Argus, decembrie 1922 (Anul 13, nr. 2890-2912)

1922-12-06 / nr. 2890

I­I ■r ILIG eu er­or, 1 ZWIE­EL & H St -. ărăţiei.UIT vinde ZuRESCU to — Tel- 9/9 Ipoteca cedez rang I imobil provincie 500.0"i cu 26 la sută. Adresaţi Mincu- Iescu Luzeşti 2 JOBERNIK & DRUCKER! Bucureşti Timişoara 1 Str. Mi­hai Vodă I Str.I.C.Brătianu2.11 COMPOZIŢIE DE METAL ALB PENTRU LAGARE IN TOATE ALIAJELE si pentru orice REZISTENTA Furnizează prompt la Preţuri convenabile Fabrica de Armaturi N. Pedvisocar & Co. SAR. Bucureşti Str. Vultur ’9 Telefon 55­19 f 3 - 30*000 kgr 50.­2000 5-20 1-3 je ff Bascule Poduri Decimale de Stejar Terezii Cântare Farmaceutice Greutăţi de Fontă şi Alamă Din Depozit, numai En gros şi verificate Instalaţi­uni complecte noi in reparaţiuni de Fascula-Poduri Se execută conştiincios in toată ţara de specialiştii Fabrice! Birou! şi f­abrica: F. Szoeke —T­ucu­reşti, Strada General Florescu 9.— I NUMAI flnUlOl NUMAI ENGROS ^lyKIlKI ENGROS de Dame $1 Bărbăteşti Chiloţi, Mânuşi, toate culorile A sosit un mare transport şi sa pus In vânzare cu preturi de concurenţa la Magazinul­­— NATHAM MANTEL Bucureşti, °nlevariul ■'''aria 7­ ucureş­i ENTAGON HUTCHINSON PARIS Cei mai buni Galoşi5'Şoşoni FZKRIS De vânzare la foste magazinele _____din ţară.____ Marca „PENTAGON” este cel mai bun din lume. — Pentru Entres­a se adresa la: „STEAUA AL­BASTRA” Str. Carol, 35. Bucureşti H. BRAUNSTEIN La „Cocoşul de Aur1', laş. ț| B. L^WIP^RT Armianskaia, 71. Chişinău Lampa da calitate Cinevoeşte să economisească, întrebuinţează numai această Lampă d 1/2 ’/att. N­ITURI eftine şi imediat predabile din depozit Ploeşti ALSCHER & FALK — ŞURUBURI, MITURI PIULIŢE — ENGROS PLOEŞTI Biroul: Strada Pacai 1 Deposit: Calea Oilor 52 Reprezentanţi generali şi vânzarea exclusivă pentru în­treaga Românie al produselor fabrice­ de şuruburi şi mărfuri forjate BARTEIHUSS & SUCHT, BIELITZ Noutate pt. România Mare SOBE Originale SWOBODA cu regularea căldurii la gradul dorit printr'un dis­­positiv special, care funcţionează în mod automatic ;i ■ u ■■ Fabricaţiile străină ===== Arde antracit, lemn, coks, umplându-se odată la 24 ore Mare ssortimant la ABI ORNSTEIN Str.­­Jâmpineanu 16 Telefon 36 ,66 şi 42 37 t 11 Paltoane Sptuşk­e cu Satin, Kara­ktul şi mătase Qemie­ Paltoane Kimono Raglane Haine aata şi sport Confecţie Superioară pent­u bărbaţi, băeţî şi copii, asortiment todea­­una complect Prima Fabrică Ceho-Slovaca pentru conffectiuni de HAINE BARBATEST! Bucureşti, Str. Berzei 94 Bucureşti Str. Berzei 94 96­­MATACH MACELARU) Şoşoni şi Galoşi Se repară prin Vulcanizare repară pri­ma Lustraterra din Str. Kara­­gheorghevici9,aplicându-se tălpi şi tocuri nou­ da cauciuc Garantăm durabilitatea pe tot sezonul da iarnă. TORPEDO Excelentele şi mult apreciatele Maşini de Serbs Claviatura Universală. Şerbul lu două culori. Vânzarea exclusivă pentru România Veche, Basara­bia şi Bucovina Compania POST Bucureşti, Cal. Victoriei 54 Telefon 29147 Reprezentant General: Chartos recepr, Bucureşti Bureau Tec­hnic, str. Luterană 8, Tebci­ lHi­­ caută post similar 16 ani practică Referinţe prim or­din. A se adresa Căsuţa Poştală No. 461. Bucureşti 13894 toi ELECTRICE Dinamuri, Electromotoare latsriale Electrice Cotoare de benzin? se găsesc în depozit la Ingineri Popești S Creț» — BUCUREȘTI — Telef. 