Argus, februarie 1923 (Anul 14, nr. 2934-2956)
1923-02-01 / nr. 2934
!IV ft 2934 ABONAMENTE IN TARA ]] IN STRAïNAtATe Un an 500 Eei Un en 7CO lel 6 Cunt 250 „ 6 [uni 350 3 lună 150 „ 3 luni 200 fi Vf ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Directori : Chr. D. Stancovici fi S. Pauker 6 PAGINI Jo! 1 Fel»PMar3» INDUSTRIEI și FINANTE! ^Lei întaîă 4 Lei în Străinătate Administrator : H. F. Valentin BIR OU R IL E: B U C U R E Ș T I, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 si 23/69 Senatorii de drept Chestia reprezentanţilor comerţului, industriei şi agriculture! Comisia constituţională, însărcinată cu studierea modificărilor de adus, compoziţiei Senatului, a admis să fie senatori de drept membrii clerului superior, reprezentanţii tuturor confesiunilor recunoscute de stat, cari au peste 200 de mii de credincioşi, foşti primi-miniştri cu patru ani vechime, foşti miniştri cu şase ani vechime, foşti preşedinţi ai Casaiiei cu cinci ani vechime, senatori şi deputaţi fie şi în zece legislaturi, preşedinţii Corpurilor legiuitoare cu o vechime de opt sesiuni, comandanţi de corp de armată cu o vechime de 4 ani, generali comandanţi de armată în faţa inamicului, senatori aleşi de consiliile comunale şi judeţene. Iar pentru a nu se uita şi clasa producătoare a ţârei şi câte un senator ales de Camera de comerţ, de Industrie, muncă şi apicultură, atunci când se vor crea Camere agricole. Fără a discuta dacă Senatul astfel constituit mai este un corp electiv, glasul senatorilor aleşi va fi Înăbuşit de numărul sei mare al senatorilor de drept. » » * Vom avea un Senat unde «ierul şi armata vor fi reprezentate prin numărul cel mare al senatorilor de drept, căci orice general care va împlini termenul anilor ceruţi pentru a avea dreptul la senatori e, ,va demisiona din armată şi se va instala un jeţul de senator, încasând pensia şi diurna. Din examinarea celor, cari vor fi senatori de drept, vedem şi aproape totalitatea, se compune din oameni cari o viaţă întreagă au încasat din bugetul Statului, iar acei patru senatori nu de drept, ci aleşi de Camerele de comerţ, industrie, muncă şi agricultură, adică adevăraţii reprezentanţi ai clasei muncitoare şi producătoare, acei care de fapt furnizează Statului trei pătrimi din buget — spre derâdere li se dă câte un scaun, care şi acela va fii de fapt, după chipul şi asemănarea celor ce vor fi la cârma Statului, căci ne este în destul de cunoscut, obiceiul pământului, pentru a mai inzista. Preşedinţii Cernerilor de comerţ şi Industrie, sunt aleşii patentărilor din circumscripţiile respective, nu sunt plătiţi, slujesc onorific, cheltuesc din avutul lor, şi prin Intrarea lor In Senat, chestiunile economiei 81 vor interesa, nu vor fi oamenii unui partid. Dar cum la noi chestiunile economice rămân la urmă, este fără îndoială, după concepţia comisiei constituţionale, că s’a făcut un batftr destul de mare, ca şi a- ltflste instituţiuni să aibă un senator şi acela alesul celor Pouâzeel de Camere de comerţ în ţară. * * * Când ni s’a făcut cunoscut, prin modificarea Constituie!, Camerile de comerţ vor avea şi ele reprezentanţii lor In Senat, am crezut că fiecare Capitală de provincie îşi va trimite prezidentul Camerei de comerţ, astfel că Bucureştii, Saşii, Clujul, Chişinăul, Cernăuţii, Timişoara vor avea dreptul să figureze în noul Senat. Mai mult, şi câte un reprezentant al fiecărui port dunărean şi maritim să aibă şi ele dreptul