Argus, ianuarie 1923 (Anul 14, nr. 2913-2933)
1923-01-29 / nr. 2932
ADDl XI? % 2932 Ab ONAMEUTE IN TftRA II IN STRĂINĂTATE Un an SCO le! Un en 700 le* 6 lvni 250 „ U 6 lvni 350 „ i 3 luni 150 „ I 3 luni 200 „ ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directori : Chr. D. Staicovici si 5. Paukov 6 PndSMi Luiil 29 Ianuarie 19S!i DEH P L A R l L INDUSTRIEI sl FINANȚE* 2 Lei în fără Administrator : H. F. Valentin 4 Lei în Străinătate BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 și 23/69 Săptămână Financiară Degringolada leului.—Efectele evenimentelor din Ruhr.—Valuta grecească.—Fabricaţia biletelor de bancă îuia yxi In absenţa, unui argument ma temeinic, un ziar oficios acuză ,,fi nanţa interna ticma-â" de destrămarea . valutelor europene şi, bine înţeles, de . scăderea leului. „Finanţa internaţională" a bon dos: agiamii o pun la toate soiuri . Neavând ce face „finanţa internaţională” a cumpărat lei cu S şi cu 6 centime spre a le vinele acum ai 7, numai ca să ne facă necaz. Ce naivitate. Oare nu vor fi cauze ceva mai serioase ce explică boala leului. Fără să voim să, intrăm în amănuntele metodei noastre administrative — capitalul ar fi avea lung şi fiecare din noi poate relata experienţe personale — d e destul a se aminti neliniştea ce s’a semnalat la graniţă noastră, spre a motiva o slăbire a schimbului. Noi am arătat incursiunile ungureşti; şmecherii din Budapesta pretind că Românii, caută nod în papură. Insă financiarilor din Paris, Londra şi Roma, puţin le parcă ce zice unul şi ce zice altul; ei constată câte nelinişte, şi e destul pentm ca leul să se îmbolnăvească. Iată o cauză între multe altele. Zengonitul săbiilor şi creditele militare nu sunt propice urcărilor schimbului. . Am mai avut prilejul să constată în ultimele zile că, în materie de valută, două cifre egale nu sunt egalate la 15 Decembrie 1922, cursul leului la Paris era între 7 şi S. A.de între 7 şi 8. Insă ce prăpastie separă cifra 7 de acum o lună şi cifra 7 de azi. Leul nostru a rămas acelaşi faţă de francul francez a slăbit chiar ceva, cu toate că n'am intrat in Ruhr, însă a degrîngoat într’un mod lamentabil faţă de lira sterlină trecând dela 750 la 1130. Nici nu ne putem da seama, în primul moment, de efectele dezastroase ale acestei deprecieri, pentru stat și pennni particulari. „Cu, o depreciere a biletului nostru tîc £U T& ■' eliW:--îtTtr'â Tu?A' $© tîc^vine -Thilibrul budgetului? Ministrul de finanţe a contat pe 12 miliarde, însă, puterea de cumpărare a acestor 12 miliarde scade la 7 miliarde. Pentru comerţ şi industrie o depreciere a schimburî de 40 la sută într’o lună, sileşte să anuleze comenzi făcute în străinătate căci socotelile anterioare au devenit false şi dacă arratarea e tardivă atunci perderea e sigură. * Pe de altă parte nu trebuie uitat că noua, criză valutară eo legătură evidentă, cu evenimentele din Ruhr cari determină tulburărî adânci în mal tot continentul Nu mai vorbim de Germania unde Reichsbank a ridicat scontul la 12 la sută, o asemenea cifră e prevestirea sinistră a prăbuşirei economice. Tiparul pune in circulaţie, fiecare săptămână peste o sută miliarde mărci bani noul, şi aceste bilete noul dispar aşa de repede în trafic încât criza de numerar o intensă. Când banul costă 12 la sută chiar la isvor, îşi întchijguie orteniie la ce nivel loCaţiunea Sa a ajuns în traficul privat: se plăteşte până la 20 la sută pe lună la Ber lia. Trebuesc sume enorma pentru plata personalului, de pildă In Ruhr, lucrătorii minieri, primesc 2 jum. miliarde mărci zilnic. In acela? timp