37164 Belvedere 3 .■ I W­ if GARNITURI DE ASBEST gaafftatT KLING­ERIT CÂNEPA cu SEU De vânzare 1 Benzinmotor Deutz 22 P nou 1 Dynamo A. E. G. 60 Amp; 115 Volt nou A se adresa G. Doglioni Strada Mircea Vodă 33, Bu­n eşti Almanach «ARGUS” Bătrânii neau spus că după cum i­a singur că 2 şi cu fac 4 aşa este FIRUL .BAG“ cel mai bun fir în ghem©. jurubiţ© şi mosoare ! ContablKcorespondent germana, româna franceza perfect steno-dactilograf, caută ocupaţie pentru câte­va ore pe zi. Adre­saţi Căsuţa poştală 36, Bucureşti Geamuri de prin­ calitate furnizează or­ce cantitate din depozit şi direct de la fabricile din ţară cu preţuri reduse Fierăria Vulcanul Bucureşti Calea Văcă­reşti 21 14091 Preservative^ L­­-P Depose© Marque Im n­u sunt cele mai rezistente O© vânzare la Dimguerii, * i - ’’t ne xi ’mul Almanach „ARGUs"" Veritabilele PASTILE VALDA nu se vând decât în cutii cu textul francez și care poartă numele ,'ishle vus, cu adresa singurului fabricant H, CA^’ON' E farmac st 49, Rus Reru nur, 49 PARIS 14092 Anilină Sosindu-ne mari tran­sporturi din toate cu­lorile, le punem la dispoziţia clienţilor noştri cu preţurile fabrice! Stănoiu, Levy & Fiu 8tr. Gabroveni, 20 Au spart la: TECHNICIl BUCUREŞTI Smirdan 39 14024 » ARGUS Unificarea impozitelor Propunerile Camerelor de Comerţ din Ardeal şi Banat, Motivările pe articole la anteproiectul de lege pentru unificarea impozitelor Am anuintat că Camera de co­merţ şi industrie din Cluj primind spre studiere si solicitându-i-se pro­punerile si observaţiunile asupra ante-proectivul de lege pentru uni­ficarea contribuţiunlor directe şi înfiinţarea impozitului global, a convocat la o conferinţă Camerii de comerţ şi industrie din Ardeal şi Banat, făcând o serie de propuneri şi motivări. In .Argus" No. 288." am repro­dus o parte din aceste observaţiuni şi sugerări făcute de organele au­torizate ale comerţului şi finanţe­ ardelene, in chestiunea unificărei impozitelor. Redăm astăzi si celelalte propu­neri si motivări cari au fost înain­tate de către camera de comerţ si industrie din Cluj ministerului de fi­nanţe la Bucureşti. CHELTUELILE DIVERSE S'a făcut la ART. 32 aliniatul 1, următoarea observaţie: Cheltuelil© diverse privind­ strict întreprinderea, afară de impozitul ce priveşte însuşi obiectul întreprin­derii, nu e destul de clar, de­oarece toate impozitele privesc obiectul în­treprinderii fiscale o va interpreta după placul lui. La ART. 36 alin. ultim­u’a obiectat cele ce urmează: Din impozitul ce se va stabili pe baza Măruţului ultimului an de exer­citare se va scădea impozitul plătit pe primul­ an, se poate interpella în mai multe feluri. Să zicem că pri­mul bilanţ e pe anul 1920, impune­rea se face în 1921, pe doi ani deo­dată. Dacă se va face impunerea în 1921, atunci pe baza bilanţului de pe anul 1920 se va stabili impozitul pe 1920 şi tot aceia sumă se va stabili şi pe anul 1921, iar pentru anul 1921 se va stabili impozitul pe baza bi­lanţului anului 1921. Deci nu e ne­voie a scădea din impozitul stabilit pe ultimul an, impozitul stabilit pe primul an, urmând ca pe baza bi­lanţului anului trecut să se stabi­lească continuativ pe anul viitor până