Argus, decembrie 1922 (Anul 13, nr. 2890-2912)
1922-12-06 / nr. 2890
II ■r ILIG eu eror, 1 ZWIEEL & H St -. ărăţiei.UIT vinde ZuRESCU to — Tel- 9/9 Ipoteca cedez rang I imobil provincie 500.0"i cu 26 la sută. Adresaţi Mincu- Iescu Luzeşti 2 JOBERNIK & DRUCKER! Bucureşti Timişoara 1 Str. Mihai Vodă I Str.I.C.Brătianu2.11 COMPOZIŢIE DE METAL ALB PENTRU LAGARE IN TOATE ALIAJELE si pentru orice REZISTENTA Furnizează prompt la Preţuri convenabile Fabrica de Armaturi N. Pedvisocar & Co. SAR. Bucureşti Str. Vultur ’9 Telefon 5519 f 3 - 30*000 kgr 50.2000 5-20 1-3 je ff Bascule Poduri Decimale de Stejar Terezii Cântare Farmaceutice Greutăţi de Fontă şi Alamă Din Depozit, numai En gros şi verificate Instalaţiuni complecte noi in reparaţiuni de Fascula-Poduri Se execută conştiincios in toată ţara de specialiştii Fabrice! Birou! şi fabrica: F. Szoeke —Tucureşti, Strada General Florescu 9.— I NUMAI flnUlOl NUMAI ENGROS ^lyKIlKI ENGROS de Dame $1 Bărbăteşti Chiloţi, Mânuşi, toate culorile A sosit un mare transport şi sa pus In vânzare cu preturi de concurenţa la Magazinul— NATHAM MANTEL Bucureşti, °nlevariul ■'''aria 7 ucureşi ENTAGON HUTCHINSON PARIS Cei mai buni Galoşi5'Şoşoni FZKRIS De vânzare la foste magazinele _____din ţară.____ Marca „PENTAGON” este cel mai bun din lume. — Pentru Entresa se adresa la: „STEAUA ALBASTRA” Str. Carol, 35. Bucureşti H. BRAUNSTEIN La „Cocoşul de Aur1', laş. ț| B. L^WIP^RT Armianskaia, 71. Chişinău Lampa da calitate Cinevoeşte să economisească, întrebuinţează numai această Lampă d 1/2 ’/att. NITURI eftine şi imediat predabile din depozit Ploeşti ALSCHER & FALK — ŞURUBURI, MITURI PIULIŢE — ENGROS PLOEŞTI Biroul: Strada Pacai 1 Deposit: Calea Oilor 52 Reprezentanţi generali şi vânzarea exclusivă pentru întreaga Românie al produselor fabrice de şuruburi şi mărfuri forjate BARTEIHUSS & SUCHT, BIELITZ Noutate pt. România Mare SOBE Originale SWOBODA cu regularea căldurii la gradul dorit printr'un dispositiv special, care funcţionează în mod automatic ;i ■ u ■■ Fabricaţiile străină ===== Arde antracit, lemn, coks, umplându-se odată la 24 ore Mare ssortimant la ABI ORNSTEIN Str.Jâmpineanu 16 Telefon 36 ,66 şi 42 37 t 11 Paltoane Sptuşke cu Satin, Karaktul şi mătase Qemie Paltoane Kimono Raglane Haine aata şi sport Confecţie Superioară pentu bărbaţi, băeţî şi copii, asortiment todeauna complect Prima Fabrică Ceho-Slovaca pentru conffectiuni de HAINE BARBATEST! Bucureşti, Str. Berzei 94 Bucureşti Str. Berzei 94 96MATACH MACELARU) Şoşoni şi Galoşi Se repară prin Vulcanizare repară prima Lustraterra din Str. Karagheorghevici9,aplicându-se tălpi şi tocuri nou da cauciuc Garantăm durabilitatea pe tot sezonul da iarnă. TORPEDO Excelentele şi mult apreciatele Maşini de Serbs Claviatura Universală. Şerbul lu două culori. Vânzarea exclusivă pentru România Veche, Basarabia şi Bucovina Compania POST Bucureşti, Cal. Victoriei 54 Telefon 29147 Reprezentant General: Chartos recepr, Bucureşti Bureau Technic, str. Luterană 8, Tebci lHi caută post similar 16 ani practică Referinţe prim ordin. A se adresa Căsuţa Poştală No. 461. Bucureşti 13894 toi ELECTRICE Dinamuri, Electromotoare latsriale Electrice Cotoare de benzin? se găsesc în depozit la Ingineri Popești S Creț» — BUCUREȘTI — Telef. 37164 Belvedere 3 .