a-şi trimite preşedinţii în Senat. Decepţia pentru reprezentanţii comerţului şi industriei este cu atât mai mare, când vede că permanent, conducătorii acestei ţări, politicienii noştri, la nevoie fac apel la concursul nostru, pentru a-şi atinge scopul, şi odată ajunşi, uită făgăduinţele date, iar prima lor grijă este a impune şi a neglija pe acei cari le-au fost de folos. Şi atunci se pune întrebarea : până când clasa muncitoare şi producătoare a acestei ţări va suferi să fie permanent nesocotită de partidele noastre politice. ■» # * Nu ştim ce hotăriri vor lua Camerile de comerţ în privinţa senatorilor de drept, dar sunteţi convinşi că, în cazul că nu se va reveni, nici o Cameră de comerţ nu-şi va trimite pe preşedintele ei în condiţiunile hotărîte de comisia constituţională. Dim. Hagi Tfteodoraky Preşedintele Camerei de comerţ şi industrie din Bucureşti UN FOCAR al losului exantematic — O PRIMEJJDIE PENTRU CAPITALA _ In primăvara anului 1921 s’a înfiinţat, in faţa gării de Nord, un Adăpost pentru călătorii nevoiaşi. Dintriun şopron ce servea la adftpostul cherestelei unui fost depozit, s’a fttcnt o împrejmuire cu scfinduri şi i s’a dat forma de „Cămin”. In prima sală a fan instalat un binrou şi o ceainărie ter in sala cea mare căteva zeci de paturi pentru bărbaţi, apoi o altă sală mai mică tot cu paturi pentru femei. La acest Adăpost s’a ataşat şi un Binrou, prin care foarte mulţi muncitori Îşi găsesc de lucru, şi tot at&t de multe gospodării din Bucureşti Îşi procurau servitori şi servitoare. In toamna anului trecut din cauza murdăriei care se Inculbase in sălile ce serveau de dormitoare, s’a simţit nevoia ca să se dea afară toate paturile improvizate din scânduri. Încăperile devenind o sală comună unde noaptea se adăpostesc sute de oameni, bărbaţi, femei şi copii, veniţi în Capitală din toate unghiurile ţârii — de la Nistru până la Tisa — şi cari preferă adăpostul gratuit al acestui azil hanurilor speculante din jurul gării de nord. Ca toate silinţele ce-şi dă reprezentantul ministerului sănătăţii publice şi al muncii la acel azil ca să păstreze curăţenia ce se impune tocmai la un atare local, dat fiind însă faptul că azilul este vizitat la o singură noapte de sute de oameni şi că a lipsită de un personal de serviciu necesar şi — fapt şl mai grav — cu totul ignorat de controlul serviciului sanitar, acel azil — din care in fiecare zi se scot afară păduchii cu lopata— prezintă pe zi ce trece un prmanent focar de infecţie şi de mopagare a tifosului exantematic. Ne împlinim dar o datorie de a atrage atenţiunea celor in drept de primejdia de care e ameninţat Bucureştii prin ftracîî«marea mai departe în condiţiunile de aici, a a unui astfel de local, de an cărui existenţă pare că serviciul sanitar nu simte nevoia să se preocuue. Ţinem accentua că Adănortul de care vorbim mai sus, este SIN (raRUL azil (!!n Ca’-btină în care isi găsesc refuaii de adăpost — de la orele 7 seara până la 6 dimineaţa — sute de nevoiaşi şi desmoşteniţi ai soartei, cum şi multe haimanale ce Inundă zilnic Bucureştii. mm coroanei nise Corespondent ziarului Times la Berlin, semnalează că duipă iniformaţiunî din Moscova, guvernul sovietelor ar fi decis definitiv să vânză cea mai mare parte a jirvaericalelor coroanei nise, care vor fi vândute in mai multe loturi, comipune In felul următor: 1) O colecţiune de smaragde, dintre cele mai frumoase din lume, după cele ale şahului Persiei. 