentru acţiunea socială transformatoare, obiectiv de luptă, domeniu al efortului colectiv. Acţiune - creaţie -practică revoluţionară