la încetarea întreprinderii. REDUCERILE DE IMPOZITE La Art. 16: Reducerea la jumătate a impozi­tului ar fi potrivit a o extinde şi a­­supra vechilor cooperative de con­sum „Hangya” şi asupra cooperati­velor de credit înfiinţat® pe baza ve­­chilor legi ale Ardeanul, întrucât acelea sunt înregistrate ca firme la la tribunalele din ţară şi servesc te­resel­e cetăţenilor români, având pen tră la lor te Aiud, respective în Cluj. La Art. 41: La negustori şi industriaşi capita­lul pus în întreprindere nu poate fi egal cu jumătate din cifra afacerilor; acela abia face a cin­cea parte din cifra afacerilor. La societăţile de a­­sigurare inclusiv rezervele tehnice speciale pentru fiecare ramură, de asigurare. REGISTRELE La Art. 42: * Introduce codul comercial din ve­chiul regat şi asupra Ardealului o­­bligând pe toţi negustorii şi indus­triaşii a ţinea registre comerciale de regulă. Această dispoziţie este în contrazicere cu legea industrială şi cu codul comercial al Ardealului, care numai pe aceia ii obligă la ţi­nerea registrelor comerciale, cari au firm© înregistrate la tribunal. IMPOZITE PE SALARII La Art 43. Propunerea să se fixeze cota im­pozitului pe salarii la 8 la sută, iar minimul de existenţă neimposabil a-l fixa anual la 12.000 eventual la 6.000—7.000-8.000­_9.000 lei, potrivit cu art. 60 al proiectului de faţă, în care a stabilit minimul neimpozabil pentru impozitul total, urmând ca a­­cest minimum sâ se stabilească din nou în fiecare an prin legea buge­tului potrivit referinţelor locale şi valutei. MOTIVAREA. Impozitul pe salarii loveşte existenţa funcţionarilor de stat şi particulari, cari nu dispun de averi şi se luptă cu scumpetea cres­cândă a traiului. ONORARII ŞI JETOANE Art. 51 alin. ultim. Onorariile profesioniştilor ca şi je­­toanele de prezenţă fiind taxate la impozitul pe salarii se scad de ase­menea la decl­ara­ţi­uni. Obligativita­tea acestora la impozitul pe salarii ar fi indicat a o decreta în mod pre­cis la art. 43, iar declaraţia acestora pentru impozitul element al VI-lea nu are nici un înţeles, ci numai complică declaraţii fiind expuşi con­tribuabilii la taxări duble. La acest impozit ar trebui decretat, ca în Ar­deal veniturile personalului poştal cu contract adică a magistrilor şi antreprenorilor, cari nu sunt nici funcţionari de stat, ulei negustori sau industriaşi în ce mod se vor taxa. CEI STABILITI IN STRĂINĂ­TATE La Art. 57: Se pune întrebarea că, cetăţenii ro­mâni, cari sunt în străinătate şi nu au venituri sau avere în ţară, asu­pra căror venituri se vor taxa cu impozitul total? In ce mod se va face impunerea lor şi cum se va în­casa de la el impozitul? Această ches­tiune este de mare importanță pen­tru statele interesate, în cari se în­casează asemenea impozite și cu cari suntem sau vom fi în raporturi de reprocitate. IMOBILE Art. 58 alin. penultim: Prin veniturile imobilelor neîn­­scrise la impozitele elementare se înțeleg acele imobile, cari fiind des­­tinate pentru exercitarea unei in­dustrii nu au fost impuse la impo­zitul elementar I și II pentru aceia fiind venitul acelora înglobat în ve­nitul întreprinderii industriale se consideră a fi impus la impozitul elementar al IV-lea, care va fi su­pus și impozitului al VII-lea