acţiunile la bursă îşi îmcincefec şi facîsecese valoarea KatastrofenJiaus-I se — cum se zice în Germania, iar cererea insistentă de cărbuni a golit toate rezervele... în Anglia unde preţul la Cardiff şi New-Castle este in mare creştere! Irta, efecte pe cari romul cel mai cuminte n’ar fi putut să ie prevadă. * Cit da câte ori leul scade se pune pe tapet chestia de ce, î n piaţa românească, acţiunile nu urmează în mod firesc pilda generală, nu-cândute În proporţia »coborâre! valutei? Că e o absurditate, nu e o explicaţie. •Trebuie să fiu aici o cauză mai adjâncă. Mai înainte de toate, în compartimentul acţiunilor — ce reprezintă „valori reale, substanţiale’’ ca petrolul — tscerea valutei şi a manifestat in mod tangibil influenţa ei, în cursul acestei săptămâni. Au profitat, ca de obicei, hârtiile favorite într’o măsură mai mare, altele mai puţin, însă întreaga cotă a petroliferelor s’a remimţit. D© ce Insă băncile mi se mişcă deloc? Nu reprezintă şi ele „valori reale” şi cu participaţiuni în fabrici, in industrie? Dacă toate aceste industrii ar îl prospere, şi dacă băncile ar deţine în portofoliul lor pachete considerabile de acţiuni ale societăţilor fiice, cursul acţiunilor bancare s’ar resimţi, însă, de fapt băncii© sa mulţumesc a finanţa întreprinderile create de ’dânseîe, stau cu ele tot cont ’curent, au dat lei şi au de primit lei, astfel că nu există o cauză bine-cuvântată Ö© oroare. Malt şi altceva In Germania, în Austria, când a început rostogolirea mărcei şi coroane ispacabis, publicul a fost convins că prăbuşirea e definitivă, că boala e incurabila. Fiecare deţinător a căutat să scape cât ma! reped© de marca au de coroana sa p© care le considera condamnate, fără putinţa de scăpare. La noi în ţară, lucrurile n’au a- Iruns în asemenea stadiu. Nu e român care să nu aibă încrederea în ment nostru, altfel zişi în puterile economice ale României. Toţi sunt convinşi că ţara se va reface, că leul îşi va reveni în fire, ca nu trebue asvârlit cu disperare şi iată o cauză, de astădata curat psihologică care concurează la menţinerea acţiunilor bancare la un nr .101 atât de scăzut. In ziua când nu vom desface de lei spre a cumpăra devize străine, atunci va fi rău de tot! Că francul francez a dat înapoi in mod simţitor, in ultimele zile, nu de mirare. Ziarele franceze recunosc că tensiunea provine din părerea I străină defavorabilă cu privire la valoarea vitoare a francului. Vin I formation scrie: „Ar rămâne ipoteza că chiar guvernele străine ar determina şi întrebuinţa scăderea francului ca un mijloc de presiune asupra politicei franceze Dar o asemenea manevră, face parale? Şi cât ai costa unui guvern, sau unul grup financiar străin menţinerea francului francez, timp de mai multe luni la un curs inferior cursului săi, „ real”? Vom pune aceiaşi întrebare la rândiul nostru, referindu-ne la rolul machiavelic pe care oficiosul guvernamental de care vorbim mai sus, î atribuie finanţe internaţionale: „Cât ar trebui să cheltuiască un grup financiar străin spre a menţine, timp îndelungat leul românesc, la un nivel pe care nu-l merită”? Dacă, ni se va răspunde la întrebare, vom continua conversaţia. * O valută care în timp de numai doi ani a trecut printr-o metamorfoză cu adevărat tragică, este valuta grecească Soarta drachme:c dramatică Jan.tau. cât a cunoscut un morocov lucire fără seamăn, şi tot aşa de adânca e căderea. Sub guVernu-I Iul Venizelos, cu toate că se emiteau bilete peste limita fixată de comisia de control international, lira sterliină costa 23 drachme, cu alte cuvinte valuta