■ I W if GARNITURI DE ASBEST gaafftatT KLINGERIT CÂNEPA cu SEU De vânzare 1 Benzinmotor Deutz 22 P nou 1 Dynamo A. E. G. 60 Amp; 115 Volt nou A se adresa G. Doglioni Strada Mircea Vodă 33, Bun eşti Almanach «ARGUS” Bătrânii neau spus că după cum ia singur că 2 şi cu fac 4 aşa este FIRUL .BAG“ cel mai bun fir în ghem©. jurubiţ© şi mosoare ! ContablKcorespondent germana, româna franceza perfect steno-dactilograf, caută ocupaţie pentru câteva ore pe zi. Adresaţi Căsuţa poştală 36, Bucureşti Geamuri de prin calitate furnizează orce cantitate din depozit şi direct de la fabricile din ţară cu preţuri reduse Fierăria Vulcanul Bucureşti Calea Văcăreşti 21 14091 Preservative^ L-P Depose© Marque Im nu sunt cele mai rezistente O© vânzare la Dimguerii, * i - ’’t ne xi ’mul Almanach „ARGUs"" Veritabilele PASTILE VALDA nu se vând decât în cutii cu textul francez și care poartă numele ,'ishle vus, cu adresa singurului fabricant H, CA^’ON' E farmac st 49, Rus Reru nur, 49 PARIS 14092 Anilină Sosindu-ne mari transporturi din toate culorile, le punem la dispoziţia clienţilor noştri cu preţurile fabrice! Stănoiu, Levy & Fiu 8tr. Gabroveni, 20 Au spart la: TECHNICIl BUCUREŞTI Smirdan 39 14024 » ARGUS Unificarea impozitelor Propunerile Camerelor de Comerţ din Ardeal şi Banat, Motivările pe articole la anteproiectul de lege pentru unificarea impozitelor Am anuintat că Camera de comerţ şi industrie din Cluj primind spre studiere si solicitându-i-se propunerile si observaţiunile asupra ante-proectivul de lege pentru unificarea contribuţiunlor directe şi înfiinţarea impozitului global, a convocat la o conferinţă Camerii de comerţ şi industrie din Ardeal şi Banat, făcând o serie de propuneri şi motivări. In .Argus" No. 288." am reprodus o parte din aceste observaţiuni şi sugerări făcute de organele autorizate ale comerţului şi finanţe ardelene, in chestiunea unificărei impozitelor. Redăm astăzi si celelalte propuneri si motivări cari au fost înaintate de către camera de comerţ si industrie din Cluj ministerului de finanţe la Bucureşti. CHELTUELILE DIVERSE S'a făcut la ART. 32 aliniatul 1, următoarea observaţie: Cheltuelil© diverse privind strict întreprinderea, afară de impozitul ce priveşte însuşi obiectul întreprinderii, nu e destul de clar, deoarece toate impozitele privesc obiectul întreprinderii fiscale o va interpreta după placul lui. La ART. 36 alin. ultimu’a obiectat cele ce urmează: Din impozitul ce se va stabili pe baza Măruţului ultimului an de exercitare se va scădea impozitul plătit pe primul an, se poate interpella în mai multe feluri. Să zicem că primul bilanţ e pe anul 1920, impunerea se face în 1921, pe doi ani deodată. Dacă se va face impunerea în 1921, atunci pe baza bilanţului de pe anul 1920 se va stabili impozitul pe 1920 şi tot aceia sumă se va stabili şi pe anul 1921, iar pentru anul 1921 se va stabili impozitul pe baza bilanţului anului 1921. Deci nu e nevoie a scădea din impozitul stabilit pe ultimul an, impozitul stabilit pe primul an, urmând ca pe baza bilanţului anului trecut să se stabilească continuativ pe anul viitor până la încetarea întreprinderii. REDUCERILE DE IMPOZITE La Art. 16: Reducerea la jumătate a impozitului ar fi potrivit a o extinde şi asupra vechilor cooperative de consum „Hangya” şi asupra cooperativelor de credit înfiinţat® pe baza vechilor legi ale Ardeanul, întrucât acelea sunt înregistrate ca firme la la tribunalele din ţară şi servesc teresele cetăţenilor români, având pen tră la lor te Aiud, respective în Cluj. La Art. 41: La negustori şi industriaşi capitalul pus în întreprindere nu poate fi egal cu jumătate din cifra afacerilor; acela abia face a cincea parte din cifra afacerilor. La societăţile de asigurare inclusiv rezervele tehnice speciale pentru fiecare ramură, de asigurare. REGISTRELE La Art. 42: * Introduce codul comercial din vechiul regat şi asupra Ardealului obligând pe toţi negustorii şi industriaşii a ţinea registre comerciale de regulă. Această dispoziţie este în contrazicere cu legea industrială şi cu codul comercial al Ardealului, care numai pe aceia ii obligă la ţinerea registrelor comerciale, cari au firm© înregistrate la tribunal. IMPOZITE PE SALARII La Art 43. Propunerea să se fixeze cota impozitului pe salarii la 8 la sută, iar minimul de existenţă neimposabil a-l fixa anual la 12.000 eventual