total. Astfel dacă veniturile din clădirile fabricilor şi terenurilor acestora s’ar evalua pentru impunerea la im­pozitul total, ar urm­a, ca unul şi a­­celaş venit să fie impus de două ori la impozitul total, accentuând din nou că, aceste clădiri nu produc ve­nit, întrucât venitul provine numai din funcţionarea fabricei, de aceia recomandăm să se facă o deosebire între clădiri locuibile şî nelocuibile. La Art. 59 alin. 1:« Vorbeşte de impozitele nescăzute la impozite!» elementara, deşi proiec­tul impozitelor elementare nu a­­cordă nici o scădere de impozite din veniturile impozitelor elementare. MINIMUL DE EXISTENTA1 Art. 60. Minimul de existenţă, a­­dică de neimpozabil fixat la 6.000, 7000, 8.000 şi 9.000 lei îl aflăm de prea mic, cerând ridicarea lui la 10.000, 11.000, 12.000 și 13.000 lei a­­nual. IMPOZITELE ELEMENTARE La Art. 66: Reducerea impozitelor erement­a­­re pe motivul că contribuabilul nu este impozabil, abstracție făcând că aceste scăderi sunt minimale fiind minimale și impozitele, complică constatarea impozitelor, încurcă­nd impozitul elementar cu cel total, ar fi indicat a rndica minimul de e­­xistenţă al contribuabililor şi decre­tând, ca acei contribuabili a căror venituri nu depăşesc minimul de existenţă să fie scutiţi de impozitul global. IMPOZITELE COMUNELOR La Art. 71: Propunem ca cota accesoriilor im­pozitului pe veniturile comerciale şi industriale pentru comun© şi jude­ţe să fie după posibilitate moderate Întrucât veniturile acestora nu sunt fondate şi sunt exini­se factoasim­inor continue. Propunem mai departe stabilirea cotelor după un procedeu ce se va prevedea in lege, fixând în tot anul prin legea bugetului startului maximul cotelor pentru­ impunerea accesoriilor ce se pot percepe asupra impozitelor elementar­­e indicate în proiectul de faţă, in­dicând, că totalul accesoriilor nu pot depăşi impozitul elementar asu­pra căruia se aşează. DELEGATUL CONTRIBUABI­LILOR La Art. 74 şi 76: Partea cea mai mare a impozite­lor provenind din impozitul pe ve­niturile comerciale şi Industriala, cu tot dreptul cerem ca delegatul contribuabililor şi supleantul să fie desemnaţi dintre­­contribuabilii co­mercianţi şi industriaşi, prezentaţi de către Camera de comerţ şi In­dustrie pentru toate comisiunile de impunere şi pentru comisiunile de apel. Să se decreteze că preşedintele comisiunei nu poate fi delegatul fiscului care în ambele comisiuni e reprezentantul fiscului şi totdeo­dată raportorul­ comision­­ilor. La Art. 79 alin. ultim. Nu Înţelegem ca şedinţele comi­siunei pentru impunerile la venitul total să nu fie publice. De ce să fie exclus controlul, când e vorba de constatarea veniturilor publice. Aceste şedinţe şi pentru aceia ar trebui să fie publice, ca să nu fie suspectat­ membrii comisiunei de parţialitate. RECURSURILE La Art. 81: Să se decreteze că deriziunile co­misiunei de apel privitoare la ches­tiunile de evaluare numai pentru motive de casaţie (exces de putere necomfietinţă şi violare de drept) se pot ataca cu recurs la casaţie. In acest fel de cazuri contribuabilii t nui pot rămâne neapăraţi de drept, lege­a trebuie sa prevadă tot felul de posibilităţi. La Art. 82: Referinţele Ardealului diferând de cele ale vechiului