grecească cota peste valuta engleză. După doi ani de războit, in Asia mică, lira engleză, face SOC drachme. Vac vicios! In urma succesului lui Kema, paşa, lira engleză care făcea 1100 piastre a scăzut la 800 piastre fără ca măcar un singur bilet turc să fi fost retras. Cine nu vede că valuta e o chestie psicologică de Încredere şi precum zice englezul „nothing snecceds Uhr. success (nimic, nu reuşeşte mai bine ca succesul). Azi Grecia cunoaşte şomajul, goana după devize străine plus plăcerea de a întreţine o armată formidabilă de refugiaţi săraci lipiţi pământului. # Animaţia a fost destul de pronunţată la Bursă. In tot cursul săptâmânei, însă haussa de care au profitat mai toata valorile de petrol nu poate produce o bucurie complectă, întru cât e mai mult aparent, dacă ţinem seama de starea leului. O acţiune ca Steaua de pildă, care se urcă deodată de la 4200 la 5000, nici n’a câştigat prin acest fapt întreaga pordere încercată prin scăderea, valutei. Urcarea ar fi trebuit să fie şi mai energică pentru a compensa slăbirea leului Aceasta ne rodritueşte a afirma ca, în ciuda hausse!, a et imoe de petrol valorează azi mai puţin ca acum o lună. Fapt însă este că ne mângâiăm uşor cu toţii pentru ca, precum o arătăm mai sus, încrederea generală în leu şi în restabilirea sa, nu e zdruncinată. Cele mai mari succese le-a înregistrat Credit Minier cu un avans de peste 300 lei în cursul săptămânei, au încheiat, cele vechi la 3350. Societatea cere ultimul vărsământ de 150 lei asupra, emieiunoi a cincea până la 15 Februarie spre a putea proceda la o emisiune nouă asupra căreia trebue să se pronunţe adunărea generala care se întruneşte la sfârşitul lui Martie. Acţiunile nominative ale Creditului Minier au ajuns a fi cotate cu 300 lei mai jos decât cele purtătoare şi diferenţa creşte cu cât se urcă cursul. Amintim, că, în 1922, la primăvară diferenţa trecuse de urna mie lei. In faţa unei asemenea stări de lucruri, se va cere la adunarea generală, transformarea tuturor acţiunilor în nominative. 1. R. D. P. s’a întărit la 2130. Stema face un salt până la 5000 revine apoi la 4800 şi închee la 5200 cu tendinţa fermii Concordia mai câştigă ceva teren înaintând până la 2750. Petrol-Block a înaintat la 1540 şi puii sunt cotaţi la 500. La Anvers, petroliferele noastre au o tendinţă de urcare: Concordia a cotat acolo 230 şi Petrol-Blok 150 Banca Minelor a fost cerută la 500. România Petroliferă a înregistrat mai multe trails acţiuni, fiind căutate la 1100. Redevenţa în urcare la 1850. Sospiro se menţine la 740. In bancare, asigurări, navigaţie, afaceri restrânse cu cursuri staţionare. Refifa s’a menţinut la cursul de 2130. .......- ~. -■ ■„_.— Mica profită de urcarea leului şi înaintează’ până la 1770. . O nouă ştiinţă s’a născut in America: „On-geology" — geologia, ţiţeiului— ştiinţă graţie căreia se poate indica cu mai multă preciziuine, terenul unu o este petrol. Acum cinci ani, numărul geologilor petrolişti era In Stetele-Uaite de abi şi două duzini*, azi sunt peste o mie. Mână în mână cu această ştiinţă merg progresele tehnicei la foraj: se sapă mai repede şi mai adânc. Acum câţiva ani limita extremă a forajului era de :1000 picioare; azi merge până la 5000. In urma acestor progrese, producţia americană a crescut în 1922 cu 22 la mită. *■ Când moneda de hârtie scade prea mult, costul producţiei tehnice, hârtia şi tiparul încep a juca un rol Însemnați Atunci banca emitentă neglijată de tot emisiuneatipurilor mici şi emite bilete de o valoare din ce în ce mai mare. In Austria nu se mai emit de loc, de