2) Patru rubine enorme care au împodobit odinioară coroana împăratului Constantin. 3) O perlă, care după legendă ar fi fost perechea celeia pe care Cleopatra ar fi dizolvat-o în oţet. 4) Un tron, masiv, care cântăreşte 25 tone, încrustat cu pietre preţioase. 5) Un pat de aur, care a aparţinut principesei Anastasia» Mărfuri inutile , ^ _______ . ăl Reflecsiuni cu ocazia unei preumblări pe străzile Capitalei, pe timpul scădere! leului — Suntem în ajunul dezastrului nostru financiar: leul scade vertiginos, ca atare, preţurile mărfurilor se urcă, datoriile în străinătate ale negustorilor cresc deodată de la 15 la 25 miliarde, moratorii, falimente, scumpetea traiului, desorientare generală, mizerie, ruină, etc. Iată ceia ce auzim şi presimţim de câteva zile. Şi totuşi, acest lucru era de prevăzut! Ne lamentăm astăzi din nou, când leul a mai pierdut un procent pe lângă cele 97 procente pierdute anterior, şi când de vreo 2-3 ani alunecăm pe povârnişul dezastrului economic prevestit de mulţi! Negustorii se mişcă, cu drept cuvânt, căci se ruinează. Ei trebue astăzi să plătească în străinătate 25 miliarde, mâine peste 50 miliarde, pentru mărfuri, pentru carieri aveau de plată, numai 15 miliardei * * « Când însă te preumbli pe străzile Capitalei, când vezi etalate cu profunzime în toate vitrinele prăvăliilor: banane (24 lei bucata) curmale, camamber, Roquefort, şampanie şi liqueruri franceze, mătăsuri de Lyon, parfumuri şi -------r- ^ numm nmmm iib 1111 imiiibimm îmi colonie străină, stofe fine englezeşti, etc., etc., când ştii ca s’a scris de nenumărate ori de oameni cuminţi că trebue să limităm importul nostru numai la lucruri producătoare şi de acele fără de cari n’am putea trăi; nu pot să nu mă întreb, dacă însuşi o parte din negustori nu au o mare vină în aducerea dezastrului. * * * Şi eu cred că dai. Acei dintre negustori cari au importat mărfuri inutile, au fost, ca şi cămătarii cari aţâţă la cheltueli pe minorul, viitor moştenitor, prin procurare de bani şi nădejdea unei bune răfueli la moartea unchiului închipuit bogat. S’a întâmplat însă aci, că unchiul moare înainte de a face avere şi astfel se ruinează şi cămătarul şi nepotul risipitor. Consecinţa este că peste tot este ruină. Iar cei mai nenorociţi sunt acei ale căror economii nevinovate, adunate cu multă sudoare, se prăbuşeşte acum într’un cataclism la care n’au contribuit decât cu indiferenţa lor sinceră, de spectatori naivi şi exploataţi de toţi ! I. Ştefănescu-Rifu Modificarea Procedure! Observaţii şi propuneri Am vorbit în articolul precedent („Argus“ No. 2930), despre termene şi despre introducerea acţiunilor. Ne vom ocupa ari de alte două chestiuni : Opoziţia şi probatorii. Opoziţia este un mijloc frecvent şi foarte comod de şicană. Pârâtul având tot interesul să prelungească cât mai mult pricina, după ce epuizează toate incidentele de procedură, se lasă in opoziţie, amânând astfel® soluţionarea procesului. Remediul ar fi să se îngrădească pârâţilor dreptul de a se folosi de această cale de atac, opoziţia să fie luată acelora dintre pârâţi care au primit şi au semnat personal citaţia şi acelora care fiind prezenţi personali sau prin procuratori la proces, au luat termenul în cunoştinţă pentru ziua când se dă sentinţa. In ce priveşte pe reclamanţi, dreptul de a face opoziţie să le fie cu totul luat, deoarece este un non sens ca reclamantul — autorul acţiune în justiţie — să se poată folosi de acest mijloc de atac. Să fie