la 6.000—7.000-8.000_9.000 lei, potrivit cu art. 60 al proiectului de faţă, în care a stabilit minimul neimpozabil pentru impozitul total, urmând ca acest minimum sâ se stabilească din nou în fiecare an prin legea bugetului potrivit referinţelor locale şi valutei. MOTIVAREA. Impozitul pe salarii loveşte existenţa funcţionarilor de stat şi particulari, cari nu dispun de averi şi se luptă cu scumpetea crescândă a traiului. ONORARII ŞI JETOANE Art. 51 alin. ultim. Onorariile profesioniştilor ca şi jetoanele de prezenţă fiind taxate la impozitul pe salarii se scad de asemenea la declaraţiuni. Obligativitatea acestora la impozitul pe salarii ar fi indicat a o decreta în mod precis la art. 43, iar declaraţia acestora pentru impozitul element al VI-lea nu are nici un înţeles, ci numai complică declaraţii fiind expuşi contribuabilii la taxări duble. La acest impozit ar trebui decretat, ca în Ardeal veniturile personalului poştal cu contract adică a magistrilor şi antreprenorilor, cari nu sunt nici funcţionari de stat, ulei negustori sau industriaşi în ce mod se vor taxa. CEI STABILITI IN STRĂINĂTATE La Art. 57: Se pune întrebarea că, cetăţenii români, cari sunt în străinătate şi nu au venituri sau avere în ţară, asupra căror venituri se vor taxa cu impozitul total? In ce mod se va face impunerea lor şi cum se va încasa de la el impozitul? Această chestiune este de mare importanță pentru statele interesate, în cari se încasează asemenea impozite și cu cari suntem sau vom fi în raporturi de reprocitate. IMOBILE Art. 58 alin. penultim: Prin veniturile imobilelor neînscrise la impozitele elementare se înțeleg acele imobile, cari fiind destinate pentru exercitarea unei industrii nu au fost impuse la impozitul elementar I și II pentru aceia fiind venitul acelora înglobat în venitul întreprinderii industriale se consideră a fi impus la impozitul elementar al IV-lea, care va fi supus și impozitului al VII-lea total. Astfel dacă veniturile din clădirile fabricilor şi terenurilor acestora s’ar evalua pentru impunerea la impozitul total, ar urma, ca unul şi acelaş venit să fie impus de două ori la impozitul total, accentuând din nou că, aceste clădiri nu produc venit, întrucât venitul provine numai din funcţionarea fabricei, de aceia recomandăm să se facă o deosebire între clădiri locuibile şî nelocuibile. La Art. 59 alin. 1:« Vorbeşte de impozitele nescăzute la impozite!» elementara, deşi proiectul impozitelor elementare nu acordă nici o scădere de impozite din veniturile impozitelor elementare. MINIMUL DE EXISTENTA1 Art. 60. Minimul de existenţă, adică de neimpozabil fixat la 6.000, 7000, 8.000 şi 9.000 lei îl aflăm de prea mic, cerând ridicarea lui la 10.000, 11.000, 12.000 și 13.000 lei anual. IMPOZITELE ELEMENTARE La Art. 66: Reducerea impozitelor erementare pe motivul că contribuabilul nu este impozabil, abstracție făcând că aceste scăderi sunt minimale fiind minimale și impozitele, complică constatarea impozitelor, încurcănd impozitul elementar cu cel total, ar fi indicat a rndica minimul de existenţă al contribuabililor şi decretând, ca acei contribuabili a căror venituri nu depăşesc minimul de existenţă să fie scutiţi de impozitul global. IMPOZITELE COMUNELOR La Art. 71: Propunem ca cota accesoriilor impozitului pe veniturile comerciale şi industriale pentru comun© şi judeţe să fie după posibilitate moderate Întrucât veniturile acestora nu sunt fondate şi sunt exinise factoasiminor continue. Propunem mai departe stabilirea cotelor după un procedeu ce se va prevedea in lege, fixând în tot anul prin legea bugetului startului maximul cotelor pentru impunerea accesoriilor ce se pot percepe asupra impozitelor elementare indicate în proiectul de faţă, indicând, că totalul accesoriilor nu pot depăşi impozitul elementar asupra căruia se