mai multe luni, bilete de 1, 2, 10 şi 20 coroane; fabricaţia unui bilet de 1 coroanăcosta pe bancă 00 heleri, adică mai mult decât jumătate din valoarea sa nominală. Iată de altfel tariful instructiv: fabricaţia unui bilet de 10 coroane costă 2 luni. coroane, unui bilet de 100coroane 20 coroane; unui bilet de 1000 coroane, 50 coroane; unui bilet de 10.000 coroane, 200 coroane; alţinui bilet de 100.000 coroane 400 coroane. Din punctul de vedere economic, biletele mici nu mai au ce căuta în trafic şi trebuee înlocuite fără întârziere cu un billon oarecare. Fabrica de zahăr Ripiceni publică acum bilanţul încheiat pe ziua de 30 Iunie ,1922, pe exerciţiul 1921—1922, pitar de 60 milioane, beneficiu!l a fost de 14,3 milioane. Fondul de rezervă de 2 milioane. Amortizările operate asupra fabricei, căei ferate Dânjeni-Ripiceni şi asupra maşinelor se urcă la 7 şi jum. milioane. Viator Şedinţa Comisiei Interimare TAXE PE INDUSTRII. — NAVIGAŢIA PE DAMBOVIŢA Membrii Comisiei interimare s’au întrunit Vineri într’o şedinţă publică sub preşidenţia d-lui dr. L. Steupiewsky. După îndeplinirea formalităţilor obişnuite cu ing. Leonida propune să se intervină pe lângăMinisterul finanţelor săi renunţe la taxa de cinci bani la kw. de energie electrică şi metrul cub d© gaz aerian, furnizat de uzina de gaz şi electricitate, în folosul comam. Cerând revizuirea, legea compensaţiilor se numeşte o Comisiune care să studieze chestiunea. INSTITUIRI DE TAXE Se votează instituirea unor taxe pentru industriile ce se vor înfiinţa în viitor şi cari taxe vor varia intre două sute şi o mie lei, după mărimea şi utilitatea întreprindere. TRANSPORTURI PE DAMBOVIŢA Fotoliul prezidenţial este ocupat de d. George Corbescu. Se pune în discuţie chestiunea exploatării prin hidroglosoare a unui serviciu regulat de transport pe râul Dâmboviţa. O ofertă, nelegală aprobată în trecut, dar în contra căreia a opinat Consiliul technic superior, este anulată, menţinându-se totuşi principiul că "în limita legei pentru, reglementarea apelor, să se utilizeze cât maî intens, serviciile Dâmboviţeî. * O petiţie a unor locuitorî din ocolul patru prin care s© cere recunoaşterra, străzilor nerectunoscute, dacă lucrările edilitare vor fi efectuate în colaborare de către Primârie şi locuitori, este trimeasă, inurma propunere! d-3urice-preşodiut© D. D. Tănăsescu, la studierea comisiei technice. In continuare şedinţa se va ţine joi 1 Februarie cor. * HanovapMajului In Ceho Slovacia Republica Ceho-Slovacă pregăteşte un proect de leg© pentru telfrânarea vagabondajului şi a vieţi! nomade a iindiviz®or îndeobşte ţjigar! cari fug de muncă. In acest scop, ministerul de interne din Praga a cerut ministerului sănătăţii publice, al munci! şi ocrotire! sociale, textele legii şi regulamentele existente din ţara noastră preum şi rezultatul experienţelor de la noi unde totfonarea vagabondajului şi cerşetorie este fapt îndeplinit. I apizarea armatei! CE PREVEDE PROECTUL DE LEGE. — CINE SUNT DISPENSATII MILITARI proectul de lege_ referitor la reorganizarea armatei a fost de deplin întocmit Principalele dispozițiuni, in special, cele referitoare la recrutare sunt in esență următoarele : STAGIUL MILITAR Stagiul sub drapel a fost fixat la 2 ani pentru toate armele, la 3 oră pentru marină. Durata serviciului militar este de 29 ani şi se îndeplineşte astfel : In armata activă 2 ani, iar în marină 3 ani. In rezerva armatei 18 ani. In miliţie 9 ani Rezerva armatei şi miliţia se împart în câte 2 chemări, după cum se va stabili prin legea de organizare şi regulamentul de