Argeş, 1987 (Anul 22, nr. 1-12)
1987-01-01 / nr. 1
CTITOR DE TARA, CTITOR DE ISTORIE (Urmare din рад. 1) fructificare in politica neabătută de perfecţionare a întregii vieţi economico-sociale, capabilă să asigure punerea largă în valoare a întregului potenţial material şi uman al ţării, să consolideze independenţa acesteia. Dialogul permanent, direct cu oamenii muncii din toate domeniile de activitate, cu întregul popor este o caracteristică a stilului de lucru al secretarului general al partidului, exprimînd încrederea în capacitatea şi priceperea oamenilor muncii, în forţele creatoare ale naţiunii noastre socialiste, convingerea că numai legătura directă cu problemele concrete ale construcţiei socialiste poate asigura eficienţa deciziei politice, afirmând superioritatea democraţiei socialiste. Preţuim în mod deosebit contribuţia tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU la păstrarea nealterată şi dezvoltarea valorilor naţionale, la înflorirea învăţămîntului, ştiinţei, artelor, a întregii vieţi spirituale a poporului, la îmbogăţirea minunatului tezaur de cultură şi civilizaţie al României socialiste. Emulaţia spirituală a oamenilor muncii, puterea lor creatoare, declanşată de angajarea conştientă în edificarea noii orînduiri, îşi găsesc o concludentă expresie în Festivalul naţional al muncii şi creaţiei „Cîntarea României“, iniţiat de secretarul general al partidului. Sunt străbătute de originalitate şi caracterizate prin profunzime ideile şi tezele tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU privind locul şi rolul propulsiv al conştiinţei socialiste în actuala etapă şi în perspectiva înaintării spre comunism, elaborarea şi promovarea consecventă a principiilor umanismului socialist, revoluţionar. „Totul pentru om, pentru bunăstarea lui“, esenţa esenţei revoluţiei şi construcţiei socialiste, reprezintă piatra unghiulară a întregului program de dezvoltare a patriei, deviza sub semnul căreia se desfăşoară neostenita activitate a secretarului general al partidului. Avînd un rol determinant în elaborarea politicii externe a partidului şi statului nostru, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU desfăşoară o activitate neobosită pentru înfăptuirea ei, afirmîndu-se drept cel mai autorizat exponent al năzuinţelor de pace şi progres ale poporului român, ca o personalitate proeminentă a vieţii internaţionale, ca un militant de seamă al mişcării comuniste şi muncitoreşti mondiale, promotor al principiilor şi normelor relaţiilor de tip nou dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste şi muncitoreşti, în conştiinţa întregii umanităţi, Preşedintele României socialiste s-a impus cu strălucire ca Erou al păcii mondiale, ca o conştiinţă mereu trează pusă cu hotărîre în slujba paşnicei lupte pentru salvgardarea bunului cel mai de preţ al omenirii — viaţa. Sărbătorind pe tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, Argeşul — minunată ctitorie a ultimelor două decenii de istorie — celebrează, cu mîndrie şi recunoştinţă, devenirile de substanţă revoluţionară săvîrşite în aceşti peste 20 de ani de construcţie socialistă, ani care au fost trăiţi de argeşeni prin descătuşarea unor energii uriaşe, consacrate ridicării pe o treaptă superioară a întregii lor activităţi. Epopeea construcţiei socialiste poartă şi aici, în Argeş, pecetea de gînd înţelept şi cutezătoare acţiune a tovarăşei academician doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, militant de seamă al partidului, om de ştiinţă de largă recunoaştere internaţională, care uneşte intr-o viziune armonioasă luciditatea omului politic şi responsabilitatea savantului. împreună cu secretarul general al partidului, tovarăşa