regat, propunem­­instituirea unei subcomisiuni spe­ciale în Cluj pentru Ardeal, care îşi va înainta hotărârea sa pentru a­­sigurarea normelor unitare în în­treaga ţară pentru aprobarea comi­siunei centrale din Bucureşti. APARAREA CONTRIBUABI­LULUI La Art. 83: Propunem ca înaintea tribunalul­­ui şi Curţii de casaţie să aibă drep­tul de apărare contribuabilul, fie în persoană, fie prin reprezentan­tul său. DECLARAŢIILE La Art. 89: Cerem ca formularele declaraţî­ a­­nilor să fie cât de simple, nu ca în­ trecut, când nici funcţionarii fis­cali nu erau în stare să le complec­­teze. Cerem mai departe ca acelea pentru mtaoritâlţil© maghiare şi germane să se redacteze şi în limba acelora. la Art. 103: Sancţiunea pentru Deţinerea în regulă a registrelor comerciale, ce­rem a o restrânge numai pentru­ negustorii şi industriaşii cu firma înregistrate la tribunal şi a scuti pe micii negustori şi industriaşi de această obligaţie .snefiind to­stare a purta registre, necunoscând legea contabilităţii.­­ La Art. 109:­­ Cerem modificarea legii de urmă­rire în legătură cu reorganizarea administraţiei financiare, întrucât nu corespunde împrejurărilor actu­ale şi nu este în concordanţă nici cu legile administrative, nici cu­ legislaţiunea specială a Ardealului IMPOZITE SUPLIMENTARE La Art. 112, aliniatul 7: Sa menţine pentru Ardeal impo­zitul suplimentar pentru îngrijirea bolnavilor, ceea ce e in contrazicere cu art. 60. Cerem abrogarea şi a a­­cestui supliment, întrucât toate ins­­tituţiunile sanitare sunt de stat şî jigneşte interesele contribuabililor din Ardeal. Menţinerea acestui im­pozit ar fi ilegală şi pentru aceea că dările principale ungare asupra cărora s-a înfiinţat se abrogă prin­­ prezentul proiect, astfel nu poate­­ sta suplimentul fără fond. Nu se aminteşte desipr® impozitul­ din câştigurile de loterie, care e în vi­goare in Ardeal, acest impozit se menţine sau e înlocuit cu impozitul pe veniturile valorilor mobiliare. La AH. 114: Cerem să fie înlocuită depunerea sumelor afectat© de comercianţii particulari pentru rezervele speciale pentru diferenţe de curs, cu un act de garanţie dat de vre-un Institut de credit din ţară. Pe încheiere remarcăm, că în Art deal e in vigoare un cod comercial special, o legislativne civilă specială jurisdicţiune penală pentru contra­venţii specială, cum şi legea de ur­mărire judiciară specială, care dis­pune fi asupra racerdurei autorită­ mta in străinătate Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti roagă pentru ulti­­ma dată pe comercianţii şi indus­­triaşii din ţară, să-i comunice până la 8 Decembrie viitor, nu­mele creditorilor lor din străină­­tate, cu arătarea sumei datorită fiecăruia din ei, pe felul de va­­lută. Comisiunea pentru regularea plăţilor in valută străină, se află la Londra şi prin două telegrame consecutive a cerut Camerei a­ ceste ştiinţe. Orice întârziere In comunicarea acestor date va fi păgubitoare in* tereselor comercianţilor şi ludas* triaşilor noştri. Discreţiunea cea mai completă peste date. debitor a consemnat întreaga sumă datorită. Pretinsul creditor a poprit și In mâinile unul tertiu, prin jude­cătoria corespunzătoare, alte măr­furi, iar pentru ridicarea acestei noul măsuri s’a cerut din nou