mobilizare. Proectul desfiinţează dispensele de serviciul militar (suţinatorii de familie), rămânând ca familiile cari au nevoie de serviciile tânărului ce se încorporează, să fie date în sarcina comunelor şi Ministerului asistenţei sociale. S-a mai prevăzut, ca aceşti tineri să fie de preferinţă repartizaţi la unităţile şi serviciile după raza cercului de recrutare respectiv, iar în anii când contingentul anual va fi mai mare decât prevederile bugetare, aceşti tineri vor mai beneficia de avantajul, de a fi trecuţi în prisosul de contingent. 2) înlocuirea scutirilor definitive, de serviciul militar cu caracterizarea impropriu pentru serviciul militar , iar acei neapţi pentru serviciul combatant, au fost clasaţi pentru serviciul auxiliar. S’au desfiinţat, apoi operaţiunile tragere la sorţi. DISPENSELE CONDIŢIONALE Se dispeansează condţionat de seteviciul militar, până la vârsta de 27 de ani : a) Tinerii semite,ţii facultăţilor/ de teterit, care provă,fiii............ ceptat de Ministerul cultetor, de a se preoţi şi a îndeplini accatii obligaţiune până la vârsta da 27 de ani. b) Hegii şi imanii, rabinii şi membrii religioşi de orice rit, cari sunt recunoscuţi în această calitate de Ministerul cultelor. INCORPORAREA încorporarea se va face pe ziua de 1 Februarie a fiecărui an. Consiliile de revizie se desfiinţează Prisosul contingentului anual ce nu se va putea încorpora va rămâne în timpul celor doi ani ai serviciului activ la dispoziţia ministerului de războire. Tinerii din această categorie vor primi instrucţia militari prin concentrări anuale de minimum 3 luni, iar vestel timpului vor fi întrebuinţaţi pentru diferite nevoi ale ţarei DISPOZIŢIUNI FINALE Dispoziţiunile din prezenta lege se vor aplica începând cu tinerii cari formează clasa 1924. Susţinătorii de familie, dispensaţii conform art. 40 din legea de recrutare din 1913, rămân cu obligaţiunea de a se prezenta înaintea consiliului de recrutare pentru a dovedi că se achită de îndatoririle lor şi că motivele de dispensă subsista , iar acei cari nu vor putea face această dovadă, vor fi încorporaţi cu primul contingent. Tinerii cari la promulgarea acestei legi se gânsesc amânaţi pentru continuare de studii şi fac parte după etate din contingentul 1924 inclusiv, precum şi absolvenţii şcolilor normate, cari n’fiu satisfăcut încă obligaţiunile legii de recrutare, vor fi supuşi legii de recrutare din 1913. -«■«■to. ••«■■■»—------—— congresul Camerei de comerţ internaţionale Pentru congresul camerei de comerţ internaţionale, care va avea loc la Roma de la 18 la 24 Martie viitor sa întocmit următorul program : 1. Expozeul situaţiunei economice şi financiare din diferite ţări, 2. Studiul măsurilor financiare necesare pentru rettartarea comerţului Internaţional (datorii intraliate, reparaţiuni credite internaţionale, schimb). 3. Reglementările vamale şi drepturile de exportare pentru materiile prime. 1. Transporturile pe uscat, pe mare şi aeriene. Consiliul Camerei de comerţ internaţionale va supune apoi lucrările şi studiile făcute de diferitele comitete relative la proprietatea industrială, termenii comerciali, efectele de comerţ, impozitele duble, statisticele, conosamentele, etc. Rezoluţiunile propuse vor fi prezentate spre aprobarea con- I gresului* DUA BAROU Proprietatea şi Profesiunea Codul civil austriac şi român — Conferinţa d lui Consilier Georgian — Şi In faţa unui numeros auditoriu, s’a dezvoltat ori la ora 4 jum. d. a. conferinţa sa de la barou d-nul G. Georgian consilier la Curtea de Apel din Cluj. Conferenţiarul în