ELENA CEAUŞESCU contribuie — în calitate de deputat de Argeş în Marea Adunare Naţională, prin prezenţa în mijlocul argeşenilor cu sfatul şi cu fapta — la necontenita înflorire a acestui colţ de ţară. Argeşenii nu uită nici o clipă faptul că chipul nou al acestor locuri, modernele platforme industriale, rodnicia ogoarelor, marile împliniri în destinul localităţilor, al oamenilor, sunt indisolubil legate de ajutorul, îndrumarea şi sprijinul decisiv ale tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU. In cadrul a nenumărate vizite de lucru, conducătorul iubit al partidului şi statului nostru a participat atît la amplasarea majorităţii obiectivelor industriale, cit şi la debutul lor productiv, fiind considerat, pe drept, ctitorul Argeşului contemporan, aşa cum este ctitorul României moderne. De numai două decenii încoace, Argeşul amintirilor voievodale este „cetate de scaun“ pentru industrii şi tehnologii de vîrf, pentru o agricultură intensivă, de mare productivitate. Este loc de izbîndă pentru cele mai îndrăzneţe formule arhitecturale, al confortului şi civilizaţiei. Este în acelaşi timp şi un adevărat „şantier“ al construcţiei şi optimizării umane, perimetru de înflorire spirituală şi afirmare plenară a personalităţii atît de complexe a omului de tip nou. Cu uneltele lor de crez, de muncă şi creaţie, sutele de mii de Meşteri mari de la Argeş şi-au urmat cu neclintită încredere Conducătorul, printr-un sublim efort constructiv, ridicind noi şi noi „capitale“ — ale chimiei şi petrochimiei, ale construcţiei de maşini, ale electronicii şi electrotehnicii. Trăind în libertate şi demnitate aceşti ani de exemplar şi pilduitor dinamism constructiv, oamenii de la Argeş au dobîndit la rîndu-le, prin lucrarea vizionară a iubitului nostru Conducător, rezonanţa marilor idei, cutezanţa faptelor aşezate în chip patriotic la temelia tuturor izbînzilor româneşti. Şi aceasta fiindcă opţiunile fundamentale ale strategiei şi tacticii partidului nostru, care poartă amprenta gîndirii tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, au fost evaluate cu realism şi clarviziune ştiinţifică, cu sentimentul suprem al responsabilităţii istorice. Argeşul trăieşte azi la marea tensiune a civilizaţiei socialiste, fiind o adevărată emblemă a României contemporane. Prin tot ce are mai bun şi mai frumos, cu rădăcinile coborînd în istorie şi legendă, trăind la puterea certitudinii realul sentiment al viitorului, Argeşul nu numai că aparţine unei Ţări la a cărei măreţie contribuie în hărnicie şi demnitate, dar mai cu seamă aparţine unei EPOCI, unui CTITOR care a marcat definitoriu această epocă, dîndu-i cu strălucire un nume pentru eternitate : EPOCA NICOLAE CEAUŞESCU. Este temeiul de cuget şi simţire pe care se înalţă urarea străbună, adresată tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, de ani mulţi, cu sănătate şi putere de muncă, spre a conduce partidul şi ţara spre cele mai înalte culmi de progres şi civilizaţie. Este temeiul de adîncă dragoste şi recunoştinţă pe care reaşezăm, la ceas aniversar, angajamentul nostru, al tuturor argeşenilor, de a munci mai mult şi mai bine, cu dăruire şi pricepere, urmînd astfel înaltul exemplu al Eroului României, strălucitul cîrmaci al destinelor naţiunii noastre socialiste. . Actualitatea Manifestări omagiale » In reţeaua cinematografică din întregul judeţ, în aceste zile au loc expuneri, simpozioane, dialoguri-dezbatere, mese rotunde susţinute de activişti de partid şi de stat, de intelectuali de diverse profile, închinate aniversării zilei de naştere a conducătorului stimat şi iubit al partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Manifestările sunt însoţite de filme : „Al patriei