aşează. DELEGATUL CONTRIBUABILILOR La Art. 74 şi 76: Partea cea mai mare a impozitelor provenind din impozitul pe veniturile comerciale şi Industriala, cu tot dreptul cerem ca delegatul contribuabililor şi supleantul să fie desemnaţi dintrecontribuabilii comercianţi şi industriaşi, prezentaţi de către Camera de comerţ şi Industrie pentru toate comisiunile de impunere şi pentru comisiunile de apel. Să se decreteze că preşedintele comisiunei nu poate fi delegatul fiscului care în ambele comisiuni e reprezentantul fiscului şi totdeodată raportorul comisionilor. La Art. 79 alin. ultim. Nu Înţelegem ca şedinţele comisiunei pentru impunerile la venitul total să nu fie publice. De ce să fie exclus controlul, când e vorba de constatarea veniturilor publice. Aceste şedinţe şi pentru aceia ar trebui să fie publice, ca să nu fie suspectat membrii comisiunei de parţialitate. RECURSURILE La Art. 81: Să se decreteze că deriziunile comisiunei de apel privitoare la chestiunile de evaluare numai pentru motive de casaţie (exces de putere necomfietinţă şi violare de drept) se pot ataca cu recurs la casaţie. In acest fel de cazuri contribuabilii t nui pot rămâne neapăraţi de drept, legea trebuie sa prevadă tot felul de posibilităţi. La Art. 82: Referinţele Ardealului diferând de cele ale vechiului regat, propuneminstituirea unei subcomisiuni speciale în Cluj pentru Ardeal, care îşi va înainta hotărârea sa pentru asigurarea normelor unitare în întreaga ţară pentru aprobarea comisiunei centrale din Bucureşti. APARAREA CONTRIBUABILULUI La Art. 83: Propunem ca înaintea tribunalului şi Curţii de casaţie să aibă dreptul de apărare contribuabilul, fie în persoană, fie prin reprezentantul său. DECLARAŢIILE La Art. 89: Cerem ca formularele declaraţî anilor să fie cât de simple, nu ca în trecut, când nici funcţionarii fiscali nu erau în stare să le complecteze. Cerem mai departe ca acelea pentru mtaoritâlţil© maghiare şi germane să se redacteze şi în limba acelora. la Art. 103: Sancţiunea pentru Deţinerea în regulă a registrelor comerciale, cerem a o restrânge numai pentru negustorii şi industriaşii cu firma înregistrate la tribunal şi a scuti pe micii negustori şi industriaşi de această obligaţie .snefiind tostare a purta registre, necunoscând legea contabilităţii. La Art. 109: Cerem modificarea legii de urmărire în legătură cu reorganizarea administraţiei financiare, întrucât nu corespunde împrejurărilor actuale şi nu este în concordanţă nici cu legile administrative, nici cu legislaţiunea specială a Ardealului IMPOZITE SUPLIMENTARE La Art. 112, aliniatul 7: Sa menţine pentru Ardeal impozitul suplimentar pentru îngrijirea bolnavilor, ceea ce e in contrazicere cu art. 60. Cerem abrogarea şi a acestui supliment, întrucât toate instituţiunile sanitare sunt de stat şî jigneşte interesele contribuabililor din Ardeal. Menţinerea acestui impozit ar fi ilegală şi pentru aceea că dările principale ungare asupra cărora s-a înfiinţat se abrogă prin prezentul proiect, astfel nu poate sta suplimentul fără fond. Nu se aminteşte desipr® impozitul din câştigurile de loterie, care e în vigoare in Ardeal, acest impozit se menţine sau e înlocuit cu impozitul pe veniturile valorilor mobiliare. La AH. 114: Cerem să fie înlocuită depunerea sumelor afectat© de comercianţii particulari pentru rezervele speciale pentru diferenţe de curs, cu un act de garanţie dat de vre-un Institut de credit din ţară. Pe încheiere remarcăm, că în Art deal e in vigoare un cod comercial special, o legislativne civilă specială jurisdicţiune penală pentru contravenţii specială, cum şi legea de urmărire judiciară specială, care dispune fi asupra racerdurei autorită mta in străinătate Camera de comerţ şi industrie din Bucureşti roagă pentru ultima dată pe comercianţii şi industriaşii din ţară, să-i comunice