introducerea sa, spune că nu va cerceta subiectul conferinţei, decât după codul civil atât cel austriac cât şi român, timpul prea scurt nepermiţându-i mai mult în această fază pe care d sa o denumeşte faza cunoaşterii reciproce şi care, formează o punte pe care o treacă diversele formaţiuni juridice, pentru ca din compararea lor să se tragă concluzii folositoare. Codul civil austriac a fost îndelung pregătit (timp de 60 ani). Sancţionat în 1811 şi pus în aplicare la 1 ianuarie 1812, el a fost extins în Banat, şi părţile ungurane la 1850 şi în Ardeal la 1856. El e un cod cu totuldemocrat, fiind făurit în epoca când Montesquieu cerea o mai justă repartizare a puterilor în stat, când Rousseau predică o reîntoarcere la starea primitivă, naturală, când Voltaire în scrisorile sale declară că nu va crede în nobleţă de drept, decât în ziua când nobilul se va naşte cu pinteni la picioare şi când Sieyès proclamă însemnătatea şi a lui tiers état, dacă nu pentru mult dar pentru quelquechose. Codul austriac prezintă, o oarecare superioritate a femeii faţă de cel napoleoniam._______________ După ce face diverse comparaţii ale codului civil austriac cu cel român, distinsul consilier se opreşte la studiul comparativ al proprietăţii La noi art. 644 proclamă proprietatea transmisă de la „ vânzător la cumpărător, din momentul acordului dintre părţi, prin consimţimântul lor. La austriaci, art. 425 şi 431 mai cer şi tradiţia imobilului care se obţine prin intabularea lui în registre speciale numite cârni fundoare foarte însemnate, din punct de vedere al înstrăinării imobilului ,şi pentru cazul special de vânzare al imobilului prin licitaţiune. Conferenţiarul trece apoi 1® posesiune care o analizează tot aşa de juridic şi ştiinţific ca şi proprietatea. Vorbeşte de sezină care la austriaci nu există, cum există la noi. Acolo, toţi succesorii urmează a fi puşi în posesie prin intermediul justiţiei. Şi Georgian termină în aplauzele îndellung repetate, propunând o cât mai largă libertate în tranzacţiunile viitoare. Conferinţa de stagiu a d-lui Jacques Moscovici care urma să se ţină apoi, a fost amânată pentru. Sâmbăta viitoare din cauza orei pria înaintate, la care s’a terminat conferinţa de mai sus şi a discuţiunilor care au urmat in vederea alegerii de decan, care va avea loc cai. o.?. '■ v4QRui»? Ofertele făcute Bulgariei Ministrul de interne din Bulgaria, Dascalov, a declarat în Scbranie că momentele de faţă sunt aşa de grave ca cele din 1914 . Posibilitatea de răzbei este evidentă. Bulgaria trbuie să rămâie neutră. „Anumite puteri mari ne-au oferit tunuri, muniţii şi extinderi teritoriale pentru a cumpăra participarea noastră la viitorul război. Totuși, guvernul bulgarei uză o astfel de influențare. El e ferm decis să-ș păstreze neutralitatea. « Un împrumut ungar in Elveţia La Zürich au sosit preşedintele băncii de emisiune din Ungaria, d. Popovics, insotit de directorii gene- rali Ulmam şi Wälder pentru a negocia cu an grup de bănci un împrumut de 50 milioane franci elvetieni pentru statul ungar. DEVALORAREA LEULUI Propunerea unei măsuri pentru împiedicarea ei Trăim astăzi unul din cele mai ‘tristeefecte ale haosului financiar general şi pe care-l resimţim prin dezesperanta scădere a leului. Incontestabil că s’au scris mii de coloane asupra acestui capitol. S’au emis fel de fel de păreri. Atâta timp însă cât tot ce s’a scris asupra acestei importante chestiuni, putea avea numai un interes teoretic, pentru noi a căror monedă naţională e leul, chestiunea ne îngrijora numai în parte. Căci cetăţeanul român, a