erou între eroi“, „România — deceniului IX“, „România — ţara mea“, „Primăvara patriei socialiste“, „Cunună de lauri“, „Partidul, patria, poporul“ ş.a. Numeroase manifestări omagiale au loc în aceste zile şi la Câmpulung , la Casa orăşeneasca de cultură — expunerea „Concepţia P.C.R., a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, privind realizarea unui sistem trainic de securitate în Europa şi în întreaga lume“ şi o seară de poezie şi muzică tînără intitulată „O patrie, un partid, o conştiinţă“ ; la Casa sindicatelor — expoziţia de carte social-politică „Epoca Nicolae Ceauşescu — epoca de aur a României socialiste“, organizată de Biblioteca C.C.S. şi Muzeul orăşenesc ; la căminele culturale din Apa Sărată şi Visat — expunerea „Treptele Argeşului în Epoca Nicolae Ceauşescu“. Sîmbătă (24.1), la Schitu Goleşti, Vilcele-Merişani şi Aninoasa, iar duminică (25.1) la Priboieni, sub genericul „Glorie partidului, glorie României socialiste“, a fost programată expunerea „Nicolae Ceauşescu — o viaţă dedicată progresului multilateral al patriei“, urmată de programe artistice susţinute de formaţii de amatori din mai multe localităţi. • La Casa de cultură a ştiinţei şi tehnicii pentru tineret Piteşti (corpul A), a avut loc (23,1) simpozionul „Opera şi activitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu — strălucită contribuţie la dezvoltarea creatoare a teoriei şi practicii construcţiei socialismului“. Cu acest prilej a fost vernisată şi expoziţia de carte „Din gândirea social-politică a tovarăşului Nicolae Ceauşescu“. Tot aici, s-a deschis expoziţia de filatelie „Momente din glorioasa noastră istorie naţională*. La Casa orăşenească de culturală Costeşti, a fost organizată (2011) o săptămână culturală intitulată „Slăvind eroul, slăvim o ţară“, în fiecare zi , la sediu, în unităţi economice, în instituţii — au avut loc manifestări evocând activitatea conducătorului partidului şi statului nostru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, reliefînd creşterea contribuţiei revoluţionare a tinerei generaţii în epoca de edificare a socialismului. Printre manifestările omagiale, amintim şi expoziţia de pictură a artistei amatoare Venera Toma, laureată a Festivalului naţional „Cintarea României“. între două zăpezi înşelătoare — aşa incit longevivii rămaşi împietriţi ca nişte borne de hotar la graniţa timpului, Negoiu şi Moldoveanu nu-şi leapădă căciulile fumurii — se strecoară către noi, ca un fiu rătăcitor prin văioagele misterioase ale Făgăraşilor, mezinul vestitor de viaţă al anului — făurarul. Ii dăm bineţe şi-l iertăm pentru caznele la care ne-a supus, răbdători şi încrezători cum suntem, şi aflaţi în prieteşug veşnic cu anotimpurile de-acum şi dintotdeauna. Primim, aşadar, la „curţile dorului“ solia de pace a iernii învinse din nou şi ne orânduim, gospodăreşte, pregătindune pentru o nouă ofensivă, pentru aceeaşi luptă dusă pe frontul muncii, a cărei tactică o ştim din veac şi din care va trebui să ieşim musai învingători. Argeşul — îmblînzitorul şarpe de lumină — îşi cheamă şi Aşadar, el fiii risipiţi printre muscele şi colnice şi, colcăind sub cupolele de răcoare, se aseamănă cu un arbore rămuros culcat, în care sevele, întoarse din drum, caută rădăcinile în locul frunzelor şi fructelor trădătoare de azi-toamnă. Iar argeşenii — cei care-şi trag numele şi renumele de la acest arbore de apă ce a înfruntat mileniile unind puterea Danubiului cu semeţia Carpaţilor — îşi freacă paloşul palmelor pîndit derugina aşteptării, ascultînd chemarea de sine, îndemnul sîng°lui năvălindu-le în vine. Ultimele stele de răcoare cad sinucigaşe pentru sănătatea gliei, împlinind pohiticile de belşug ale seminţelor. Clepsidra abia