privat de dreptul de a face opoziţie pârâtul care a obţinut o amânare de comun acord cu reclamantul. Dreptul de opoziţie să nu fixiste în instanţa de apel. Termenul de opoziţie s’ar putea reduce la 5 zile. *• # * Să trecem la probatorii. In actualul sistem de procedură probatoriile îngreuiază enorm mersul procesului prin amânările și vremea îndelungată ce comportă administrarea lor. Să luăm un exemplu : reclamantul a cerut, i s’a admis și şi-a administrat proba testimonială, pârâtul cere contra probă care se admite și i se dă termen pentru fond, pentru ca între timp să-şi administreze proba. Ce se întâmplă? Pârâtul ca să prelungească cât mai mult pricina, depune lista de martori ultima zi (a cincea) și fixează termenul pentru audierea lor la o dată posterioară termenului pentru fond, astfel că la fond are un binecuvântat motiv de amânare : martorii nu s’au audiat. La termenul de audiere vin parte din martori, ceilalţi lipsesc. La fond un nou motiv de amânare : martorii cei mai utili nu s’au audiat. Care este soluţia 1 Simplă : Reclamantul să arate prin acţiunea de chemare în judecată dacă se serveşte de martori şi în acest caz să indice exact numele şî adresa lor. Pârâtul să fie obligat ca în cel mult cinci îne libere .A da primirea copiei de pe acţiune să propuie — dacă crede necesar— contraprobă indicând de asemenea exact numele și adresa martorilor. Trecând termenul fără ca să depuie lista de martori, pârâtul să fie decăzut din acest drept. Judecătorul supleant (care se ocupă cu audierea martorilor) având martorii ambelor părţi, fixează, la stăruinţa reclamantului, un termen de audire în camera de consiliu şi dispune audierea martorilor stabiliţi în altă localitate prin Comisiune rogatorie. După ce audiază martorii dispune, printr un jurnal, trecerea dosarului în şedinţă spre a se judeca fondul. La fond, partea interesată are facultatea dacă crede de cuviinţă să ceară neţinerea în seamă a probei administrate, ca inutilă, inadmisibilă sau neconcludentă şi judecata are suverană putere de apreciere. Această procedură ar fi mai, simplă şi mai practică decât cea de astăzi unde întâi se pune procesul pe rol, reclamantul cere proba, se dă termen pentru audiere, după ce s-au audiat martorii se repune afacerea pe rol, pârâtul cere contraprobă, iar se dă termen de audiere apoi iar se repune afacerea pe rol. Aceiași soluţie şi pentru celelalte probatorii : expertize, descinderi la faţa locului, verificare de scripte, etc. Toate să fie propuse prin acţiunea de chemare în judecată şi administrate în faţa judecătorului supleant înainte de judecarea fondului, pârâtul având dreptul, în cinci zile de la primirea copiei de pe acţiune, să propuie contra-probă. La fond, părțile având dreptul să discute utilitatea sau valoarea probei administrate. Termenul pentru administrarea tuuror probatorilor pentru un proces să fie de cel mult 80 zile. După ce toate probatoriile au fost administrate, judecătorul supleant să dispue, printr’un Jurnal, trecerea dosarului în şedinţă pentru judecarea fondului. Acestea în ce priveşte probatoriile.