până la 8 Decembrie viitor, numele creditorilor lor din străinătate, cu arătarea sumei datorită fiecăruia din ei, pe felul de valută. Comisiunea pentru regularea plăţilor in valută străină, se află la Londra şi prin două telegrame consecutive a cerut Camerei a ceste ştiinţe. Orice întârziere In comunicarea acestor date va fi păgubitoare in* tereselor comercianţilor şi ludas* triaşilor noştri. Discreţiunea cea mai completă peste date. debitor a consemnat întreaga sumă datorită. Pretinsul creditor a poprit și In mâinile unul tertiu, prin judecătoria corespunzătoare, alte mărfuri, iar pentru ridicarea acestei noul măsuri s’a cerut din nou depunerea banilor de către debitor. Astfel orişi cine, din şicană, poate răscoli Întreg patrimoniul acelui chemat la judecată, căci termenii art 908 C. Comerţ cer depunerea Întregii sume în toate cazurile pentru ridicarea oricărui sechestru sau poprire. Şi atunci ne întrebăm de unde până unde un X care se pretinde creditor, fără nici un titlu, numai pentru că porneşte in judecată şi depune o parte di® sumă să bulverseze astfel situaţiunea unula poate nevinovat Pentru ce această preferinţă acordată de lege reclamantului într’un proces faţă de pârâtul posesor al bunurilor ori creditor al terţilor? * Pe această stare de lucruri intervine — ca o lumină — art. 617 din Pr. Civ. 1900 care glăsuește : „In toate cazurile dacă datornicul va da garantie îndestulătoare judecata va putea ridica sechestrul de asigurare". Iată textul adevărat juridic. Judecata care a apreciat sechestrarea apreciază și ridicarea sechestrului. Şi mai omeneşte nu se poate. * In primul rând de unde ştie judecata că X care a pornit acţiunea este într’adevăr creditorul lui Y. Se ştie atât: că a introdus o acţiune contra lui Y. Fie cu titlu, fie fără titlu. In toate cazurile creditorul pretins creditor care sechestrează asigurator nu este decât un creditor eventual, un simplu „postulantOr art 1718 Cod Civil nu vorbește de postulant! ci ide creditori și creditor definitiv este numai acela care a dobândit o sentință definitivă, care-și poate scoate în vânzare gajul debitorului său. Numai creditorul definitiv putea chiar la Roma să-şi ţie debitorul „incarceres privata“ să exercite asupra lui „pignoris capio" sau „bonorum venditio". Ceilalţi sunt creditori „posibili" care-i apreciază judecata, pe baza cauțiunei depuse sau atăcând o ochire asupra titlului. Cine trebue să aprecieze situaţiunea ,pretinsuluî debitorii ? Tot judecata. Nu există aci un drept asupra patrimoniului cuiva fiindcă pentru existenţa acestui drept ce cerem drept de creanţă şi o obligaţiune personală. Şi aci este numai o „pretenţiune" pe care judecata o apreciază provizor. O asemenea modificare principială nu putea fi fără efect asupra dispoziţiunilor anterioare. Instanţele noastre, în cea mai mare parte, au simţit aceasta şi se cunosc cazuri în cari tribunale comerciale au ridicat sechestre asigurătoare bazându se pe art 617 Pr. Civ. „după apreciere**. Instanţa noastră supremă va tranşa această chestiune. Nicolae Weisengrin Avocat colosntul G31B ferată dept linia Bucureşti-Predeal GARA BUDA AMENINŢATA DE FOC PLOEŞTI, 4. _ Azi după amiază s’au desprins dintr’un tren care se afla lângă gara Băicoi, 20 vagoane cisterne pline cu ţiţei. Vagoanele au pornit in josul unei pante spre gara Rada, in apropierea căreia s’au răsturnat, sfărâmându-se. Ţiţeiul scurs din ele a luat foc, formând o mare de flăcări. Gara Buda Hind ameninţată, au plecat la faţa locului posturile de pompieri din Ploești. Turburariie diin Tracia Sofia, 4. — (Rador). — Agenţia telegrafică bulgară confirmă turburările din Tracia occidentală şi anunţă, că pe alocuri, bandele au avut ciocniri cu trupele greceşti. Guvernul bulgar se va mărgini să întărească paza graniţelor din., spre Tracia, ...... * mm.