Semne de carte înainte! răsturnată toarce caietul de speranţă în fire diafane şi trainice pentru urzeala zilelor ce vor veni. Din străfund de veacuri, şoapte turnate în pocale de gheaţă ne-mplintă auzul. Şi, mai de aproape, deacum opt decenii, glasurile celor flămînzi hrăniţi cu gloanţe, în aşezămîntul moldav chiar Flămînzi numit, se-aud rostind — glas de ţărani foşti şi rămaşi credincioşi ai brazdei — în zbaterile griului spre luminarea de ziuă de sub zăpezi, porunci de belşug şi-ndemn la lupta pentru rodirea cea nouă şi dătătoare de izbîndă deacum un sfert de veac de cînd ne-am înfrăţit întru lucrarea dimpreună a pămîntului. între două zăpezi care nu ne mai pot înşela, atunci când il primim în case pe mezinul calendarului, februarie cel nestatornic, cuvine-se dar să trecem gresia speranţei peste tăişul coasei, să crestăm pe răbojul timpului semn de eternitate pentru viaţa trezită la viaţă, să punem peste focul somnului încă un braţ din vreascuri de vise ce se vor împlini în acest an al cutezanţei. Să privim trezirea din veacuri — blinda neodihnă a bătrânului Ordesos — să luăm aminte la drumeţirea cea fără de istova apelor се-şi schimbă chipul de gheţuri şi omăt, dar îşi păstrează, pentru noi şi pentru grînele noastre, trupul neîntinat şi purtător de rod. E vremea poruncilor de belşug, e ceasul chemării la luptă — pentru tine însuţi, pentru noi înşine, pentru toţi înşişi. Aşadar, înainte ! Nicolae ROTARU ROMÂNIEI“ FESTIVALUL NAŢIONAL „CINTAREA Cenaclul ,,Ioan Andreescu“, la ana deceniu Arta amatoare sau arta de amatori ? Răspunsul la această întrebare ne este dat de lucrările membrilor cenaclului de artă plastică „Ioan Andreescu“ din Piteşti care, iată, a aniversat de curând un deceniu de la înfiinţare. Retrospectiv privind, după dificultăţile inerente începutului de drum, aceşti artişti se pun mult suflet, dar şi talent, s-au înfăţişat cu tot mai mult curaj iubitorilor de frumos prin numeroase expoziţii colective sau personale nu doar la Piteşti, dar şi la Curtea de Argeş, Câmpulung, Slatina, Constanţa, Ploieşti, Sibiu, Arad şi Bucureşti, demonstrând — prin argumentele artei — nivelul matur la care s-a ajuns. Premiile obţinute de-a lungul acestui deceniu, dintre care cele mai preţioase sunt cele dobîndite în Festivalul naţional „Cântarea României", evidenţiază contribuţia fiecărui membru al cenaclului piteştean la naşterea şi afirmarea unei noi calităţi în munca lor artistică. Pe de altă parte, dezvoltarea aptitudinilor, însuşirea cunoştinţelor teoretice, asimilarea graduală a meşteşugului artistic, precum şi prezenţa lucidă, ancorată în problematica realităţilor socialiste, au constituit acele praguri majore, stimulatorii pentru perfecţionarea necontenită a activităţii de creaţie. La expoziţia retrospectivă organizată în holul Palatului Culturii — sub al cărui patronaj excelent se desfăşoară activitatea cenaclului — a participat toată suflarea acestei grupări, cu lucrări selecţionate din creaţia fiecărui membru în parte. Expoziţia cuprinde pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi artă populară. Pictura domină cantitativ spaţiul expoziţional, impunîndu-se publicului cu lucrări ale unor autori a căror bogată activitate le recomandă numele : Ioana Mugescu, Constantin Mosoia, Nicolae Burcă, Vasile Preca, Florin Dumitrana, Paula Lambă, Ion Podoprigor, Elena Gentea, Tamara Tomina, Xenia Popescu, Ion Popescu, Monica Savu, la care se adaugă, în mod necesar, mai tinerii Cristian Neacşu, Daniela Crăciun, Benone Burciu, Silvia Ungureanu, Alexandrina Dorina Sima, Rodica Doloc, Timotei Zamfira, Teodor Zețu, Emanuel Zoe, Liliana Prioteasa, Rodica Donescu. Sculptura este reprezentată prin lucrările prolificului Nicolae