cărui avere de orice natură era în lei, aştepta liniştit ca toate aceste teorii să se izbească într’o zi ca de un zid, de valoarea imenselor bogaţii ale acestei ţări, singurele cari trebue să, justifice valoarea monedei noastre naţionale. Şi evident că atâta timp cât în întregul cuprins al României Mari, noi cel puţin eram convinşi că ni se face o crudă nedreptate reducându-se valoarea leului la bursele din afară la un curs derizoriu, — ne găseam încă într’o situaţiune care ne permitea să mai aşteptăm ridicarea valoarei monedei noastre în străinătate. Atunci însă când trebue să ne alarmăm şi când urmează să se ia neapărat urgente măsuri, faţă de curentul nefast, — care se manifestă şi tinde că se accentueze — de devalorare a monedei noastre chiar In interiorul ţăreL Câteva cifre vor ilustra sugestiv disproporţionata subvalorare a leului de piaţa Bucureşti . Lira sterlină cotează acum la noi 1130 când paritatea ei pe pieţele mondiale este numai de 1005. Dolarul este negociat la 248 deşi paritatea nu-i decât 215. Francul francez cu paritatea sub 14, se plăteşte la noi 15,15. Coroana cehă revine la 690 faţă de paritatea de numai şase sute. Lira italiană cu paritatea de 10,50 se votează la noi cu 11,50. De ce oare plătim noi, aici, pentru monezi străine, imens mai mulţi lei decât chiar pieţele externe au fixat?! Fenomenul acesta este periculob, mai cu seamă prin aceia că sugerează mulţimei credinţa că iul nostru nu mai are nici o valoare, că va merge scăzând până la zero şi că singura salvare pentru toţi, este cumpărarea de doar şî lire sterline. Or această credinţă odată înfiptă şi stăpânind massele, va fuce fatal la un dezastru ireparabil. Căci atâta timpi cât panica var menţine la oraşe, ar fî destul de grea, dar încă suportabilă siuaţia. Dar unde se va ajunge când 14 milioane de ţărani vor fila, că ,mica lor avere agonisită n lei, nu mai are nici o valoare, şi că abea se va ajunge ca să-şi umpere un plug sau un pachet de bumbac ? Se înţelege că perturbarea pe care ar crea-o această situaţie, ar duce la rezultate dezastruoase. * # Şi totuşi, nouă nu ne trebue decât puterea de a rezista până în momentul când, la evaluarea şi garantarea leului, vor putea servi ca bază bogăţiile ţării noastră Dacă astăzi etalonul de aur — ca metalul cel mai preţios, — formează criteriul după care o monedă este mai puţin sau mai mult ridicată, — valoarea dolarului fiind influenţată în proporţie cu stocul de aur ce se găseşte în Statele Unite —» nu încape îndoiala că alte produse tind să-i ia locul. Sunt ţari în cari aurul abundă, în cari valuta este umflată, dar în care mizeria e totuşi mult mai mare ca la noi. Un singur exemplu, cunoscut de altfel de aproape toată lumea : în Anglia lirelor sterline, două milioane de şomeuri merg pe jos de la oraş la oraş, fiind supranumiţi mergătorii foamei, colindă sute de kilometri, dând spectacolul celei mai groaznice mizerii şi aceasta numai pentru a-şi găsi un adăpost şi a se putea hrăni. Ce altă concluzie putem trage de aci, decât că aurul nu se poate mânca, şi că în viitoarea echilibrare şi normalizare a condiţiunilor de trai ale naţiunilor, în viitorul cel mai apropiat, nu etalonul de aur va justifica valoa- rea unei monede, ci bogăţiile so-,lului şi subsolului unei ţări, cari mai întâi îi vor da ei putinţa să trăiască, apoi prin export va a-jnta la îmbunătăţirea condiţiuni-lor de trai ale ţărilor din jurul ei. Şi cred că nu este o falsă profeţie afirmând că petrolul şi grânele noastre vor da în foarte scurt timp monedei noastre, o altă valoare decât aceia