* » «• Intr’un articol viitor despre : stabilirea competinţei pe secţiuni, cheltueli de judecată şi interogatoriu. M. Weiselberg avocat Averile sub sechestru IN TIMPUL OCUPAŢIUNEI INAMICE Direcţiunea Executatei Tratatelor din Ministerul Afacerilor Străine aduce la cunoştinţa persoanelor a căror avere în timpul ocupaţiunei, ca In termen de 15 zle de la data acestei publicţiuni, să-şi formuleze în scris şi să adreseze Direcţiunei Executărei Tratatelor toate pretenţiile lor decurgând din această administrare a sechestrilor inamici. Cum pagubele suferite din această administraţie forţată urmează să fie restituite în natură, este absolut necesar ca interesaţii, chiar dacă au deja sentinţe judecătoreşti pentru despăgubiri, să se conformeze prezentei publicaţiuni ştiut fiind că în caz contrar nu vor primi suma aferentă din despăgubirea ce le-a fost constatată. »■« CRONICA NAVIGAŢIEI Vase capturate Tribunalul de prize maritime din Galaţi a dat următoarele sentinţe, cu drept de apel : VALIDĂRI Captura şlepului D. D. S. G. No. 65 225, 65,226, 67234, 6552, 65245, sub pavilion austro-ungar, proprietatea societăţii de navigaţiunea cu vapoare pe Dunăre D. D. S. G, cu sediul în Viena. S a validat, captura şlepului „I Jean Costică“ sub pavilion român, proprietatea moştenitorilor Jean şi Costică din Brăila. — Idem, captura elevatorului „Uniunea“ sub pavilion german, proprietatea firmei E. Behles cu sediul în Bucureşti. — Idem, captura remorcherului „Nyll“ sub pavilion austriac, proprietatea societăţii de navigaţie cu vapoare pe Dunăre „D. D. S. G.“ cu sediul în Viena. — Idem captura remorcherului „Leîns" sub pavilion german, proprietatea societăţei „Zentral Einkaufs Geselschaft“ cu sediul în Berlin. — Idem, captura remorcherului „Luîgi“ sub pavilion german, proprietatea societătei „Zentral Einckaufs Geselschaft“ cu sediul în Berin. — Idem, captura remorcherului „Z. S. G.“ sub pavilion german, proprietatea societătei „Central Sinkaufs Geselschaft“ cu sediul în Berlin. ^— Captura şlepurilor M. F. T. R. E. No. 20, 159, 616, sub pavilion austro-ungar, proprietatea societății „Kyraly Magyar Folyam es Tengely Hajozary Reszvenl Tarsasag", cu sediul în Buda-Pesta. ' INVALIDĂRI Captiva şlepului „Klismata“ sub pavilion elen, proprietatea d-lui Vincenziatos, cu domiciliul în Brăila. S’a invalidat captura şlepului ,,Rodos“ sub pavilion elen, proprietatea d-lui Nicolae E. Mitos cu domiciliul în Brăila. — Idem, captura şlepului „Preveza“, sub pavilion elen, proprietatea d-lor T. Dendrinos, Elena și A. Staelos, cu domiciliul în Brăila. —• Idem, captura şlepului „Edurge sub pavilion român, proprietatea Frateli B. Mendel din Brada. —• Idem, captura şlepului „Mimica sub pavilion elen, proprietatea d-Ior Zagoritz și Jani Criskos cu domiciliul în Brăila. Majorarea taxelor poştale greceşti D.nul V. Ciulii, agentul nostm comercial pentru Grecia, înştiinţează ministerul de industrie şi comerţ că cu începere dela 13 Decembrie 1922, taxele poştale greceşti au fost majorate, după cum urmează: 1 drahmă pentru scrisori până la, 50 gr. şi 0,50 lepta pentru fiecare 20 gr sau alta fracţiune in plus. 60 lepta pentru cărţi poştale simpla 20 lepta pentru imprimate şi hârtii de afaceri, cu greutatea de 50 gr. sau fracţiune. 40 lepte pentru francarea eşantioanelor. 1 drahmă pentru scrisorile recomandate. 1 drahmă, pentru retour recipisă. 3 2 drahme pentru scrisorile urgente. 