Nica şi ale lui Mircea Păun, iar grafica — prin Maria Dirijorul şi compozitorul Radu Paladi, preşedintele juriului concursului coral „Ciprian Porumbescu“, desfăşurat spre sfîrşitul lui noiembrie ’86 la Suceava, opina că „ fost un concurs în care au excelat corurile de cameră. Totul s-a desfăşurat la cote foarte exigente, departajarea făcîndu-se anevoios". în această competiţie de înalt nivel, din cele 33 coruri participante, Premiul I şi Trofeul „Ciprian Porumbescu“ au fost cucerite de corul mixt de cameră „CLASIC“ al Sindicatului învăţămînt Piteşti. Cu numai două săptămâni înainte, la reuniunea corală „I.D. Chirescu", de la Constanţa, „CLASIC“ pătrundea, impre-Ananian şi Tiberiu Turigel. Arta decorativă şi populară este prezentă prin creaţiile Ecaterinei Nicolau, Constantin Samoilă şi Mihail Nicolau. ...Aşadar, nu artă amatoare, ci artă de amatori. Este în această corectură implicată şi dorinţa membrilor cenaclului „Ioan Andreescu“ de a confirma sau reconfirma prin lucrări de aleasăsensibilitate, de a fi din ce în ce mai selectivi în această muncă artistică unde spiritul critic ajută să se vegheze, pe mai departe desfăşurarea efortului artistic, contribuind,astfel, prin exemplul lor cetăţenesc, la îmbogăţirea peisajului nostru cultural, sionîndu-i pe specialişti, în rîndul celor mai bune formaţii corale din ţară. Ulterior, la prestigiosul concurs al corurilor de cameră de la Braşov (14—15 dec. 1986), „CLASIC“ obţinea încă un premiu, chiar dacă el a fost al doilea. Şi, nu se putea altfel, artiştii piteşteni au crezut de cuviinţă să ofere chiar piteştenilor o sîmbătă de decembrie greu de uitat, în faţa unui public numeros, corul, soliştii de muzică cultă Ileana Ropcea, Ion Stăniloiu, Alex. Circo şi Gh. Păuşescu, împreună cu actorii Mihaela Lupu şi Emilian Cortea au susţinut, în sala Teatrului „Al. Davila", un spectacol complex de muzică şi poezie caracterizat printr-un înalt nivel artistic. Dar cine este „CLASIC“ ? Corul, condus de prof. Magdalena Ioan, a luat fiinţă în urmă cu numai un an. Este deci cea mai tînără formaţie corală din Argeş ! Are deja un palmares de invidiat, obţinut în competiţie cu coruri cu îndelungată tradiţie. Argumentele acestei spectaculoase afirmări: intonaţie curată, nuanţare fină, sonoritate frumoasă, un repertoriu dificil, echilibrat ca formă şi stil, ales cu grijă şi realizat cu sensibilitate şi muzicalitate. Marile disponibilităţi ale corului constau în calitatea vocilor coriştilor, alese cu grijă de dirijoarea Magdalena Ioan, cea care afirmă că are în cor numai „oameni ai sufletului, oameni ai cîntului“, talentaţi, ambiţioşi, personalităţi distincte, oameni de profesii diferite. Un cor alcătuit din autentici pasionaţi pentru muzica corală. Un alt argument al acestor succese de rezonanţă naţională îl constituie talentul şi competenţa dirijoarei Magdalena Ioan, profesionalismul dublat de patima sa de a „construi" coruri. De notat este şi orientarea sa spre un repertoriu de esenţă şi mare dificultate, variat ca structură compoziţională, de la clasic la modern, de la naţional la universal, ca şi realizarea lui cu scrupulozitate şi originalitate, primind finisarea pînă la evidenţierea conţinutului ideatic şi poetico-muzical, pînă la transmiterea fiorului artistic. Toate acestea denotă acel profesionalism fără de care nu poate fi posibil succesul. Şi un ultim argument: sprijinul moral şi material de care s-a bucurat corul, sprijin acordat de organele sindicale locale, ceea ce a făcut ca în Argeş să se mai nască un cor bun, a căni; ambiţie este să ducă mai departe tradiţia corală argeşeană de renume naţional şi internaţional. Dan BOGDAN Oameni ai sufletului, oameni ai cîntului ARGEȘ NR. 1/1987 — pag. 2