depunerea banilor de către debitor. Astfel orişi cine, din şicană, poate răscoli Întreg patrimoniul acelui chemat la jude­cată, căci termenii art 908 C. Comerţ cer depunerea Întregii sume în toate cazurile pentru ridicarea oricărui se­chestru sau poprire. Şi atunci ne în­trebăm de unde până unde un X ca­re se pretinde creditor, fără nici un titlu, numai pentru că porneşte in judecată şi depune o parte di® su­mă să bulverseze astfel situaţiunea unul­a poate nevinovat Pentru ce această preferinţă acordată de lege reclamantului într’un proces faţă de pârâtul posesor al bunurilor ori cre­ditor al terţilor? * Pe această stare de lucruri inter­vine — ca o lumină — art. 617 din Pr. Civ. 1900 care glăsuește : „In toate cazurile dacă datornicul va da garantie îndestulătoare jude­cata va putea ridica sechestrul de asigurare". Iată textul adevărat juridic. Jude­cata care a apreciat sechestrarea a­preciază și ridicarea sechestrului. Şi mai omeneşte nu se poate. * In primul rând de unde ştie ju­decata că X care a pornit acţiunea este într’adevăr creditorul lui Y. Se ştie atât: că a introdus o acţiune contra lui Y. Fie cu titlu, fie fără titlu. In toate cazurile creditorul pretins creditor care sechestrează a­­sigurator nu este decât un creditor eventual, un simplu „postulantOr art 1718 Cod Civil nu vorbește de postulant! ci ide creditori și cre­ditor definitiv este numai acela care a dobândit o sent­ință definitivă, care-și poate scoate în vânzare gajul debitorului său. Numai creditorul definitiv putea chiar la Roma să-şi ţie debitorul „in­­­carceres privata“ să exercite asupra lui „pignoris capi­o" sau „bonorum venditio". Ceilalţi sunt creditori „posibili" care-i apreciază judecata, pe baza cauțiunei depuse sau at­ăcând o ochire asupra titlului. Cine trebue să aprecieze situaţiunea ,pretinsuluî debitorii ? Tot judecata. Nu există aci un drept asupra pa­trimoniului cuiva fiindcă pentru e­­xistenţa acestui drept ce cere­­m drept de creanţă şi o obligaţiu­ne per­sonală. Şi aci este numai o „preten­­ţiune" pe care judecata o apreciază provizor. O asemenea modificare principială nu putea fi fără efect asupra dispo­ziţiunilor anterioare. Instanţele noa­stre, în cea mai mare parte, au sim­ţit aceasta şi se cunosc cazuri în cari tribunale comerciale au ridicat se­chestre asigurătoare bazându se pe art 617 Pr. Civ. „după apreciere**. Instanţa noastră supremă va tran­şa această chestiune. Nicolae Weisengrin Avocat colosntul­­ G31B ferată dept linia Bucu­reşti-Predeal GARA BUDA AMENINŢATA DE FOC PLOEŞTI, 4. _ Azi după a­­miază s’au desprins dintr’un tren care se afla lângă gara Băicoi, 20 vagoane cisterne pline cu ţiţei. Vagoanele au pornit in josul u­­nei pante spre gara Rada, in a­­propierea căreia s’au răsturnat, sfărâm­ându-se. Ţiţeiul scurs din ele a luat foc, formând o mare de flăcări. Gara Buda Hind ameninţată, au plecat la faţa locului posturile de pompieri din Ploești. Turburariie diin Tracia Sofia, 4. — (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară confirmă tur­­burările din Tracia occidentală şi anunţă, că pe alocuri, bandele au avut ciocniri cu trupele greceşti. Guvernul bulgar se va mărgini să întărească paza graniţelor din., spre Tracia, ...... * mm.

Next