pe care o are azi. Ceea ce vine să justifice şi mai mult afirmaţiunle acestea, este că ce mai mică circulaţiuna fiinciară din toate ţările a căror valută e mai greu izbită, este in România. Cele 15 miliarde de lei - care reprezintă 800 de lei de ocuitori sunt un nimic faţă de circulaţiunea fiduciară a altor firi. Şi totuşi, prin proporţie, cea mai greu izbită de această injusiţie valutară, e România. De ce? * * * A încerca să răspund la această întrebare cu eternele motive cari se vântură de ani de zile, ar să ne pierdem timpul de poitiană. Lipsa de export, orientări politice greşite, măsuri necalcu- l ite, lipsă de producţie, toate a-estea au devenit astăzi tângueli inutile şi fără rezultate practice, in actuala grea situaţie finan-i iară, trebuesc soluţii noi. Şi p entru a rămâne pe terenul prac- cc promis, îmi permit să sugerez 1 soluţie, care cu cât va părea I )ai ciudată la început, cu atât , a avea un efect mai salutar în rând : să se oprească cu desăvâr- ?) r* vânzările si apeculaţiunile I de devize. Nimeni dintre cei cari nu au nevoie imperioasă de o valută străină să nu şi-o poată procura. Aceasta ar opri scurt dispariţiunea aproape a întregului nostru stoc de lei, pe un pumn de valute străine. Pentru ca această soluţie să nu frizeze imposibilul, prin faptul că Statul singur nu are nici un fel de mijloc ca s’o pue in practică, o completez cu următoarea soluţie: guvernul să grupeze toate băncile noastre intr’un sindicat, care să se angajeze să nu mai pue nimănui lă dispoziţie devize străine, decât numai pentru necesităţile absolute ale comerţului, efectiv pentru plăţi ce urmează să se facă pentru materialele aduse în ţară. Scepticii ar putea socoti, la primul aspect, de naivă această măsură care ar" diminua desigur beneficiile ce băncile le realizează prin vânzarea de devize. Acestora li se poate răspunde întâi că nu cunosc patrotismul conducătorilor instituţiunilor noastre financiare şi că, mai ales, nu cunosc angajamentele ce băncile noastre au luat, fie pentru ele, fie pentru negustori. Că deci ele sunt puternic interesate in cât mai neîntârziata ridicare a leului nostru. Când dar guvernul le-ar cere sacrificii în acest scop, băncile le-ar face bucuros, ştiind că prin aceasta ar opri în loc imensul neajuns ce-ar decurge de pe unna faptului că populaţiunea pierzând încrederea un leu ar căuta să se debaraseze pe el, transformându-l în valute forte. Or trebue neapărat opriţi de la mină toţi cei cari, fie din dorinţa de câştig, fie pentru a-şi asigura averea lor în valută rîncată, s’ar lăsa antrenaţi la jaful periculos care se numeşte specula la devize. ^Măsura preconizată mai sus s’ar izbi şi-ar tăia poate sursa da mbogăţire a Câtorva sute de indivizi, cari sunt speculanţii de apt ai devizelor. Ei bine, pentru atâta lucru deigur că nimeni nu s’ar opri în oc, ca în schimbul beneficiilor antastice realizate de aceşti viruşi în viaţa financiară a ţărei,ă lase să se distrugă averea unei raţiuni întregi. Căci odată sindicatul băncilor entru procurarea de devize reazat, oprindu-se astfel, sub sanciunile cele mai severe, transformrea inutilă a leului in alte raite, se redă din nou ţărei în inerior întreaga încredere, de alţii de deplin justificată, în leu nostru şi se taie dela rădăcină , rău pe care daca guvernul ti-1 va opri din timp, ne va duce ■ un dezastru care nu va fi doit consecinţa nepricepere! şia psei de măsuri luate din timp. ezastra cu atât mai nenei'tste intru ţara aceasta, cu cât nuai cu ceea ce zac« în ''«dea Pravei, poate cumpăraţi»*4, tntîwt. la Stro» LogescM