2 drahme pentru reclamaţii. • ««! Regimul exportului de petrol Câteva consideratiuni generale şi exemplificărî caracteristice In .Argus” No. 2931 a apărut un articol, privitor la noua tarifare a produselor petrolifera si lemnoase, destinate exportului Las altora, maî cumpotenţi in comerţul de lemnărie, sarcina de a vorbi despre acest articol, întrucât ,mă priveşte, să-mi fie permis a cerceta chestiunea exportului petroliferelor. Căci chestia preţului şi tarifara produselor petrolifere este mai complicată, decât pare la prima vedem Se ştie de pildă, că 75 la sută, din materialul întrebuinţat pentru extracţia petrolului se cumpără cu valută forte şi că benzine uşoară este singurul produs, care mai aduce un preţ remunerator. Ori, procentul de benzină uşoară exportat, la noi, reprezintă numai 6 la sută, din ţiţeiul prelucrat. Pentru uleiurile grele şi benzina grea, care vin la preţ după benzina uşoară, se obţine la export abea 7 sau 8 lei, procentul îngăduit la export este 2 la sută, iar taxa de export a uleiurilor grele lei 4500 vagonul. Toate aceste calcule sunt totuşi de importanţă relativă. Ele dovedesc numai că cel ce se ocupă cu taxele de export a benzinei uşoare, fără a întregi această chestiune cu restul problemelor din totalitatea rentabilităţii petrolului, ni cunosc chestiunea şi nici nu ţin seamă da comunicările cunoscătorilor. Nu taxa mică sau mărită este runna industriei de petrol. Calculul int*, gral al acestei industrii formează un studiu complex, care ess din cadrul unui articol de ziar. Vom da aer numai câteva exemple capabie să m*difice totuşi pe cei interesaţi * * * Mai mult de jumătate din cele petrolului se consumă in ţară. Preţul acestor produse este mailt mal mic decât preţul de cost al ţiţeiului şi nici măcar acest preţ redus nul este general, căci, două treimi din totalul produselor o formează păcura destinată Căilor Ferate, plătită cu lei 7000 vagonul, preţul ţiţeiului fiind lei 17.000, până la lei 20.000, după calitate. Observăm că preţul cărbunelui cât şi al lemnului de foc este superior acestui preţ de lei 7000 vagonul şi cine a văzut sau a citit vreodată, ce este o sondă şi ce este o rafinărie, să compare cheltuiala ei reclamă extracţia păcurii cu aceia ai lemnului sau chiar şi a cărbunelui şi să judece. Un alt produs intern, foarte discutat, este petrolul lampant, care nu e întrebuinţat de industriaşi, ci consumat de marele public, care are nevoie de acest articol, după cum are nevoie de toate celelalte produse de primă necesitate. Iată un tablou comparativ al preţului dinainte şi de după război, pen»tru principalele articole de primă ncesitate. Cel mai puţin urcat «sie preţui semenea «stări de lucruri se ved’vf pâine! şi al cărnii, scumpit de 14 , astăzi. Dar mai ales se vor vedea ori, deşi aceste articole se produc nu mai limpede şi mai dureros in viitor ţară, aproape exclusiv cu mijloacele proprii ca şi înainte de războiu, iar George ESISOV vânzarea se face direct din brutării şi hale, fără intermediari. Petrolul lampant, prodius cu mijloacele arătate mai sus, adică prin extracţia ţiţeiului cu sonde a! căror material este în întregime importat, se vinde de către fabricanţi, depozitelor şi grănicerilor, numai cu lei 1.50, iar diin această, sumă statul percepe lei 0.25 de kg. Cu toate aceste désavantagionse condiţii de producţie ale petrolului, preţul lui este abia de opt ori mai scump ca înainta de războiu, faţă de o majoritate de 15 oria laptelui şi de 19 ori a lemnelor, etc., etc. Socotim că pâinea, carnea, lemnele, mint articole cel puţin tot atât de necesare ca şi petrolul, dar mai curând se poate cineva, mai ales la sate, lipsi de petrol, decât de pâine, carne, îmbrăcăminte, ect. De ce atunci această nedreptate faţă de industria de petrol? De ce s® caută a lovi în compensaţiunea,ea însâşi insuficientă, ce ar putea oferi exportul? * ** * Un ultim cuvânt asupra celui mai repetat argument împotriva susţinătorilor petrolului. Este vorba de pretinsele mari beneficii realizată de industria petroliferă. Nimic mai iluzoriu. Societăţile constituite după război, cu lei depreciaţi, sunt singurele cari pot servi ca normă a rentabilităţei. S’a văzut insă, că aceste societăţi au dat dividende slabe sau nule, deşi unele din ele au avut concursul larg şi uneori generos al statului, şi cu toate că ele sunt conduse de cei mai pricepuţi şi cei mai experimentaţi ingineri din industria noastră petroliferă. Societăţile creiace înainte de războiu au dat în adevăr beneficii mari dar unele după mai mulţi ani de acivitate făra dividend, şi în orice caz toate au dat aceste mari beneficii numai dacă nu se ia în seamă capitalul lor un lei aur. Dacă acel capital s’ar calcula însă astăzi, pe valoarea actuală a leului, ar urma să-l majorăm de 40 de ori Dat’au societăţile cele mai bune un dividend corespunzător! Hotărât, nu. Lipsa de beneficii reale este un fenomen foarte grav, nu atât din punct de vedere al capitalurilor angajate, fiindcă un acţionar trebuie să suporte şi toate riscurile, dar din punctul de vedere al desvoltării industriei de petrol. Altă dată beneficiile erau, în mare parte, întrebuinţate pentru explorări în noul regiuni şi pentru investiţiuni anexe, absolut necesare industria. Dela războiu încoace acest lucru nu s’a mai făcut, aşa că după 4 ani de activitate şi fără mari investiri de capitalurî, avem încă o producţiune mult inferioară celei dinainte de războiu. Rezultatele regretabile ale inei a- Procente de majorare Pâine 1 kgr, .6• •t0 0.25 3.50 1400 % Carne 1 „ .99 •9 1.— 14.-1400 % Zahăr 1 „ , 1.25 25.— 2000 % Lapte I litru .®9 9 0.40 6.1500 % Lemne tona. .9 «9 42.— 800.— 1900 % Haine.................**• ©9100.—. 4000.— 4000 % Officie» e e 9 a.©o 60» 30.— 600.— 2000 % Petrol lampant1kr.9 0.35 2.75 800 % Legiferarea impozitelor Eri a continuat în comitetul delegaţilor Senatului, discuţiunea legei pentru unificarea impozitelor directe. In urma susţinerilor d-lui Toni Diesen raportorul legal, d. ministru de finanţe a admis ca impozitul asupra rentei dată de stat pentru terenurile expropriate să fie redus de la opt, la cinci la sută Această modificare a fost Introdusă in textul proectului de lega la articolul respectiv. Din Ceho-Siovacia NOUA REGLEMENTARE A COMERŢULUI DE DEVIZE Pentru a favoriza schimburile comerciale cu străinătatea, Oficiul bancar a publicat o nouă reglementare a comerţului de devize, aducând oarecari ameliorări la prescripţiunile anterioare. După nouile dispoziţiuni, Oficiul bancar va acorda caselor de comerţ de importanţă justi-* ficată, autorizaţia de a vinde devizele rezultând din comerţul de export sau să facă o întrebuinţare liberă a acestor devize în vederea unor credite în străinătate cu Condiţiunea ca numita casă să nu puie nici un obstacol ca registrele să fie supuse la un control în orice moment din partea Oficiului bancar, că nu va realiza târguri pe termen decât în măsura exporturilor ei, astfel, ca suma devizelor vândute să se găsească acoperită prin facturile mărfurilor exportate. Casa va aviza imediat Oficiul bancar de realizările efectuate, de asemenea va aviza Oficiul, de realizarea exportului. EXPORTUL TINOFFERIE Pentru luna Noembrie trecut totalul exportaţiunilor se cifrează cu 94 milioane 530.000 coroane în comparaţie cu 97 milioane 427.000 coroane în 1921ţ